Reformele declansate in tara noastra in 1990 urmaresc, in esenta, crearea unei economii cu piata concurentala, performanta si durabila, in cadrul careia piata muncii are un rol primordial. Unii cercetatori au ajuns la concluzia ca aceasta piata este atat de importanta si revelatoare, incat trebuie considerata barometrul realizarii economiei concurentiale. k7f14fj
Caracterizarea pietei muncii in Romania evolueaza in directia apropierii de piata Uniunii Europene a muncii.
Starea pietii muncii in Romania se caracterizeaza prin mai multe trasaturi din care cele mai importante sunt:
§ Existenta unui pachet de legi si alte reglementari care constituie cadrul formal de functionarea a acestei piete, intr-un mod care se apropie, in general, de cel european;
§ Resursele de munca ce formeaza obiectul acestei piete au fost pe termen lung relativ constante, avand insa o usoara tendinta de crestere ca pondere in populatia totala, in timp ce populatia ocupata s-a redus considerabil;
§ Somajul a evoluat oscilant, dar are tendinta generala evidenta de crestere, rata somajului sporeste nu atat pe seama diminuarii ocuparii, cat mai ales prin iesirea de sub incidenta legala a perioadei de somaj;
§ Raportul dintre populatia ocupata, salariati si pensionari s-a schimbat in favoarea pensionarilor. Avand in vedere ca pensiile sunt platite prin contributia baneasca a celor care lucreaza s-a accentuat presiunea ce se manifesta asupra veniturilor acestora din urma;
§ Restructurarea ocuparii in Romania nu s-a infaptuit prin substitutia fireasca dintre munca si capital, pe calea investitiilor. Restructurarea ocuparii este sensibil mai puternica in industria miniera, industria siderurgica si industria constructoare de masini, adica in ramurile care inregistreaza o productivitate scazuta si au caracter energo-intensiv. Aceasta inseamna ca, defapt nu s-a realizat o restructurare competitiva, iar masurile luate in aceasta directie au fost aleatorii, conjuncturale;
§ Cererea de munca s-a diminuat considerabil din cauza scaderii generale a productiei, diminuarii investitiilor, decapitalizarii intreprinderilor, precum si altor procese esentiale, cum ar fi dereglarea monetar-financiara, scaderea consumului si cererii la anumite categorii de bunuri, scaderea salariului real, pierderea unor piete externe pe care Romania facea ample exporturi etc.
Dificultatile in functionarea pietei muncii in Romania.
§ Disfunctionalitatile care au aparut in mecanismele aceste piete, concretizate in salarii mici si necorelate cu productivitatea muncii, ceea ce influenteaza negativ incadrarea in munca si cererea interna de bunuri, nivelul mai scazut al salariilor in sectorul firmelor private decat in sectorul firmeor de stat, fapt care afecteaza neplacut imaginea celor doua categorii de firme si este greu de admis din punct de vedere al efectelor practice, comportamentul discretionar al multor firme la recrutarea noilor salariati, lipsa transparentei sau mimarea acesteia in organizarea concursurilor de selectie sau de atestare pe post etc., caracterul nestimulativ al politicii salariale pentru cresterea calificarii etc. ;
§ Diminuarea gradului de cuprindere in invatamant a populatiei cu varsta de scolarizare. Astfel, reducerea duratei invatamantului obligatoriu de la 10 la 8 ani, genereaza aparitia unei categorii de tineri de 15-16 ani, neprotejata legal in situatia in care nu isi gasesc un loc de munca, avand in vedere prevederea potrivit careia pot fi incluse in categoria de someri numai persoanele in varsta de peste 16 ani. De asemenea, s-a diminuat gradul de cuprindere al tinerilor in invatamantul liceal, manifestandu-se abandonul scolar, acesta fiind in expansiune.
§ Elaborarea cu prioritate a unei legislatii care prevede o serie de masuri privind protectia salariatilor in situatia lichidarii intreprinderii, protectia salariatilor din sectorul particular si in cazul restructurarii unitatilor economice supuse regimului de supraveghere etc. ;
§ Imbunatatirea gradului de ocupare a fortei de munca pe structuri profesionale relevata de optiunile tot mai numeroase ale tinerilor pentru specializari legate de ramuri si subramuri cele mai noi pe plan mondial, de tehnologiile de varf; se opteaza tot mai mult spre profesiile de manager, de informatician, cibernetician, programator, jurist s.a . Aceasta orientare este efectul procesului general de tranzitie spre un nou tip de economie care se fundamenteaza pe modificari substantiale in domeniul proprietatii si al stimularii liberei initiative.