c1r18rm
Sectorul intreprinderilor private mici si mijlocii ramane singurul sector realmente dinamic din Romania in ultimii 12 ani. Daca luam drept punct de referinta anul 1990, cand numarul acestora era de 100.000 (cu pondere in Bucuresti, Ardeal, Constanta, Banat), vom constata ca in ultimul deceniu numarul lor a fluctuat semnificativ. Astfel, in anul 1991, numarul I.M.M.-urilor a fost de 200.000, 400.000 in anul 1992, 600.000 in anul 1993, 567.498 in 1997, 737.862 in 1998, 636.777 in 1999 si de peste 400.000 in anul 2000.
Deci din acest punct de vedere se poate vorbi de un progres apreciabil care denota ca societatea romaneasca pastreaza un pronuntat spirit antreprenorial. Daca insa comparam numarul si mai ales forta acestor intreprinderi din Romania, cu numarul si forta acelora din tarile Uniunii Europene, atunci progresul evidentiat mai sus se poate estompa, deoarece in tarile europene intreprinderile mici si mijlocii sunt principalele furnizoare de produs national brut, de locuri de munca.
Statisticile ne arata ca astazi, in Romania peste 60% din Produsul Intern Brut (PIB) este realizat in sectorul privat al economiei. Totusi, acesta detine inca o pondere extrem de mica in domeniul producerii resurselor materiale, a constructiilor, a echipamentelor si utilajelor industriale, a mijloacelor de transport etc.
Potrivit unor date statistice recente (iunie 2003) oferite de Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, I.M.M.-urile asigura 42% din PIB, detin acelasi procent (42%) in populatia ocupata. Ele realizeaza 44% din cifra de afaceri globala a agentilor economici, insa doar 6% din exporturi.
In tarile europene dezvoltate aportul I.M.M.-urilor in economia nationala si la bunastarea sociala este considerabil si in consecinta indrumarea, ocrotirea si stimularea micului intreprinzator este permanenta si generala, atat la nivelul macroeconomic, cat si la nivelul celei mai mici comunitati locale.
Importanta existentei unui numar semnificativ de intreprinderi mici si mijlocii, dinamice si profitabile este unanim recunoscuta in toate tarile cu economie de piata functionala din lume. In tarile membre ale Uniunii Europene, in anul 1992, intreprinderile mici si mijlocii, avand un numar de pana la 500 de salariati, detineau cca. 70% din personalul ocupat in sectoarele secundar si tertiar. Importanta intreprinderilor mici si mijlocii in crearea de noi locuri de munca si in stimularea cresterii economice a fost, de altfel, recunoscuta in Declaratia asupra Promovarii Cresterii Economice adoptata de sefii de stat si de guvern din Europa inca din decembrie 1992. Atat experienta Uniunii Europene, cat si a celorlalte tari din centrul si estul continentului nostru, demonstreaza ca intreprinderile mici si mijlocii sunt si vor ramane un factor esential in promovarea dezvoltarii socio-economice regionale si locale.
Dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii in Romania va constitui un punct cheie in procesul de integrare europeana. Importanta deosebita acordata intreprinderilor mici si mijlocii rezida din faptul ca acestea sunt in general mult mai receptive la nevoile pietei, mai adaptabile la modificari si mai inovative in abilitatea de a raspunde cerintelor consumatorilor, aducand o contributie semnificativa la imbunatatirea mediului competitional specific oricarei economii de piata. In plus, fiind un segment economic important, creator de noi locuri de munca in sectoare de activitate supuse unor transformari structurale insemnate, intreprinderile mici si mijlocii contribuie la stabilitatea sociala a zonei respective.
Constatand ca intre intreprinderile mici si mijlocii din Romania si cele din Europa Occidentala exista diferente (ca numar, cifra de afaceri, activitati etc.), Comisia Nationala de Statistica a remarcat totusi o evolutie relativ rapida a sectorului privat romanesc, evolutie ce rezulta si din ponderea detinuta de sectorul privat la crearea produsului intern brut, care a fost de 16,4 % in 1990; de 26,4 % in 1992; de 35 % in 1994; de 50% in 1998 si de peste 60% in anul 2000. Sectorul privat romanesc s-a consolidat in special in agricultura si in domeniul serviciilor (comert, hoteluri si restaurante, activitati financiar-bancare si de asigurari etc.), accesibile investitiilor mici de capital si mai flexibile in raport cu evolutia cererii interne, precum si in constructii. In industrie sectorul privat a evoluat lent, fiind orientat cu preponderenta spre unitati mici din ramurile producatoare de bunuri de consum, atractive din punct de vedere al vitezei de rotatie a capitalului si al perspectivelor de acces pe piata interna si externa.

2.1. Bariere in calea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii
In procesul de creare si de dezvoltare a I.M.M.-urilor pe parcursul ultimului deceniu au intervenit o serie de bariere legate in special de conjunctura economico -; politica din tara, respectiv de ansamblul de fapte si situatii care au fost nemijlocit dependente de deciziile politice, precum si de problemele internationale. La un anumit moment conjunctura a fost favorabila, ca de exemplu atunci cand nevoile de consum au fost mari, iar moneda nationala a atins un anumit nivel de stabilitate. Pe de alta parte de la guvern pot fi promovate unele decizii politice, care in aceeasi conjunctura pot favoriza unele intreprinderi in defavoarea altora. Acestei situatii i se poate cumula si concurenta din partea societatilor comerciale cu capital de stat si a marilor societati comerciale cu capital privat care detin pe piata monopolul la multe produse atat in ceea ce priveste calitatea, preturile practicate, cat si posibilitatile de aprovizionare cu materii prime si materiale.
In plus, in primii ani putem mentiona si capacitatea manageriala scazuta a intreprinzatorilor. Astfel, putem intilni frecvente cazuri cand managerii au avut idei bune, frumoase, dar nu au stiut cum sa le materializeze in practica, neevaluand costurile si nici efectul scontat. Exista doua curente de gandire, unul care sustine ca aptitudinile si tehnicile din domeniul afacerilor nu pot fi dobandite, iar celalalt care sustine ca poti ajunge om de afaceri prin pregatire profesionala, avand la dispozitie instrumente adecvate. Au mai existat si alte bariere precum:
- subcapitalizarea intreprinderilor mici -; marea majoritate fiind constituite in S.R.L.-uri;
- fiscalitatea mare: in special impozitul pe profit si T.V.A;
- sporirea taxelor si accizelor de mai multe ori parcursul aceluiasi an fiscal;
- lipsa fondurilor banesti proprii;
- lipsa spatiilor si echipamentelor necesare;
- lipsa de cunostinte minime cerute pentru dezvoltarea unei afaceri;
- lipsa masurilor concrete de suport real pentru crearea si dezvoltarea I.M.M.-urilor;
- dificultati in accesul la finantare, la spatii, la utilaje si echipamente etc;
- devalorizarea rapida a monedei nationale si lipsa de pe piata valutara interbancara a valutelor solicitate la cumparare de intreprinderile mici si mijlocii ceea ce a condus la inregistrarea de pierderi si in final la falimentul multor societati mici si mijlocii;
- lipsa de informare a intreprinderilor mici si mijlocii privind posibilitatea de acces la imprumuturile pe care le pot pune la dispozitie organisme si organizatii financiar-bancare.
Ca urmare a problemelor cu care se confrunta I.M.M.-urile, la Forumul National din iunie 1996 s-au expus masuri urgente pentru accelerarea infiintarii si dezvoltarii I.M.M.-urilor si anume:
1. Accesul la spatii si echipamente neutilizate de societatile cu capital de stat si regiile autonome in conditiile unor chirii ale caror limite minime si maxime se stabilesc la nivel national pe baza de motivare economica a partilor implicate.
2. Masuri financiar contabile a) imbunatatirea si simplificarea legislatiei privind profitul impozabil; b) revederea normelor fiscale referitoare la consolidarea bilanturilor contabile ale unitatilor economice care detin participatii la capitalul unor agenti economici terti; c) cresterea plafonului stabilit pentru platile in numerar; d) scutirea de taxe vamale la importul de materii prime deficitare; e) ridicarea plafonului de publicitate la 15 -; 20 % din profit.
3. Masuri in domeniul bancar a) infiintarea unei banci specializate a I.M.M.-urilor sau specializarea, la una din bancile existente, a unei sectiuni pentru I.M.M.-uri care sa aiba autonomie financiara si operationala; b) simplificarea sistemului de garantii pentru credite, prin reducerea garantiilor imobiliare, cresterea ponderii sistemului de garantare pe baza de cash-flow si cu produse achizitionate din credite fara conditii suplimentare privind vechimea in functionare a agentului economic; c) sporirea posibilitatilor de acordare de catre stat a garantiilor necesare I.M.M.-urilor, la solicitarea de credite, prin cresterea substantiala a sumelor puse la dispozitia Fondului Roman de Garantare a Creditelor; d) crearea de catre bancile de stat a unui fond de risc, din comisioane pentru I.M.M.-uri; e) imbunatatirea mecanismului de acordare a creditelor pentru productie (accesibilitate sporita, dobanda bonificata, posibilitatea garantarii cu productia realizata si a rambursarii cu sumele obtinute din vanzarea acesteia); f) prevederea in bugetul de stat, a unei pozitii din care sa se acopere diferentele de dobanda, intre dobanda pietei si cea redusa pentru sustinerea anumitor sectoare; g) diferentierea dobanzilor percepute la creditele acordate in functie de activitatile pentru care sunt solicitate.
Prin aparitia Legii nr. 133/1999 republicata, o buna parte din aceste bariere au fost rezolvate prin crearea unui cadru favorabil infiintarii si dezvoltarii I.M.M.-urilor.

2.2 Facilitatile create de legea 133/1999 pentru eliminarea barierelor, stimularea initiativei private si dezvoltarea unei afaceri proprii
Prin legea 133/1999 au fost create o serie de facilitati care au vizat in special:
1) Procedurile administrative.
2) Accesul la servicii publice si la active apartinand societatilor comerciale si companiilor nationale la care statul este actionar majoritar si/sau regii autonome.
3) Accesul prioritar la achizitiile publice de bunuri materiale, lucrari si servicii.
4) Servicii de informare, asistenta, consultanta, cercetare si inovare tehnologica acordate I.M.M-lor.
5) Pregatirea profesionala manageriala.
6) Programe eficiente de dezvoltare.
7) Facilitati economico -; financiare, fiscale si bancare acordate.