1 Productia.Sistemul factorilor de productie d1i6iu
Productia este activitatea depusa de oameni cu scopul de a transforma resursele
disponibile din societate corespunzator nevoilor lor, uramarind crearea de bunuri
si servici menite a intra in consum, in vederea satisfacerii diferitelor categorii
de trebuinte.
Factorii de productie reprezinta totalitatea elementelor care participa, intr-un
fel sau altul, la producerea de bunurii si servicii.
Factorii de productie sunt numerosi si variati.Avand in vedere specificitatea
si originalitatea lor, ei se pot grupa in :
- factori originali sau primari. Din randul carora fac parte munca si pamantul
;
- factor derivat respectiv capitalul rezultat din combinarea si interactiunea
celor dintai ;
Pe masura dezvoltarii tehnici si tehnologiei au mai aparut o serie de neofactori
: inteprinderea, inteprinzatorul, imformatia, tehnologiile.Toti acesti factori
au ca punct de plecare cei trei factori traditionali : munca, pamantul, capitalul.
Daca productia creste prin atragerea unei cantitati suplimentare de factori
de aceeasi calitate, dezvoltarea economica este de tip extensiv. Daca cresterea
calitati factorilor si a eficientei lor este preponderenta, atunci cresterea
productiei si dezvoltarea economica este de tip intensiv.
2 MUNCA
Munca privita ca factor de productie este reprezentata de totalitatea resurselor
umane(fizice si intelectuale) care sunt efectiv antrenate in activitati economice.
Resursele de munca ale unei tari sunt determinate de populatia acestora care
este formata din urmatoarele grupe :
- populatia adulta care se determina scazand din populatia totala a unei tari
populatia tanara si populatia in varsta
- populatia activa care este formata din ceea ce ramane dupa ce din populatia
adulta se scad adultii inapti de munca
- populatia activa disponibila toate persoanele care raman dupa ce din populatia
activa se elimina persoanele casnice, elevii si studentii si cei care satisfac
stagiul militar obligatoriu.
- Populatia ocupata care se determina scazand din populatia activa disponibila
numarul somerilor
- Populatia ocupata salarizata este cea care rezulta eliminand din populatia
ocupata ce toti cei ce lucreaza in gospodariile si unitatile proprii.
Latura calitativa a muncii este pusa in valoare de nivelul de pregatire profesionala
si de volumul cunostintelor generale, tehnico-stiintifice.
Durata muncii exprimata prin numarul saptamanal de ore de munca.In tara noastra
se lucreaza 40 de ore pe saptamana.
Caliatea muncii este conditia fundamentala a ridicari eficientei muncii (direct
sau indirect) si din aceasta cauza trebuie urmarite urmatoarele directii :
- cresterea nivelului general de educatie si de pregatire profesionala a resurselor
de munca
- promovarea unui sitstem eficient de motivare a lucrarilor
- asigurarea unui nivel ridicat de sanatate a populatiei
- asigurarea unei calitati ridicate pentru ceilalti factori de productie.
3 PAMANTUL (NATURA)
Factorul pamant reprezinta totalitatea resurselor naturale (suprafetele agricole,
padurile, apele,aerul, resursele productive) pe care oamenii le pot utiliza,
adopta si transforma conform intereselor lor de consum.
Legea randamentelor neproportionale, conform caruia rezultatul marginal (productia
obtinuta la fiecare cantitate de factori adaugati) de la un anumit punct descreste,
se diminueaza.
4 CAPITALUL
Capitalul ca factor de productie este definit prin totalitatea bunurilor economice
produse eterogene si reproductibile utilizate in productie si /sau distributia
si comercializarea de bunuri si servicii. Cu alte cuvinte, capitalul este constituit
din stocul de active fizice (cladiri, utilaje, masini).
Bunurile capital sunt considerate ca fiind acele bunuri care sunt produse pentru
a satisface nevoile directe de consum ale oamenilor, ci pentru a fi folosite
in productie ; din acest motiv elementele care formeaza capitalul sunt denumite
capital tehnic.
Capitalul fix este acea parte a capitalului real, tehnic format din bunuri de
lunga durata(cladiri, masini) care participa la mai multe cicluri de productie
consumandu-se treptat si inlocuindu-se dupa mai multi ani de utilizare.
Uzura capitalului fix poate fi fizica sau morala.
Uzura fizica consta in pierderea treptata a capacitatii de functionare a capitalului
fix datorita folosirii lui in procesul de productie sau datorita actiunii distructive
a agentilor naturali.
Uzura morala reprezinta deprecierea capitalului fix inainte de a ajunge la limita
maxima a utilizarii capacitatii productive datorita efectului introducerii continue
a progresului tehnic.
Recuperarea pierderilor datorita uzurii se face prin amortizare.
Amortizarea este procesul de recuperare a pretului de cumparare a capitalului
fix.
Capitalul circulant este reprezentat de stocurile de materii prime, materiale,
combustibili, semifabricante etc.de care dispun agentii economici.
Procesul de formare a capitalului se realizeaza avand ca sursa investitiile.Acestea
reprezinta cheltuielile pe care le fac agentii economici pentru dezvoltarea
capacitatiilor de productie si pentru refacerea si ameliorarea acestora, precum
si pentru cresterea stocului de capital.
Inteprinzatorul dispune de abilitati care ii permit organizarea si desfasurarea
unor activitati economice profitabile.
Inteprinderea reprezinta cadrul organizational unde se manifesta abilitatea
inteprinzatorului, spiritul de initiativa si risc, capacitatea acestuia de a
combina eficient factorii de productie.
COMPORTAMENTUL CONSUATORULUI
1 UTILITATEA
Comportamentul rational al consumatorului se concretizeaza intr-o alegere
eficienta. Eficienta alegerii inseamna recunoasterea efectului consumului sub
forma satisfactiei si a efortului sub forma preturilor platite, adica :
- obtinerea satisfactiei maxime pe unitate de efort
- realizarea unui minim de cheltuiala pe unitate de satisfactie resimtita.
Utilitatea economica, reprezinta satisfactia sau placerea pe care o genereaza
consumatorului utilizarea de bunuri sau servicii si exprima capacitatea reala
sau presupusa a unui bun de a satisface o anumita nevoie.
Utilitatea se poate manifesta in functie de modalitatea in care se determina
ca :
- utilitatate ordinala care arata numai ordinea preferintelor consumatorului
- utilitatea cardinala care evidentiaza atat ordinea cat si princiipile consumatorului
Utilitatea ordinala are ca punct de plecare principiile consumatorului rational
si anume: a) principiul comparatiei -; un consummator rational care compara doua
marfuri trebuie sa ajunga la o concluzie b) principiul tranzitivitati -; daca un consumator rational prefera marfa
A fata de B si pe B fata de C atunci el prefera marfa A fata de C ; la fel si
in situatia indiferentei intre bunuri ; c) principiul abundentei -; un consumator rational prefera alternativa
din care obtine o cantitate mai mare de marfa ;
In functie de cantitatea de bunuri consumate la care se refera utilitatea cardinala
poate fi : a) utilitate individuala -; care exprima satisfactia generata consumatorului
de fiecare unitate consumata dintr-un bun ; b) utilitate totala -; exprima satisfactia totala resimtita de consumator
ca urmare a consumului sau utilizarii unei cantitati totale dintr-un bun ; c) utilitatea marginala- exprima utilitatea aditionala obtinuta prin consumul
unei unitati suplimentare de marfa cand cantitatile celorlalte marfuri sunt
neschimbate ;
Utilitatea marginala se determina prin diferenta dintre utilitatea totala conferita
de masa totala de bunuri dupa suplimentarea consumului si utilitatea totala
data de cantitatea de marfurii existenta inaintea suplimentarii consumului.
2 ECHIBRUL CONSUMATORULUI
Echilibrul consumatorului se realizeaza la nivelul egalitatii raportului dintre
utilitatea marginala si pret pentru fiecare bun consumat, cand venitul pentr
consum este cheltuit in totalitate sau ramane insufiecient pentru achizitionarea
unei unitati suplimentare dintru-un bun.
COSTUL DE PRODUCTIE
Costul de productie exprima totalitatea cheltuielilor efectuate de un agent
economic pentru realizarea unui bun sau serviciu.El se caracterizeaza prin :
- include toate cheltuielile necesare pentru sustinerea ofertei
- se regaseste in pretul de vanzare al producatorului
- permite insumarea in expresie baneasca a cosumului tuturor factorilor de productie
- poate fi interpretat ca un cost de oportunitate.
Expresia baneasca a uzurii capitalului fix se numeste amortizare (A).
Costul fix reprezinta cheltuielile de productie care sunt independente de volumul
productiei.
Costul variabil exprima cheltuielile de productie care depind de volumul acesteia,
deci se modifica in acelasi sens cu productia.
Costul total exprima totalitatea cheltuielilor suportate de un agent economic
cu ocazia produerii si desfacerii unui bun adica suma dintre costul fix si costul
variabil. CT=CF+CV
Costul fix mediu reprezinta nivelul costului fix pe o unitate de productie realizata.
CFM=CF/Q. La cresterea productiei, costul fix mediu scade si invers deoarece
nivelul costului fix nu se modifica.
Costul variabil mediu reprezinta nivelul costului variabil pe o unitate de productie.
CVM=CV/Q. La modificarea productiei, costul variabil mediu poate creste, scadea
sau poate fi constant deoarece variaza si costul variabil si conteaza proportia
in care se modifica atat CV cat si Q.
Costul total mediu reprezinta nivelul costului total pe o unitate de productie
realizata. CTM=CT/Q sau CTM=CFM+CVM.
Costul marginal reprezinta variatia cheltuielilor totale (sau variabile) antrenate
de modificarea productiei, de cele mai multe ori fiind sporul de cost(total
sau variabil) generat de cresterea productiei cu o unitate :
Cm=?CT/?Q = ?CV/?Q.
PIATA
1 CONCEPT SI SRUCTURA
Piata reprezinta :
- un spatiu economic in care se desfasoara activitatea economica a vanzatorilor
si cumparatorilor ;
- locul de intalnire dintre cererea si oferta de bunuri si servicii ;
- locul de manifestare a concurentei dintre agentii economici ;
- spatiul economic pe care se formeaza pretul la cere se vand si secumpara bunuri
economice ;
Exista mai multe tipuri de piete determinate de o serie de criterii: a) momentul activitatii de productie :
- piata intrarilor sau a factorilor de productie, pe care se vand si se cumpara
elemente de munca pamant si capital ;
- piata iesirilor sau a marfurilor si serviciilor ; b) natura elementului tranzactional :
- piata bunurilor de consum si serviciilor, pe care se manifesta cererea si
oferta de bunuri economice destinate consumului final ;
- piata muncii unde se ofera locuri de munca si se formeaza salariul ;
- piata monetara unde se stabileste dobanda ;
- piata financiara pe care se vand si se cumpara actiuni ; c) spatiul in care se desfasoara tranzactiile economice ;
- piata locala, la nivelul uniu oras sau sat;
- piata regionala la nivelul unei regiuni ;
- piata natioanala la nivelul economiei nationale ;
- piata internationala la nivelul economiei mondiale ; d) momentul realizarii transferului
- piata la vedere, cand contractul se incheie la vedere si livrarea are loc
in 2 zile
- piata la termen, cand contractul se incheie intr-un moment si livrarea are
loc la o data ulterioara ; e) raportul dintre cerere si oferta :
- piata a vanzatorului ;
- piata a cumparatorului ; f) forma concurentei :
- piata cu concurenta perfecta ;
- piata cu concurenta imperfecta ;
2 CONCURENTA : FORME SI STRATEGII ANTICONCURENTIALE
Concurenta reprezinta confruntaea dintre agentii economici de acelasi fel(dintre
producatori sau dintre consumatori) care actioneaza pe piata pentru obtinerea
de cat mai multe avantaje.
Concurenta poate fi : a) dupa subiectii cererii si ofertei :
- concurenta inre producatori
- concurenta intre cumparatori b) dupa comportamentul agentilor economici fata de normele si reglementarile
in vigoare
- concurenta loiala (corecta)
- concurenta neloiala c) dupa posibilitatea satisfacerii intereselor agentilor economici :
- concurenta perfecta
- concurenta imperfecta
Concurenta perfecta este acel tip de piata pe care se satisfac cel mai bine
interesele vanzatorilor si cumparatorilor si care prezinta simultan urmatoarele
trasaturi ;
- atomicitatea cererii si ofertei, care exprima existenta multor vanzatori si
cumparatori de putere economica egala sau apropriata, astfel incat nici unul
dintre ei nu poate influenta pretul in mod hotarator.
- Omogenitatea produselor, care presupune ca marfurile oferite sunt echivalente
sau aproape identice, astfel incat cumparatorului ii este indiferent de unde
aprovizioneaza
- Intrarea si iesirea pe piata sunt libere, adica o firma poate intra pe piata
daca pretul este superior costului sau de productie
- Transparenta perfecta a pietei, care arata ca pe piata cu concurenta perfecta
cumparatorii si van zatorii dispun de o cuoastere deplina a cererii si a ofertei
- Mobilitatea perfecta a factorilor de productie, care exprima inexistenta obstacolelor
inprocesul achizitionarii de factori de productie in conditile in care firmele
doresc sa isi dezvolte activitatea.
Pe piata cu concurenta perfecta produsele pot fi usor substituite si cumparate
la cel mai bun pret, care satisface atat interesele vanzatorilor cat si ale
cumparatorilor.Daca una din trasaturile concutentei perfecte lipseste atunci
piata devine imperfecta.
Dintre toate formele de concurenta imperfecta, cele mai frecvente sunt oligopolul,
monmopolul si concurenta monopolistica.
Oligopolul reprezinta o piata cu concurenta imperfecta pe care se pierde atomicitatea
ofertei, existand cativa producatori, de putere economica apropriata sau diferentiata
care produc marfuri omogene sau diferentiate.
Monopolul reprezinta piata pe care se manifesta actiunea unui singur vanzator,
deci pe care se pierde atomicitatea ofertei, iar marfa este unica.
Concurenta monopolistica se manifesta pe piata prin imbinarea unor elemente
specifice pietei perfecte cu altele caracteristice monopolului.In aceste conditii,
exista numerosi producatori si cumparatori dar produsele sunt diferentiate astfel
incat influenta cererii pe piata devine singura modalitate de crestere a profitului.
Exista trei tipuri de strategii concurentiale :
- strategia efortului concentrat, care exprima actiunile firmei ce urmareste
sa obtina suprematia asupra vanzarii unui produs, a unei piete de vanzare.
- Strategia elitei care xeprima actiunile firmei ce promoveaza pe piata un produs
de exceptie, de calitate superioara produselor substituibile.
- Strategia costurilor care exprima actiunile firmei de a promova un produs
pe piata la preturi scazute justificate de cheltuieli de roductie mici.
CEREREA SI OFERTA
1 CEREREA SI LEGEA CERERII
Cererea se defineste prin cantitatea de bunuri sau servicii pe care consumatorii
o pot cumpara la un anumit pret, intr-o perioada de timp.
Cererea individuala ce desemneaza cantitatea totala dintr-un bun sau serviciu
pe care un individ o poate cumpara intr-un interval de timp determinat la un
pret dat.
Cererea totala de piata, rezultand din insumarea cererii tuturor cumparatorilor
acelui bun si care exprima cantitatea maxima dintr-un bun si pretul minim care
poate accepta pentru cumparare.
Cererea va fi intodeauna dependenta de : nevoile de consum, venitul disponibil
al consumatorilor, pretul bunurilor si serviciilor, precum si de vointa de cumparare
a consumatorilor.
Legi generale a cererii :
- o crestere a pretului unui bun sau serviciu determina o scadere a cantitatii
ceruta a acestuia ;
- o scadere a pretului bunului sau serviciului determina o crestere a cantitatii
ceruta a acestuia.
2 FACTORI DE INFLUENTA AI CERERII
Semnificativi sunt urmatori factorii : a) modificarea pretului altor bunuri :
- nunurilor substituite- care satisfac aceeasi necesitate cu bunul in discutie
- bunuri complementare -; care se utilizeaza impreuna
- bunuri neinrudire -; nu influenteaza cererea bunului initial b) modificarea veniturilor banesti ale consumatorilor :
- pentru bunuri normale -; cele preferate de consumatori odata cu sporirea
veniturilor -; cererea creste odata cu sporirea veniturilor si invers;
- pentru bunurile inferioare -; consumate cu prioritate de cei cu venituri
mici, cererea se reduce odata cu sporirea veniturilor si invers. c) perspectivele evolutiei pietii- vizeaza asteptarile consumatorului, mai ales
in ceea ce priveste schimbarea preturilor bunurilor si a veniturilor individuale. d) Schimbarea preferintelor, gusturilor consumatorului se regaseste in cererea
pentru anumite bunuri si servicii.
3 ELASTICITATEA CERERII
Elasticitatea cererii este proprietatea acesteia de a-si modifica marimea in
functie de factorii ce o determina.Ea exprima sensibilitatea cererii la modificarea
unuia din factorii de influenta.
Cum pretul si venitul consumatorului influenteaza in mod semnificativ cererea,
se determina alsticitatea cererii fata de pret si fata de venit.
Intensitatea sau gradul in care se modifica cererea in raport cu modoficarea
unui factor de influenta se masoara prin coeficientul de elasticitate.
Coeficientul de elasticitate pune in evidenta schimbarile mai mari sau mai mici,
pozitive sau negative ale cererii pentru un anumit bun.
4 OFERTA SI LEGEA OFERTEI
Oferta se defineste prin cantitatea maxima dintr-un anumit bun sau serviciu
pe care un producator este dispus sa o vanda intr-o perioada de timp determinata
la un pret dat.
Oferta poate fi privita ca oferta individuala ce desemneaza cantitatea oferita
spre vanzare de catre fiecare din producatorii bunului respectiv, dar si ca
oferta totala sau oferta de piata, ce rezulta din insumarea cantitatilor destinate
vanzarii, la acelasi pret, de catre toti producatorii.
Datorita nivelului cererii, cantitatea vanduta poate fi diferita de cantitatea
oferita.
Daca avem in vedere natura bunurilor destinate vanzarii, putem delimita :
- oferta de bunuri independente
- oferta complementara, formata din bunuri principale si bunuri secundare
- oferta mixta, constituita din bunuri ce satisfac aceeasi cerere.
In evolutia pretului unui bun si oferta acestuia exista o relatie de cauzalitate
ce se exprima in continutul legii ofertei.Conform acestei legii :
- cresterea pretului determina cresterea cantitatii oferite ;
- reducerea pretului determina reducerea cantitatii oferite.
5 FACTORII DE INFLUENTA AI OFERTEI
Modificarea ofertei, in intervalul in care pretul ramane constant, se produce
si ca urmare a actiunii pe care o au o serie de factori, cunoscuti sub denumirea
de conditii ale ofertei.
Cele mai importante conditii sunt:
1 pretul resurselor se regaseste in cheltuielile de productie ale oricarui oferant.
2 pretul altor bunuri afecteaza oferta produsului A, deoarece resursele economice
limitate se vor indrepta spre activitatile de productie in care se realizeaza
produsele cu preturi mai mari.
3 tehologia, determina cresterea productivitatii mincii si reducerea cheltuielilor
unitate de productie, ceea ce conduce la sporirea ofertei.
4 numarul ofertantilor bunului respectiv influenteaza direct marimea ofertei,
cresterea lor se va regasi in sporul de oferta si invers ;
5 pespectivele pietii influenteaza oferta prezenta, deoarece daca se prefigureaza
o crestere a pretului in viitor, producatorii vor reduce productia astazi pentru
a spori in viitor si invers ;
6 taxele si subventiile contribuie la modificarea ofertei.
7 cadrul natural si social-politic va conduce la cresterea ofertei cand el este
favorabil producatorului sau invers ;
6 ELSTICITATEA OFERTEI
Gradul in care se modifica oferta in functie de schimbarea pretului sau oricarei
alte cerinte se exprima in elasticitatea ofertei si se masora prin coeficientul
de elasticitate.
Coeficientul de elasticitate a ofertei se calculeaza ca raport intre modificarea
ofertei si cea a pretului.
7 ECHILIBRUL CERERE/OFERTA
Dimensiunile cererii si ofertei pe orice piata sunt rezultatul comportamentului
economic al consumatorului si al producatorului.
La pretul de echilibru, intentiile cumparatorilor coincid cu cele ale vanzatorilor.Cand
pretul bunului este mai mic sau mai mare decat cel de echilibru, apare excesul
de cerere, respectiv de oferta si atunci fortele pietei actioneaza in sensul
echilibrului.Cand nu exista exces de cerere sau de oferta se asigura stabilirea
pretului de echilibru.
Cand pretul de echilibru al unui bun creste, datorita scaderii ofertei, se diminueaza
cantitatea vanduta.
Cand pretul de echilibru al unui bun se reduce, datorita scaderii cererii, de
asemenea scade cantitatea vanduta, pentru ca putini producatori vor accepta
aceasta schimbare ce duce la reducerea castigului.
Pretul de echilibru se poate diminua daca producatorii reduc costurile de productie,
iar daca veniturile cumparatorilor vor creste, pretul de echilibru poate creste.
PIATA MONETARA
1 BANII SI FUNCTIILE LOR
Banii reprezinta unul dintre instrumentele majore ale economiei de piata.Ei
permit desfasurareaprocesului de circulatie a marfurilor si face posibila exprimarea
in aceeasi unitate de masura a tuturor bunurilor si serviciilor.
Functile banilor sunt ; a) Masura a valori(etalon al preturilor) -; specific activitati economice.Cu
ajutorul lor se masoara valoarea bunurilor si serviciilor si se evalueaza cheltuielile
, veniturile si rezultatele agentilor economici. b) Mijloc de schimb -; functia de intermediar al schimburilor, participand
la doua acte distinctive