Echilibrul bilantului contabil este dat de relatia “activ = pasiv”. Potrivit acestei relatii, fiecarui element de activ ii corespunde unul sau mai multe elemente de pasiv sau fiecarui element de pasiv ii corespunde unul sau mai multe elemente de activ. Astfel, activele imobilizate pot avea ca sursa de finantare sau provenienta capitalurile proprii sau datoriile. b9g15gp
Capitalurile proprii pot fi investite in bunuri de natura activelor imobilizate sau activelor circulante.
Relatia “activ = pasiv” este considerata ca fiind ecuatia generala a bilantului contabil si realizeaza unul dintre principiile contabilitatii si anume principiul dublei reprezentari.

Tipuri de modificari privind activul si pasivul bilantier

Bilantul contabil prezinta starea patrimoniului la un momentdat. Aceasta stare a patrimoniului este modificata ca urmare a derularii operatiunilor economice. Operatiile economice reflecta miscarea si sensul miscarii componentelor patrimoniale.
Operatiile economice duc la existenta a 4 categorii de modificari in bilantul contabil.
Bilant initial
Activ Pasiv
Mijloace fixe 10 mil.
Materii prime 5 mil.
Disponibil la banca 13 mil.
Casa 9 mil. Capital social 15 mil.
Credit bancar pe T.L. 10 mil.
Furnizori 12 mil. total activ 37 mil. total pasiv 37 mil.
1.Cresterea unui element de activ concomitent si cu aceeasi suma cu cresterea unui element de pasiv.
Ex: se achizitioneaza de la furnizori materie prima in valoare de 5 mil. (documentul = factura). Creste stocul de materii prime si creste datoria la furnizor.
A + M = P + M M = modificare
Bilant I
Activ Pasiv
Mijloace fixe 10 mil.
Materii prime 10 mil.
Disponibil la banca 13 mil.
Casa 9 mil. Capital social 15 mil.
Credit bancar pe T.L. 10 mil.
Furnizori 17 mil. total 42 mil. total 42 mil.
2.Micsorarea unui element de activ concomitent si cu aceeasi suma cu micsorarea unui element de pasiv.
Ex: din disponibilul de la banca se achita o parte a datoriei catre furnizor in suma de
10 mil. (documentul = ordin de plata). Scade disponibilul bancar si scade datoria la furnizor. A - M = P - M
Bilant II
Activ Pasiv
Mijloace fixe 10 mil.
Materii prime 10 mil.
Disponibil la banca 3 mil.
Casa 9 mil. Capital social 15 mil.
Credit bancar pe T.L. 10 mil.
Furnizori 7 mil. total 32 mil. total 32 mil.
3.Cresterea unui element de activ concomitent si cu aceeasi suma cu micsorarea unui element de activ.
Ex: se ridica din disponibilul de la banca suma de 1 mil. pentru acoperirea unor cheltuieli curente (documentul = cecul). Scade disponibilul bancar si creste casa. A + M - M = P
Bilant III
Activ Pasiv
Mijloace fixe 10 mil.
Materii prime 10 mil.
Disponibil la banca 2 mil.
Casa 10 mil. Capital social 15 mil.
Credit bancar pe T.L. 10 mil.
Furnizori 7 mil. total 32 mil. total 32 mil.
4.Cresterea unui element de pasiv concomitent si cu aceeasi suma cu micsorarea unui element de pasiv.
Ex: se achita obligatia fata de furnizor dintr-un credit comercial pe T.L. Scad obligatiile la furnizor, cresc obligatiile fata de banca (documentul este contractul de credit).
A = P + M - M
Bilant IV
Activ Pasiv
Mijloace fixe 10 mil.
Materii prime 10 mil.
Disponibil la banca 2 mil.
Casa 10 mil. Capital social 15 mil.
Credit bancar pe T.L. 17 mil.
Furnizori ------ total 32 mil. total 32 mil.

Contul si dubla inregistrare

Contul este procedeul propriu al metodei contabilitatii care asigura evidenta fiecarui element patrimonial si furnizeaza informatii cu privire la existenta si miscarea lui, precum si in legatura cu relatiile unitatii economice si cu rezultatele activitatii desfasurate.
Elementele structurale ale contului:
1.Denumirea sau titlul contului
2.Cele 2 parti, debit si credit
3.Data inregistrarii operatiunilor
4.Explicatia operatiunilor economice
5.Suma operatiunilor economice
6.Rulajele
7.Sume totale
8.Soldul contului
1.Denumirea sau titlul contului arata elementul patrimonial sau procesul economic a carui evidenta se tine cu contul respectiv. De regula denumirea contului coincide cu denumirea elementului patrimonial pe care il reprezinta.
Ex: casa, capital social, mijloace fixe.
Lista cu denumirea conturilor ce se utilizeaza in economie este stabilita de Ministerul Finantelor prin Planul de Conturi.
2. D C de A
+ de A
- de P de P
+ de P
- de A
= existent; + = creºteri; - = scaderi.
3.Arata momentul inregistrarii operaþiei economice in contabilitate. Data inregistrarii poate coincide cu data documentului justificativ care constituie baza inregistrarii in contabilitate.
4.Poate fi:
-descriptiva - enunþarea pe scurt a conþinutului operaþiei;
-contabila - indicarea contului corespondent.
5.Suma operaþiei economice asigura cuantificarea in expresie baneasca a operaþiilor economice inregistrate.
6.Cel din partea stanga se numeºte rulaj debitor, cel din partea dreapta rulaj creditor. Rulajele arata miºcarea elementului patrimonial intr-o perioada data.
7. -total suma debitoare
-rulaj debitor; -sold iniþial debitor
8.Soldul contului exprima existenþa unui element patrimonial la un momentdat.
Soldul iniþial este soldul de la inceputul perioadei ºi se preia de la sfarºitul perioadei precedente.
Soldul final se stabileºte la sfarºitul perioadei ºi exprima existenþele la sfarºitul perioadei respective.
Soldul poate fi debitor cand
Soldul poate fi creditor cand
=> cont soldat
Formele contului:
-forma bilanþiera sau bilaterala
-forma unilaterala
-forma abreviata (Teul contabil)
In cursul anului au loc urmatoarele operaþiuni:
01/02/99 - se ridica numerar de la banca pentru plata salariilor 20 mil.
05/02/99 - se achita salariile personalului
07/02/99 - se incaseaza suma de 1 mil. de la un debitor
10/02/99 - se depune la banca suma de 5 mil.
15/02/99 - se plateºte in numerar suma de 1 mil. reprezentand factura telefonica
27/02/99 - se incaseaza numerar contravaloarea marfurilor vandute clienþilor 8 mil.

D 5311 “Casa in lei” C
Sold iniþial 10 mil.
01/02/99 CEC 20 mil.
07/02/99 chitanþa 1 mil.
27/02/99 chitanþa 8 mil.
20 mil. 05/02/99 ºtat de plata
5 mil. 10/02/99 foaie de varsamant
1 mil. 15/02/99 foaie de varsamant
Rd = 29 mil. Rc = 26 mil.
Tsd = 39 mil. Tsc = 26 mil.
SFD = 13 mil.
Regulile de funcþionare ale conturilor

A debita un cont inseamna a inscrie o suma in debitul contului.
A credita un cont inseamna a inscrie o suma in creditul contului.
1.Conturile de activ se debiteaza cu existentul de activ.
Conturile de pasiv se crediteaza cu existentul de pasiv.
2.Conturile de activ se debiteaza cu creºterile de activ.
Conturile de pasiv se crediteaza cu creºterile de pasiv.
3.Conturile de activ se crediteaza cu micºorarile de activ.
Conturile de pasiv de debiteaza cu micºorarile de pasiv.
4.Conturile de activ au sold debitor sau sunt soldate.
Conturile de pasiv au sold creditor sau sunt soldate.
In concluzie:
-conturile de activ iºi incep funcþiunea prin a se debita; se debiteaza cu existentul de activ, cu intrarile, maririle, sporirile, creºterile de activ; se crediteaza cu ieºirile, diminuarile, micºorarile de activ.
Soldul debitor reflecta existentul de activ la sfarºitul perioadei.
-conturile de pasiv iºi incep funcþiunea prin a se credita; se crediteaza cu existentul de pasiv, cu creºterile, maririle, sporurile de pasiv; se debiteaza cu micºorarile, diminuarile de pasiv.
Soldul creditor reflecta existentul de pasiv la sfarºitul perioadei.
In funcþie de soldul pe care il prezinta la un momentdat, conturile pot fi conturi monofuncþionale ºi conturi bifuncþionale.
Conturile monofuncþionale sunt acelea care la sfarºitul perioadei de gestiune prezinta intotdeauna un singur fel de sold, fie debitor, fie creditor, funcþionand deci fie numai dupa regula de funcþionare a conturilor de activ, fie numai dupa regula de funcþionare a conturilor de pasiv.
Conturile bifuncþionale sunt acelea care pot prezenta la un momentdat fie sold debitor, fie sold creditor, funcþionand deci in anumite cazuri dupa regurile de funcþionare ale conturilor de activ, fie dupa acelea ale conturilor de pasiv. Deci aceste conturi nu au intotdeauna acelaºi fel de sold: numai creditor sau debitor, ci oscileaza de la o perioada la alta avand uneori caracterul de cont activ, iar alteori caracterul de cont de pasiv. Cu toate acestea ele nu formeaza o a treia grupa de conturi cu ocazia intocmirii bilanþului, ci dupa soldul pe care il prezinta la sfarºitul perioadei se incadreaza fie in categoria conturilor de activ, daca au sold debitor, fie in categoria conturilor de pasiv daca au sold creditor.
Analiza contabila a operaþiunilor economico-financiare
Analiza contabila este procedeul logic prin care se stabilesc conturile corespondente necesare realizarii dublei inregistrari a operaþiilor economico-financiare.
Elementele analizei conturilor sunt:
1.Natura operaþiei economice
2.Modificarile patrimoniale ºi sensul modificarilor
3.Conturile corespondente
4.Aplicarea regulilor de funcþionare ale conturilor
1. Natura operaþiei economice reflecta intr-o forma sintetizata conþinutul operaþiei economice ºi financiare, adica ce se inþelege prin operaþia in cauza (incasare, plata, consum, aprovizionare, livrare).
2. Modificarile patrimoniale ºi sensul modificarilor pe care le produce operaþia economica sau financiara in bilanþ, respectiv a elementelor de activ ºi de pasiv (creºte disponibilul in banca, scade obligaþia, cresc drepturile).
3.Stabilirea conturilor corespondente se efectueaza pe baza elementelor de bilanþ modificate.
4.Aplicarea regulilor de funcþionare ale conturilor in vederea stabilirii parþii conturilor corespondente, debit ºi credit, in care urmeaza sa se inregistreze operaþiunea analizata ºi sa se intocmeasca formula contabila.
Ex: 1.Se cumpara de la un furnizor cu plata ulterioara un mijloc fix in suma de 12 mil. a.Natura operaþiei economice b.mijloace fixe cresc, furnizori cresc c.conturile corespondente 212 “Mijloace fixe” D
401 “Furnizori” C d.Aplicarea regulilor de funcþionare:
12 mil. 212”Mijloace fixe” = 401”Furnizori” 12 mil.

D 212 Mijloace fixe C D 401 Furnizori C
12 mil.
12 mil.
Formula contabila in care intervin 2 conturi din care unul se debiteza, iar celalalt se crediteaza se numeºte formula contabila simpla. Sunt situaþii cand operaþiunea economica cere utilizarea mai multor conturi, unul care se debiteaza ºi mai multe se crediteaza sau mai multe se debiteaza ºi unul se crediteaza. Aceasta formula se numeºte formula contabila compusa.