4.1. Concept si cerinte

Casieria bancara presupune organizarea operatiunilor bancare cu publicul in doua modalitati principale: c1h21hb
- lucratori operativi + casieri exclusivi
- casieri oficianti universali.
Primul sistem presupune desfasurarea operatiunilor de incasari si plati in doua etape:
-clientul se prezinta la ghiseu si solutioneaza cu lucratorul operativ problematica sa;
-clientul cu un document vizat sau emis de lucratorul operativ se prezinta la casieria bancii, unde casierul exclusiv efectueaza plata sau incasarea respectiva.
Casierul exclusiv are numai atributia de casier, preocupandu-se de fluxul monetar in care se angajeaza banca: incasari si plati in bancnote si monede.
Cel de-al doilea sistem este propriu tarilor dezvoltate si in general tarilor cu economie de piata, unde activitatea economica a agentilor economici si a populatiei se reflecta in relatiile cu banca in mod specific:
- Circulatia bancnotelor si monedelor are o sfera mai restransa de utilizare, in conditiile in care populatia utilizeaza conturile bancare in incasarea veniturilor si la efectuarea platilor prin instrumente specifice: cecuri, cambii, carti de credit.
Un rol hotarator in reducerea operatiunilor de plati prin banci au ghiseele automate pentru eliberarea numerarului, care asigura un volum considerabil de operatiuni, fara sa angajeze propriu-zis personalul bancii.
- Exista o sfera larga de alte instrumente de plati si valori vehiculate prin banci, intre care cecurile si cambiile in primul rand.

- Abundenta hartiilor de valoare: actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur, care presupun operatiuni prin banci.
In conditiile in care oficiantul bancar manevreaza si vehiculeaza multiple alte valori, este firesc ca acestuia sa i se incredinteze si operatiunile cu numerar: incasari si plati, care inregistreaza insa la ghiseele bancilor o continua scadere.
Se impune necesitatea sistemului casierului oficiant universal, operational in manipularea tuturor spetelor de valori, inclusiv cele monetare si cunoscator al intregii game de operatiuni bancare oferite de banci clientilor.
Sistemul casierilor oficianti universali implica o specifica elasticitate organizatorica.
Fiecare sediu bancar, filiala, agentie, oficiu, va organiza un numar de locuri de munca pentru casieri-oficianti pe masura frecventei si volumului de operatiuni pe care situatia le necesita.
Casierul bancar, factor important al raportului banca-intreprindere, trebuie sa se afirme ca un model de amabilitate, serviabilitate si spirit de cooperare cu clientii si intotdeauna si inainte de toate, ca un model de politete si eleganta de limbaj, de exprimare, de aparenta si comportare.
In ultimele decenii, bancile au preluat treptat o parte din functionalitatile intreprinderilor in sensul ca bancile incaseaza pentru clienti, efectueaza platile dispuse, prezinta extrase de cont, expresie esentiala a managementului financiar al firmei.
Un alt temei al organizarii raporturilor intre banca si firme este considerarea reala a acestor relatii: banca efectueaza anumite operatiuni, deci presteaza anumite servicii pentru firme.
Casierul trebuie sa vada in firme si in reprezentantii lor, clienti care trebuie pastrati si de care depind volumul activitatii bancare, nivelul profitului bancar si implicit existenta locului de munca al casierului respectiv.
Banca este primordial intermediara si prestatoare de servicii si trebuie sa apara in toate ipostazele sale cu clientii, ca atare: indatoritoare, eficienta, politicoasa si eleganta.
Pentru orice client, la orice ora, casierul trebuie sa fie indatoritor. Aceasta calitate rezulta primordial prin modul politicos si amabil de adresare, prin formulele de exprimare, dar si prin condescendenta ce trebuie sa se manifeste

prin figura, mimica si intreaga expresie a casierului.
Casierul trebuie sa asculte cu tact si atentie variantele de rezolvare a unor probleme, de catre reprezentantii firmelor, vis-a vis de care trebuie sa exprime o atitudine neutrala, dar nu neutra.
Competenta autoritara a casierului trebuie insotita si confirmata de o eleganta perfecta in modul de prezentare personal.
Personalul bancii, trebuie sa afiseze fara ostentatie, dar cu staruinta si modestie, o igiena personala in toate ipostazele sale.
In ceea ce priveste casierul in relatiile cu clientii, literatura de specialitate din tarile dezvoltate subliniaza atentia deosebita ce trebuie acordata unor categorii de clienti. Se considera ca marea majoritate a clientilor sunt clienti normali. Se apreciaza ca unii clienti sunt handicapati.
Primordial sunt considerati cei cu handicapuri fizice, carora trebuie sa li se asigure o asistenta deosebita, inclusiv prin servire in alte spatii decat ghiseele amenajate. In aceeasi categorie sunt cuprinsi si varstnicii care au preocupari privind modul de administrare a conturilor personale.
Se considera ca adesea acestia au dificultati de intelegere si interpretare a rationalitatii de efectuare a unor operatiuni sau cu privire la normele legale mai recente, care ii afecteaza. Pentru acestia trebuie sa se utilizeze un comportament intelegator si un tact deosebit si de regula casierul sa fie asistat de o persoana din conducerea compartimentului, pentru a creste eficienta activitatii cu clientul si de a evita unele neintelegeri sau acuze ulterioare.
Clientii analfabeti titulari de conturi personale, sunt mai putin la noi, dar in alte tari ei reprezinta o categorie semnificativa.
Casierul trebuie sa asigure un plus de atentie si comunicare cu aceasta categorie de clienti, in sensul ca ei sa inteleaga rational si real. Un regim similar trebuie sa fie aplicat si clientilor straini, care functie de gradul de intelegere a limbii tarii, ar putea avea dificultati de intelegere si interpretare a operatiunilor efectuate de bancile romanesti.
O alta grupa deosebita de clienti o reprezinta clientii dificili.
Clientii nerabdatori sunt cei ce incearca pe diferite cai fortarea randului la ghiseu. Este in primul rand in interesul bancii sa se promoveze si sa se asigure echitate in procesul servirii prin accesul organizat al clientilor.

Clientii cusurgii sunt cei ce cauta sa se impuna in relatiile cu banca, referindu-se la unele rezolvari intarziate sau nereusite, dupa parerea lor. In asemenea situatii atitudinea primordiala a bancii este calmul.
In cazul in care dreptatea este de partea clientului se recunoaste situatia, prezentandu-se scuze o data cu relevarea operatiunilor reparatoare.
In cazul cand interpretarile clientilor sunt nejustificate se ofera cu tact si prestanta, explicatiile corespunzatoare cu asistenta unui coleg sau a conducerii.
In toate imprejurarile se evita starea de nervozitate sau extinderea ei, asigurandu-se incheierea in armonie a incidentului.
Clientii intimidatori si clientii condescendenti sunt specii apropiate prin atitudine, incercand sa-si impuna o pozitie privilegiata in raport cu banca prin asemenea procedee.
Personalul bancii trebuie sa fie precaut cu acesti clienti si sa manifeste o eleganta sporita de adresare si comunicare.
Probleme deosebite pun clientii fraudulosi. Bancile reprezinta o tinta deosebita a crimei organizate si de aceea sunt pregatite prin sisteme de securitate si alertare sa faca fata celor mai sofisticate incercari ale raufacatorilor de a ataca deschis casieriile.
Casierii trebuie sa stie sa manevreze operativ mecanismele de alertare si sa evite anumite miscari sau pozitii, accesul in anumite zone, in functie de cerintele sistemului.
Casierii raman responsabili insa pentru fraudele mai frecvente care se realizeaza prin:
-prezentarea unor documente (cecuri in special false sau lipsite de temei legal si valabilitate);
-alterarea unor documente valabile in scopul majorarii sumei de care se beneficiaza.
Procesul de verificare a valabilitatii documentelor de plata trebuie sa fie operativ si normal in modul de executare, fara a crea susceptibilitati sau suspiciuni si fara a intarzia operatiunea de plata, fara a afecta astfel interesele marii majoritati, a beneficiarilor, clienti normali.

4.2. Organizarea si functionarea casieriei

Organizarea operatiunilor de casierie se face la banci prin respectarea severa a dezideratului: maxima securitate, risc minim.
Aceste cerinte orienteaza deopotriva: a) caracteristicile locurilor de munca b) raporturile de lucru intre casierii si sefii ierarhici.

Organizarea locului de munca al casierului

Locurile de munca in amenajari integral etanse sau in ghisee in serie, cu pereti despartitori, trebuie sa asigure o delimitare neta a spatiului afectat casierului. Acest spatiu trebuie sa fie pretabil in a se inchide cu chei proprii, in toate cazurile in care casierul paraseste locul de munca.

Accesul este oprit in spatiul de lucru al casierului, al altor persoane, fie alti casieri, fie alte categorii ale personalului bancii si in special al persoanelor straine de banca. Accesul este posibil numai pentru personalul de control in conformitate cu regulamentul de functionare.
Cheile ghiseului sunt preluate cu semnatura de catre casierul sef, iar dublura lor se pastreaza in seiful central al unitatii bancare.
Fiecare casier este inzestrat cu instrumente de lucru specifice:
-caseta personala;
-registrul de casa;
-tusiera si stampila personala.
Caseta personala este o caseta de otel cu incuietori sigure, de dimensiuni utile, specifice. Ea trebuie sa fie usor portabila intrucat ea se pastreaza in timpul in care casierul nu o foloseste in seiful central al sediului bancar.
Registrul de casa este desfasurat in partida dubla, respectiv incasari si plati. El este un registru contabil tip CARTEA MARE.
In cele 2 parti ale sale sunt inregistrate cronologic operatiunile in cursul

zilei, urmand ca la sfarsitul zilei sa se efectueze situatia casei prin stabilirea marimii si caracterului soldului.
In conditii moderne, locurile de munca ale casierilor pot fi inzestrate cu terminale ale calculatorului sediului bancar, ceea ce da posibilitatea inregistrarilor in sistem electronic.
Tusiera si stampila personala a casierului sunt tratate in practica bancara ca un echipament de securitate. Care trebuie ferit de posibilitatea de acces a clientilor sau a celorlalti casieri si a carei utilizare neglijenta poate aduce prejudicii bancii.
La sfarsitul zilei operative toate aceste instrumente urmeaza sa fie depuse in seiful central al bancii sub controlul cheilor duble, ramanand in deplina securitate pana la inceputul urmatoarei zile de lucru, cand sunt preluate sub control de casierul respectiv.

Raporturile functionale intre casieri si sefii ierarhici

Raporturile de lucru intre casieri si sefii ierarhici au primordial drept obiectiv normele de utilizare a rezervei de casa.
Rezerva de casa reprezinta detinerile in bancnote si monede ale fiecarei unitati bancare, in cantitati suficiente pentru a-i asigura functionalitatea de partener bancar in raporturile cu clientii.
Rezerva de casa este depozitata in seiful central al bancii, de regula sub administrarea casierul sef. Accesul in seiful central si respectiv la rezerva de casa se face sub dublu control.
O parte din rezerva de casa a bancii se afla, in cadrul unei limite stabilite distinct pe fiecare casier, in detinerea casierilor, in propriile lor casete. Au loc operatiuni de transfer din rezerva de casa a unitatii si rezervele de numerar aflate la casieri:
-o parte din casieri vor face varsamintele catre rezerva de casa a bancii;
-o parte din casieri se vor alimenta de la aceasta rezerva.
Miscarile se confirma prin note speciale de intrare si iesire din rezerva, intocmite de casieri si contrasemnate de persoanele desemnate sa controleze accesul la rezerva.

Relatiile privind rezerva de casa angajeaza organele ierarhice ale bancii intr-un cadrul de control specific asupra activitatii casierilor, precum si asupra modului de administrare concreta a rezervei de casa de catre casieri.
Rezerva de casa este permanent o problema pentru casierii operativi. Acestia sunt obligati in tot timpul zilei sa respecte principiul de esenta al administrarii numerarului: minim de numerar in casa. Surplusul de numerar trebuie sa fie depus la sediul central ori de cate ori se formeaza in cursul zilei.
Se recomanda ca o parte din numerar sa fie dispus in sertare si dulapuri, sub cheie, in incinta locului de munca. Operatiunile mari aferente in special platilor de salarii este bine sa nu fie desfasurate la ghiseele bancii, ci in interior, in vecinatatea seifului central, unde sa aiba acces delegatii autorizati ai firmelor.
Normele de functionare bancara prevad controlul zilnic al unei persoane acreditate sau al casierului sef asupra casetei fiecarui casier, fie prin sondaj pe parcursul zilei, fie la incheierea zilei operative. Principalul obiectiv al controlului este verificarea realitatii sumelor detinute si a efectuarii sincronizate a inregistrarilor.
Se verifica derularea in timp optim a celorlalte valori, cecuri, ordine de plata, cambii si indreptarea lor pe circuitele specifice bancare, astfel ca sa se asigure operativitatea si eficienta operatiunilor.
Cu ocazia incheierii operatiunilor se pot depista plusuri sau minusuri de casa. Cazurile respective sunt analizate sever si pun un semn serios de intrebare pentru casierul respectiv.

Atunci cand se suspecteaza ca un client a fost beneficiarul unei plati in exces se incearca sa fie contactat prin conducerea bancii si sa i se solicite cu deferenta sa controleze aceasta posibilitate. Daca se recunoaste faptul, operatiunea se revizuieste cu semnatura clientului.
Incercarea de a repara un prejudiciu trebuie sa se efectueze cu amabilitate si deschidere, cu toate precautiile in a nu afecta buna credinta si demnitatea clientilor sau reprezentantilor lor.

4.3. Operatinile de casierie

Asa cum sa s-a precizat, in practica internationala, casierul bancar are multiple atributii, reprezentand prototipul bancherului, ca reprezentant al bancii in relatiile cu clientii. In aceasta calitate casierul rezolva solicitari ale clientilor, primeste si verifica, manipuleaza si indreapta pe filiera tipica bancara multiple documente intre care primordial, instrumente de plata.
Fiecare din aceste documente are anumite caracteristici si implica anumite precautii si sensuri de verificare.

4.3.1. Operatiunile de incasari

Potrivit atributiilor sale, casierul primeste in mod obisnuit numerar si cecuri de la clienti si prezentatori, sume in favoarea unor clienti care au conturi deschise: la sediul respectiv al bancii date, la alt sediu al aceleiasi bancii sau la o alta banca.
Depunerile se fac in baza unui document tipic: nota de depunere sau varsamant.
De regula, bancile tiparesc si pun la dispozitia clientilor, legate in carnete, formulare ”foi de varsamant”, care sa poata fi completate de client, din timp, pentru operativitate. De asemenea, pentru cei interesati, banca ofera asemenea formulare in ziua depunerii.
Formularul nota de depozit (de varsamant) contine pe prima pagina (jumatatea din stanga) de regula, urmatoarele informatii:
-data
-numele bancii
-localizarea sediului
-contul pentru care se face depunerea (nume si numar)
In practica bancara moderna, identitatea completa a clientului si numarul

sau de cont sunt preimprimate in memoria calculatorului si astfel sunt evitate orice erori, asigurandu-se implicit viteza operatiunilor de inregistrare.
Pe jumatatea din dreapta este desfasurat un „Monetar” amanuntit pentru toate tipurile de bancnote si monede. Astfel suma totala va rezulta din adunarea totalurilor partiale.
Pe verso-ul formularului in spatii organizate se face inventarul cecurilor depuse si insumarea lor.
Prin formularul primit, casierul are o imagine generala asupra operatiunilor de incasari dispuse de client si a temeiurilor de infaptuire: numerar si documente.
La primirea formularului casierul:
-verifica corectitudinea elementelor inscrise privind identitatea clientului beneficiar
-numara fiecare din tipurile de bancnote si monede depuse, bifand pentru identificare, pozitie cu pozitie
-identifica si bifeaza, cec cu cec, instrument cu instrument, documentele cuprinse pe verso-ul formularului
-semneaza pentru conformitate si introduce bancnotele si monedele in caseta sa.
In practica bancara s-au introdus masinile moderne de numarat care usureaza foarte mult activitatea casierului. Totodata, acestea sesizeaza eventual bancnotele false. Cand se descopera asemenea cazuri se desfasoara o procedura specifica de analiza a situatiei, de regula in colaborare cu politia.
Casierul desfasoara doua feluri de operatiuni:
-cu numerar
-cu instrumente de plata in moneda scripturala.
In aceasta a doua categorie intra cecurile, care depuse la banca pe aceasta cale isi urmeaza filiera proprie. Pentru cecurile emise de titularii de cont la acelasi sediu se poate efectua transferul, respectiv viramentul in aceeasi zi.
Pentru cecurile emise de titularii care au contul la alte banci, urmeaza sa se declanseze de catre sediul bancii, unde isi are cont beneficiarul ori unde cecul a fost depus, operatiunile specifice de incasare prin relatii interbancare.

4.3.2 Operatiunile de plati

Una din cele mai frecvente operatiuni privind activitatea de plati efectuate de casieri sunt platile privind cecurile prezentate spre incasare de catre clienti sau alte persoane.
Astfel, se prezinta spre incasare in numerar, la banca:
-fie persoane sau reprezentanti ai firmelor care au cont deschis la alte banci si doresc sa incaseze cecuri emise de ei asupra propriului cont deschis la sediul respectiv al bancii
-fie persoane care doresc sa incaseze cecuri emise de clientii bancii, cu cont deschis la sediul respectiv in favoarea lor.
Aceste operatiuni implica un risc specific:
-pe de o parte efectuarea platii fara verificarea de rigoare ar putea aduce prejudicii clientilor titulari de cont si bancii;
-pe de alta parte verificarea de durata determina rezolvari intarziate si afecteaza bunul renume al bancii privind operativitatea.
In lumina acestor cerinte, atributiile casierului platitor privind cecurile prezentate au doua coordonate principale:
-verificarea valabilitatii cecului prezentat la plata;
-informarea cu privire la situatia contului asupra caruia a fost emis cecul respectiv.
Examinarea valabilitatii cecului prezinta aspecte multiple. Ne vom referi acum la verificarile sumare ce se efectueaza cu ocazia platii. Astfel casierul platitor urmareste:
- ca documentul, respectiv cecul prezentat sa nu fi fost anulat. Se verifica inventarele intocmite periodic de catre banca de care apartine contul respectiv;
- ca semnatura cecului sa fie corecta, functie de specimenul de semnatura;
- ca plata sa fie posibila:
-prin existenta disponibilului

-prin facilitatile de credit ce permit plata prin overdraft (peste disponibilitatile existente si in lipsa lor)
- ca data scrisa in cec sa nu fi fost nici ulterioara, nici imaginara;
- ca variantele sumei de plata, in cifre si litere, sa nu difere;
- daca formele de cedare a cecului (girul) sunt corespunzatoare normelor legale.
Odata satisfacute aceste cerinte ale controlului documentelor operatiunile de plata propriu-zise implica urmatoarele atributii pentru casier:
-solicita semnatura beneficiarului platii, asigurandu-se de valabilitatea calitatii sale si de identitate;
-inregistreaza cecul in registrul de casa;
-aplica pe verso-ul cecului stampila speciala privind monetarul;
-pregateste, cu consultarea clientului, cupiurile solicitate de acesta;
-aduna sumele prevazute in monetar si verifica astfel concordanta dintre sumele pe cupiuri si totalul sumei de plata;
-scoate din caseta sumele prevazute in monetar, numarand pentru fiecare cupiura cu atentie;
-desavarseste incasarea cecului cu act final al filierei sale, anuland cu o linie semnatura beneficiarului cecului;
-inmaneaza cupiurile si eventual monedele reprezentand sume de plata, solicitand clientului sa verifice prin numaratoare exactitatea sumei, inainte de a parasi sediul bancii.

4.4. Inchiderea zilnica a operatiunilor de casierie

La inchiderea zilei de lucru fiecare casier desfasoara in ordine urmatoarele procedee:
-aduna coloanele de incasari si plati si stabileste totalurile;

-aduna la total incasari, soldul de casa al zilei precedente cu care de fapt a inceput ziua de lucru. Stabileste astfel pozitia „total intrari”;
-din total intrari scade total plati si determina astfel soldul de inchidere al zilei de lucru;
-intocmeste monetarul al carui total trebuie sa corespunda marimii soldului de inchidere;
-registrul de casa, monetarul si alte documente insotitoare sunt semnate, datate si stampilate de catre fiecare casier.
La sfarsitul zilei de lucru operatiunile casierilor independenti sunt centralizate sub supravegherea ierarhica a casierului sef. Aceasta inseamna pe de o parte prelucrarea datelor privind totalul de incasari si plati si soldurile pentru a determina prin insumare totalul operatiunilor de casa ale unitatii bancare respective.
Pe de alta parte, regularizarea soldului de inchidere in functie de cerintele rezervei de casa in limita stabilita pentru fiecare casier. Astfel, in cazurile in care:
-soldul de inchidere al casierului este mai mare decat rezerva de casa se fac varsaminte la rezerva de casa;
-soldul de inchidere al casierului este mai mic decat rezerva de casa, va fi completata rezerva de casa.
Astfel, la sfarsitul zilei operative grosul rezervei de casa se afla depus in seiful central ca rezerva de casa a unitatii bancare. Pe de alta parte, o componenta a acestei rezerve se afla depusa in casetele casierului si ele sunt pastrate in seiful central, sub forma de rezerve atribuite, in anumite limite, functiei de sfera de operatiune a fiecarui casier.
Un registru special, registrul de evidenta al casierului sef, serveste pentru inregistrarea atenta a tuturor miscarilor de numerar determinate de alimentarea sau reglarea rezervelor aflate in administrarea casierului operativ.
Casierul sef se preocupa permanent pentru o continua reglare operativa a numerarului aflat la casieri prin alimentari si preluari in cursul zilei operative, evitand miscarile de numerar intre casieri (permise, dar nerecomandabile).
In mod deosebit casierului sef ii revine sarcina armonizarii zilnice a rezervei de casa in sensul de a satisface in orice moment necesitatile de numerar ale unitatii bancare, iar pe de alta parte de a evita supraaglomerarea de numerar in casa, situatie ineficienta (prin lipsa de venituri pe care o presupune) si potential periculoasa.