CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALA A UNITATII

1.1. Scurt istoric

Societatea Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. este o firma de constructii, reabilitare drumuri si poduri originara din orasul Firenze, Italia. In tara noastra functioneaza o sucursala a firmei inca din anul 1994, cu sediul in Cluj-Napoca, str. Xenopol nr.1. l8n10ni
Prin firma desemnam un grup de persoane organizate potrivit unor cerinte juridice, economice, tehnologice, care concep si desfasoara un complex de procese de munca in vederea obtinerii unui profit cat mai nare.
Societatea S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. este o societate pe actiuni, cu capital integral strain. Societatii pe actiuni ii este caracteristica impartirea patrimoniului intr-un numar de parti cu o valoare nominala numite actiuni. Influenta asupra managementului firmei se manifesta de obicei in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor, prin numarul si valoarea actiunilor posedate.
Societatea are ca activitate renovarea de drumuri si poduri, iar pentru aceasta participa la licitatii internationale in urma carora castiga contracte pe diferite portiuni de drumuri. Beneficiarul lucrarilor de reabilitare a drumurilor nationale este Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei si Administratia Nationala a Drumurilor (A.N.D.). Acest program de reabilitare a drumurilor este finantat de Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.) si de Guvernul Romaniei.
Pana in prezent s-au reabilitat 180 km de drum , pe urmatoarele portiuni:
· Cluj-Napoca- Sibiu- traseu de 98 km
· Campia-Turzii -; Targu- Mures- traseu de 82 km.
In prezent firma lucreaza pe traseul Cluj-Napoca -; Braisor, care are o lungime de 47 km. Punctul de lucru a societatii se situeaza in orasul Huedin , iar santierul se afla in satul Poieni, la o distanta de 12 km.de orasul Huedin.



Datorita activitatii firmei, de reabilitare drumuri si poduri, are nevoie de materii prime industriale, pe care si le procura de la urmatorii furnizori:
· Holcim Turda pentru ciment
· Transbitum Turda pentru bitum
· Sorocam Dej pentru emulsie
· Grandemar Poieni pentru piatra
· Lup Com Ploiesti pentru adirol
· CM Brasov pentru cherestea
· Holcim Alesti pentru filer
· Shell si Axon Cluj pentru motorina si benzina

1.1 Obiectul de activitate

Principalele activitati ale firmei S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A., sucursala Cluj- Napoca sunt:
· Lucrari de terasamente
· Reconstructia podurilor dezafectate
· Ziduri de sprijin, parapeti, rigole de scurgere a apelor
· Consolidarea fundatiilor
· Imbracaminti asfaltice noi
· Latirea drumurilor de la 2 benzi la 4 benzi acolo unde permite proiectul.
Lucrarile de consolidare si reabilitare a drumurilor presupun parcurgerea a mai multor etape de lucru. Prima etapa este procurarea de materii prime de la furnizori si transformarea acestor materii prime in produse finite. Materiile prime se prelucreaza in cadrul santierului si se obtin produsele finite, adica betonul, asfaltul, canalete, rigole, toate acestea realizandu-se cu ajutorul statiilor de asfalt, de beton, de concasare, agregate, stabilizat si de prefabricate.
Pentru a putea fi asternut ,,covorul” de asfalt, strada trebuie ,,frezata”, adica trebuie ras asfaltul vechi, apoi trebuie sapate santuri de scurgere a apei acolo unde este nevoie, trebuie taiata marginea drumului in cazul in care proiectul permite largirea strazii. Aceste pregatiri se fac cu ajutorul escavatoarelor, a frezelor de asfalt, a frezelor reciclatoare de betoane.
Dupa ce drumul a fost pregatit se poate incepe tunarea asfaltului, care se toarna in 3 straturi ( strat de baza, intermediar si uzura). Transportul asfaltului si a betonului din santier la punctul de lucru se face cu ajutorul masinilor de mare tonaj cum ar fi: autocamioane, autobasculante, betoniere, bilici de tonaj mare (peste 30 tone ).
Ajuns in strada asfaltul este intins cu ajutorul finisoarelor de asfalt, a finisoarelor de acostamente, a rulourilor compactatoare de asfalt si terasamente, iar pentru turnarea betonului se folosesc cofraje din lemn, care sunt diferite in functie de lucrare: cofraje pentru sustinerea pilonilor la poduri, pentru borduri, canale, rigole de scurgere a apei, parapeti, etc.
Aceste obiective sunt realizate doar pe baza unor proiecte, care sunt intocmite de firma de proiectare IPTANA S.A, din Bucuresti. Inaintea inceperii lucrarilor aceste proiecte trebuie avizate de Ministerul Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei si Administratia Nationala a Drumurilor. Lucarile sunt supervizate de firma de consultanta SEARCH CORPORATION din Franta, care isi da acordul daca proiectul este respectat, daca asfaltul si betonul este realizat conform stasurilor in vigoare, daca se respecta calitatea materiilor prime, etc.
La sfarsitul lucrarilor, cand strada este terminata, se face receptia lucrarilor de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si de Administratia Nationala a Drumurilor.

1.2 Structura organizatorica

In organizarea structurala a firmelor exista o multitudine de structuri, toate fiind mai mult sau mai putin varinte a unor trei tipuri: ierarhica, functionala si ierarhic-funtionala.
In cadrul societatii S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A., sucursala Cluj-Napoca exista o structura ierarhica -;liniara. Aceasta se caracterizeaza printr-un sistem de delegari de autoritate, conducatorii de la centrul intreprinderii pot sa dea dispozitii pe linie ierarhica unor conducatori ai unor compartimente functionale. Ca atare la orice nivel ierarhic un subordonat nu primeste dispozitii decat de la singurul conducator , in fata caruia raspunde pentru actiunea sa.
Intrucat acest tip de structura este simplu de inteles, el este usor de aplicat in procesul conducerii. Intotdeauna in varful unei astfel de piramide se afla conducatorul colectiv si individual, care exercita conducerea operativa, iar la baza se gasesc executantii. Acest tip de structura prezinta urmatoarele avantaje:
§ Sisteme de comunicatie avand canale de legatura relativ scurte sunt rapide in sens descendent si ascendent, actionand cu eficienta mare.
§ Prin numarul redus de membri, autoritatea si raspunderile sunt bine definite.
§ Nu apare necesitatea solicitarii specialistilor in stabilirea schemelor organizatorice, acestea fiind destul de simple.
§ Posibilitatea elaborarii operative a celor mai corespunzatoare decizii, cultivand si promovand spiritul de sinteza, acesta constituind o buna scola de formare a cadrelor de conducere.
In acest sistem de organizare structurala fiecare sef este obligat prin raspunderile sale sa cunoasca, evalueze, optimizeze toate activitatile cerute de realizarea unui obiectiv. Exista insa si unele dezavantaje a acestui sistem de organizare:
§ O circulatie greoaie a informatiilor pe plan orizontal, deoarece legaturile dintre compartimentele situate la acelasi nivel nu se pot realiza decat prin intermediul sefului ierarhic superior.
§ Seful trebuie sa aiba o pregatire multilaterala.
Structura de conducere a unei firmei este reprezentata printr-o organigrama, care poate fi rectangulara -; verticala sau orizontala - sau circulara.

Organigrama este o reprezentare grafica a structurii de conducere. In stabilirea organigramei trebuie tinut cont de particularitatile intreprinderii, de obiective, de dezvoltarea in perspectiva, de acceptarea delegarii de autoritate.
Organigrama firmei S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. este rectangulara verticala. Organigrama rectangulara verticala este constructia grafica in care nivelurile ierarhice sunt subordonate de sus in jos, iar legaturile ierarhice sunt redate prin linii continue.

Manager general

Director administratie
Director proiect

Contabilitate

Sef santier
Director tehnic Resurse umane
Director calitate
Sef echipa
Inginer executie Juridic
Ingineri
Muncitori
Adminstratie

Fig .1. Organigrama

CAPITOLUL II

RESURSELE DE MUNCA LA S.C. CONSORZIO PONTELLO TIRRENA SCAVI S.A.

2.1 Continutul si obiectivul managementului resurselor umane

Resursele sunt totalitatea elementelor sociale, economice, naturale de care se dispune la un moment dat utilizate sau utilizabile pentru obtinerea de bunuri sau servicii.
Resursele umane sunt o categorie a resurselor economice care sintetizeaza potentialul de munca a unei tari, zone geografice. Se apreciaza cu ajutorul unor indicatori ca: populatia activa disponibila, populatia in varsta de munca si apta, dar si a elementelor calitative: stare sanatate, nivel de pregatire, etc.
Managementul resurselor umane se poate defini din doua puncte de vedere: ca ativitate si ca disciplina. Managementul resurselor umane, ca activitate, este ansamblul de activitati privitoare la asigurarea, dezvoltarea, folosirea eficienta a personalului din cadrul unitatii. Ca disciplina, managementul resurselor umane este menita sa creeze si sa mobilizeze cunostintele necesare in intelegerea si rezolvarea problemelor privind asigurarea, dezvoltarea, folosirea eficienta a personalului din organizatie.
Managementul resurselor umane, conform prof. Petrescu Ion este,, stiinta si arta elaborarii si implementarii strategiei si politicii de personal, in vederea realizarii cu maxim de eficienta a obiectivelor intreprinderii”.
Importanta managementului resurselor umane provine de la importanta resursei, avand ca subiect omul si ca in toate activitatile omul se afla in centrul activitatii. Toate resurse sunt importante, dar omul e cel mai important pentru ca le pune in miscare pe celelalte. Fara om raman inerte. Importanta omului in conducere, in procesul economic, da importanta insasi disciplinei.
Continutul managementului resurselor umane este dat de multitudinea si diversitatea activitatilor care trebuie desfasurate, in consecinta principalele domenii de activitate sunt:
· Atragerea si folosirea resurselor umane si asigurarea managerului ca toate posturile sunt ocupate de personal calificat.
· Administrarea personalului, domenii care presupune activitati ca: inregistrarea personalului, aplicarea legislatiei in domeniu, remunerarea personalului si plata contribitiilor la bugetul statului, etc.
· Gestiunea personalului, conceputa si orientata pe urmatoarele directii: previzionarea necesarului de forta de munca pe specializari, calificari; recrutarea personalului; evaluarea posturilor de lucru; elaborarea planului privind promovarea personalului.
· Administrarea salarizarii si a altor remuneratii, insotita de preocuparea de a evalua corect salariul curent si de a asigura o salarizare corecta si echitabila.
· Formarea profesionala, cu scopul de a asigura o forta de munca instruita si cat mai performanta.
· Conceperea modalitatilor concrete si crearea unui sistem de relatii cu salariatii, care sa le asigure satisfactii si posibilitatea de a imbina interesele personale cu cele ale unitatii.
· Planificarea si dezvoltarea unei structuri organizatorice care sa ofere conditii pentru atragerea si mentinerea unui personal competent si calificat.
· Informarea si comunicarea, care presupun elaborarea unor elemente sintetice si periodice, atat pentru managerii unitatii, cat si pentru salariatii lor. Se cuprind aici informatii referitoare la intreprindere, personal, situatia economica, evolutia tehnologiei, comerciale, umane, etc.
Obiectivul principal al managementului resurselor umane, conform lui Mathis R. este ,,acela de a furniza pricepere si experienta in acest domeniu, astfel incat sa fie obtinute performante optime si sigure, folosind cele mai adecvate metode”.
In orice intreprindere exista 2 categorii de obiective:
1. Strategice -;care sunt pe termen lung si care au nevoie de organizarea si planificarea resurselor umane. Aceste obiective sunt: studiul tendintei evolutiei resurselor de munca; evolutia si dezvoltarea cadrului legislativ; elaborarea salariilor.
2. Operationale -;care au in vedere activitati vizad conducerea zilnica a grupurilor de munca. Ca obiective mentionez: selectia personalului; protectia si securitatea muncii, managementul conflictelor, instruirea curenta a personalului.
Perreti descrie obiectivele folosind 10 substantive: anticipare, identificare, alegerea, incadrarea, aprecierea, remunerarea, orientare, formare, animare si comunicare.

2.2 Functia resurse umane si compartimentul resurse umane

Problemele de conducere, de comunicare, de informare ocupa un loc tot mai important in cadrul noilor compartimente de resurse umane, avand o structura adecvata noilor cerinte pe linii de personal. Functia de resurse umane vine sa sublinieze modificarile de ordin cantitativ si calitativ care au fost inregistrate in acest domeniu.
Sarcinile de administrare a personalului si de aplicare a prevederilor dreptului muncii, specifice functiei de personal, s-au multiplicat si imbogatit, functia de resurse umane urmarind in sinteza: previzionarea si asigurarea cu cadre; administrarea personalului; gestiunea personalului si a carierelor profesionale; comunicatii si negocieri; politica de motivare si integrare; dezvoltarea sociala, etc.
Functia resurse umane trebuie sa aiba o dubla finalitate:
1. Realizarea integrarii obiectivelor sociale in obiectivele generale ale intreprinderii, prin corelarea nevoilor dezvoltarii umane si sociale cu restrictiile economice ale unitatii.
2. Coordonarea laturilor concrete de gestiune propriu-zisa a resurselor umane.
Dezvoltarea functiei de resurse umane este relevanta si prin prezenta, in majoritatea intreprinderilor, a unor posturi de baza, specifice resurselor umane:
· Director resurse umane
· Responsabil cu gestiunea cadrelor
· Responsabil cu formarea profesionala
· Responsabil cu recrutarea si incadrarea personalului
· Responsabil cu protectia muncii.
Compartimentul de resurse umane si activitatile realizate in cadrul acestuia sunt indeplinite de persoane specializate, grupate in colective, birouri, directii sau departamente, dupa specific. La firmele de dimensiuni foarte reduse, problemele legate de personal sunt rezolvate de ,,colectivul de personal”, coordonat de patron sau directorul firmei. Pentru firmele mici si mijlocii, avand intre 200-300 angajati pana la 1000 de persoane, exista birou sau serviciul de resurse umane. In cadrul intreprinderilor mari sunt organizate directii sau departamente de resurse umane.
Dupa Mathis R ., departamentul resurse umane desfasoara activitati in urmatoarele domenii:
1. Personal ( recrutare, selectie, incadrare si promovare, gestiunea cartilor de munca, evidenta salariatilor)
2. Invatamant (pregatirea personalului, specializarea angajatilor, perfectionare in profesie, reconversie profesionala)
3. Salarizare (stabilirea drepturilor salariale, motivare si promovare profesionala)
4. Normarea muncii (elaborare si revizuire de norma de munca, evaluarea performantelor)
5. Analiza muncii (la nivel de persoana, la nivelul departamentului, la nivelul firmei).
Acest compartiment este condus de un director de resurse umane, de multe ori specialist cu studii universitare, care are autoritate functionala, dar nu are autortitate directa asupra salariatilor. El este de multe ori a doua persoana din firma , dupa directorul general, care participa la stabilirea politicilor sociale si la punerea lor in practica. Profesionistii in acest domeniu trebui sa posede cunostinte in trei domenii:
§ Educatie generala (limbi staine, matematica, psihologie)
§ Cunostinte fundamentale din domeniul afacerilor (management, contabilitate, finante, informatica, economie, statistica )
§ Managementul resurselor umane (legislatia muncii, administrarea salariilor, comportament uman, etc.)
Pe langa cunostintele manageriale, directorul de resurse umane, trebuie sa intruneasca si urmatoarele calitati:
§ Perseverenta in urmarirea aplicarii solutiilor corecte
§ Rabdare si intelegere fata de opiniile celorlalti
§ Sa formuleze rapid solutii la problemele ivite
§ Sa iubeasca oamenii, sa posede un spirit de echipa
§ Sa manifeste loialitate fata de colaboratori
§ Sa posede simtul umorului.
Succesul personal al managerului de resurse umane depinde de felul in care se va folosi de aceste calitati in propria activitate.
Firma S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. are un biroul de resurse umane care realizeaza urmatoarele activitati:
§ Asigurarea recrutarii personalului atat din interior firmei cat si din exterior, prin apelarea la surse de recrutare cum ar fi: recrutarea absolventilor din invatamantul superior, scoli profesionale, prin primirea de cereri de angajare direct la firma, prin intermediul anunturilor din presa si prin colaborari cu centrele de plasare a fortei de munca

§ Aplicarea sticta a prevederilor legale in vigoare privind salarizarea personalului angajat
§ Calcularea salariilor si distribuirea lor fiecarui angajat
§ Intocmirea contractelor de munca si inregistrarea lor la Camera de Munca
§ Operarea in cartile de munca de fiecare data cand exista unele modificari
§ Informarea personalului asupra modului de calcul a salariilor
§ Evidenta personalului
§ Evidenta concediilor de odihna, a concediilor medicale, a concediilor de odihna suplinentare, a invoirilor, a prezentei prin verificarea pontajelor
§ Conceperea si redactarea contractului colectiv de munca, etc.

2.3 Evolutia numarului de salariati la S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A.

Activitatea pe care o presteaza firma implica necesitatea utilizarii unui numar mare de personal, atat calificat cat si necalificat. Firma are un personal calificat in numar de 227 angajati, care ocupa urmatoarele posturi:
· Operatori statii asfalt, sef echipa, sef profil laborator, laboranti, topografi, mecanici auto, mecanici utilaje, dulgheri, electricieni, sudori, lacatusi, soferi autocamioane, betoniere, cimentroace, autobasculante.
· Functionari administrativi, merceologi, ingineri, economisti, juristi, secretare, tehnicieni. Acesti angajati constituie personalul TESA.
Personalul necalifcat , in numar de aproximativ 170 angajati ocupa urmatoarele posturi:
· Paznici,
· Ingrijitor curatenie,
· Figuranti topografi,
· Pontatori ,
· Muncitori la strada.
Datorita activitatii fimei, adica de reabilitare drumuri si poduri si deoarece activitatea se desfasoara intr-un santier si pe strada, acest santierul este intr-o continua miscare. Firma se muta in permanenta dintr-un loc in altul, acolo unde a incheiat contractele, asfel puctele de lucru a firmei nu stau mai mult de 2, 3 ani intr-un loc. In plus activitatea firmei este influentata de conditiile meteorologice, astfel activitatea are un caracter sezonier. Astfel numarul angajatilor este fluctuant, iar firma isi permite sa isi mentina doar personalul calificat si de baza in toate lucrarile.
Numarul angajatilor se schimba de la o luna la alta in functie de volumul muncii si de conditiile meteorologice. De aceea nu exista un numar costant de angajati in cadrul firmei. In medie, in anul 2001 firma a avut 295 angajati, iar in anul 2002 a avut 382 angajati. Numarul angajatilor calificati raman de aproximativ constant, numarul angajatilor nacalificati fiind cel care se modifica frecvent.
Activitatea pe care o desfasoara firma se poate realiza doar daca dispune de oameni calificati , deoarece implica multe cunostinte tehnice, tehnologice, proceduri standard care trebuie respectate. O structura a personalului dupa nivelul studiilor este prezentata in urmatorul tabel:

Tabelul.nr. 2.1
Nivelul de pregatire a salariatilor

Studii Studii superioare Liceu Scoala profesionala Gimnaziu
Nr.angajati 48 103 170 60
Structura 13% 27% 44% 16%

Dupa cum se poate observa personalul cu studii superioare reprezinta 13% din totalul angajatilor, acestia ocupand functii importante in firma cum ar fi: directorii, sefii de santier, inginerii, topografii, juristii, sefii de laborator, economistii, tehnicienii, contabili.
Un procent de 27% din personal are o pregatire medie, terminand doar invatamantul liceal si care ocupa functii in administratie, secretariat, operare statii asfalt.
Majoritatea angajatilor, adica 44% reprezinta personalul care lucra efectiv pe santier, ei avand la baza meseriei lor o scoala profesionala si ocupand posturi de electricieni, sudori, dulgheri, soferi, mecanici, figuranti topografi, paznici, muncitori si pontatori.
Pentru muncile grele la strada se foloseste personal necalificat si exista un procent de 16% din personal ,care are doar 8 clase sau chiar mai putine.
Dupa cum am precizat si anterior evolutia personalului se schimba de la o luna la alta. Pentru o mai buna conturare a acestui fenomen, se poate observa in tabelul de mai jos, numarul angajatilor in anii 2001-2002 si pe fiecare luna.

Tabelul nr. 2.2
Evolutia personalului in anul 2001-2002

Luna/ An 2001 2002
Ianuarie 205 255
Februarie 212 276
Martie 242 310
Aprilie 281 414
Mai 296 418
Iunie 302 421
Iulie 312 422
August 341 429
Septembrie 368 430
Octombrie 377 418
Noiembrie 309 406
Decembrie 304 381

Se poate observa ca la inceputul anilor numarul personalului din firma este de relativ mic, el exprimand numarul salariatilor calificati si care sunt de baza in firma. In lunile ianuarie si februarie nu prea este activitate datorita temperaturii nefavorabile, perioada in care nu exista productie de asfalt. Incepand cu lunile martie, aprilie si mai se fac primele angajari cu personal calificat si necalificat pentru munca in santier si pe strada.
In lunile de vara si de toamna (pana in octombrie) se fac cele mai multe angajari cu personal necalificat cu care se incheie contract de munca pe perioada determinata.
Fata de numarul angajatilor de la inceputul anului 2001, in perioada de productie maxima, numarul angajatilor creste cu aproximativ 80%-85% iar in anul 2002 creste cu aproximativ 60%-65%. Personalul angajat in anul 2002 a fost de muncitori necalificati someri, iar pentru angajarea lor firma a primit o subventie de la Agentia de Somaj, in valoare de aproximativ 80 milioane lei, reprezentand 70% din salariul minim pe economie. Acesti muncitori au incheiat contracte de munca pe perioada determinata.
Apoi in lunile de iarna numarul lor scade din nou datorita expirarii contractelor de munca pe perioada determinata, concedieri, inchiderea santierului pe perioada iernii.

Aceasta dimanica a personalului se poate evidentia si in figura de mai jos:

Fig. 2.1 Evolutia personalului in anii 2001-2002

Factorii care au contribuit la aceasta evolutie oscilanta a personalului sunt:
¨ Productia discontinua datorita mutarilor de santiere, deoarece in anul 2001 santierul se pregatea de mutare din localitatea Luncani, jud.Mures in satul Poieni, jud.Cluj.
¨ Perioade de productie maxima alterand cu perioade de repaus, deoarece productia depinde de ritmul in care este aprovizionat santierul cu materii prime, de modul de functionare a statiilor de asfalt, de betoane, de concasare, etc.
¨ Munca sezoniera pentru muncitorii necalificati, deoarece acestia sunt angajati doar in perioadele de productie.
¨ Vremea nefavorabila care nu permite lucrul la strada atunci cand ninge sau ploua.
¨ Intreruperea muncii pe perioada iernii, pentru ca nu se poate turna asfalt iarna.
¨ Expirarea contractelor individuale de munca pe perioada determinata.

CAPITOLUL III

CADRU LEGISLATIV

3.1. Cadru normativ

In anul 2002 legea salarizarii in vigoare a fost legea nr.14/1991 care a fost publicat in Monitorul Oficial nr.32 din 9 februarie 1991. Conform legii, pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul individual de munca, fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului.
Conform legii salariul, de baza se stabileste pentru fiecare salariat in raport cu calificarea sa, complexitatea lucrarilor ce revin postului in care este incadrat, cu pregatirea si competenta profesionala. La stabilirea salariului nu pot fi facute discriminari pe criterii politice, etnice, de varsta, sex sau de starea materiala. Salariile de baza determinate prin negociere, precum si cele stabilite prin hotarari ale Guvernului sau prin legi nu pot fii mai mici decat salariul minim pe tara aprobat pentru programul normal de lucru. Plata salariului se face periodic, la intervale de cel mult o luna.
Salariul de baza minim pe tara se stabileste prin hotararea Guvernului, dupa consultarea cu sindicatele si patronatul.
Legea nr.14/1991 insa a fost abrogata in martie 2003 odata cu aparitia noului Cod al Muncii .
Codul Muncii reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.
Dispozitiile codului se aplica pentru urmatoarele categorii de persoane: a) Cetatenilo romani care lucreaza in Romania. b) Cetatenilor romani care lucreaza in strainatate, pe baza unor contracte incheiate cu un angajator roman. c) Cetatenilor straini sau apatrizi, care presteaza o munca in Romania si angajatorul este roman. d) Persoanele care au dobandit statutul de refugiat si lucreaza pe teritoriul Romaniei. e) Ucenicilor. f) Angajatorilor, persoane fizice sau juridice. g) Organizatiilor sindicale si patronale.
Potrivit obligatiilor internationale asumate de Romania, legislatia muncii va fi armonizata permanent cu normele Uniunii Europene si cu recomandarile Organizatiei Internationale a Muncii
In Codul Muncii sunt reglementate capitole cu privire la :
· Contractele de munca individuale si colective
· Salarizarea
· Timpul de munca si timpul de odihna
· Sanatatea si securitatea muncii
· Formarea profesionala
· Dialogul social
· Conflictele de munca
· Raspunderea juridica si jurisdictia munci
· Dispozitii finale si tranzitorii.
In noul Codul Muncii pe langa contractele individuale si colective de munca pe termen nedeterminat, mai exista si alte contracte cum ar fi:
1. Contractul individual de munca pe durata determinata
2. Munca ca agent de munca temporara
3. Contractul de munca individual cu timp partial
4. Munca la domiciliu.

3.2 Contractele de munca

3.2.1 Contractul colectiv de munca

Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte si salariati, reprezentati prin sindicate,pe de alta parte, prin care se stabilesc clauzele privind conditiile de munca, salarizarea, drepturile si obligatiile care decurg din raporturile de munca.
Partile cad de comun acord prin negocieri colective, care sunt obligatorii, cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 de angajati. La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere. Prevederile contractului colectiv de munca produc efecte pentru toti salariatii firmei, indiferent de data angajarii sau de afilierea lor la o organizatie sindicala. Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni sau pe durata unei lucrari determinate.
Clauzele contractului pot fi modificate pe parcursul executarii lui, in conditiile legii sau ori de cate ori partile convin acest lucru.
La S.C. Consorzio Pontello Tirrena Scavi S.A. s-au incheiat contracte de munca colective. Contractele colective sunt negociate cu sindicatul format in cadrul unitatii, la care participa si un reparezentant al sindicatului Cartelului Alfa. Contractele de munca colective se negociaza o data pe an, in luna mai.

Contractul de munca colectiv cuprinde urmatoarele capitole:
1. Dispozitii generale
2. Timpul de munca
3. Conditii de munca si protectia muncii
4. Salariul si alte drepturi banesti
5. Concediul si zilele libere
6. Contractul individual de munca
7. Formarea profesionala
8. Alte prevederi privind drepturile si obligatiile partilor
9. Dispozitii finale
10. Anexe: grila de salarizare, regulament de functionare si organizare a comisiei paritare la nivel de ramura, lista cu echipamentele individuale de protectie si lucru, protocolul, model de contract individual de munca.
Contractul colectiv se semneaza de catre toti participantii la negocieri. Contractul colectiv de munca inceteaza : a) La implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuia. b) La data dizolvarii sau lichidarii judiciare a angajatorului c) Prin acordul partilor.

3.2.2. Contractul individual de munca

Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat este obligat sa presteze o munca pentru si sub autoritatea unui angajator in schimbul unei remuneratii denumite salariu. Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata, dar se poate incheia si pe durata determinata, insa in conditiile expres prevazute de lege. Contractul se incheie pe baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana, iar obligatia de incheiere a contractului revine angajatorului.
Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat la implinirea varstei de 16 ani, insa se poate si la varsta de 15 ani, cu acordul parintilor sau a repezentantilor legali.
Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca angajatorul are obligatia de a informa salariatul cu privire la clauzele pe care vrea sa le scrie in contract sau sa le modifice. Informarea va cuprinde, dupa caz, cel putin urmatoarele elemente:
1. Identitatea partilor
2. Locul de munca
3. Sediul sau domiciliul angajatorului
4. Atributiile postului
5. Riscurile specifice postului
6. Data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele
7. Durata contractului
8. Durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul
9. Conditiile de acordare a preavizului
10. Salariul de baza si periodicitate platii salariului la care salariatul are dreptul
11. Durata normala a muncii exprimate in ore/ zi / saptamana
12. Durata perioadei de proba.
In afara elementelor prevazute mai sus, intre parti pot fi negociate si cuprinse in contractul de munca si alte clauze specifice, cum ar fi:
1. Clauza cu privire la formarea profesionala.
2. Clauza de neconcurenta.
Aceasta clauza il obliga pe salariat sa nu presteze, in interesul sau propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau sau sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau. Clauza nu poate fi stabilita pe perioada de proba si nu isi mai produce efectele de la data incetarii contractului individual de munca.
3. Clauza de mobilitate.
Se refera la faptul ca, in considerare cu specificul muncii, executarea obligatiilor de serviciu nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
4. Clauza de confidentialitate.

Pe durata contractului si dupa incetarea acestuia, sa nu se transmita date sau informatii de care au luat la cunostinta in timpul executarii contractului. Nerespectarea acestei clauze de catre oricare din parti atrage dupa sine obligarea celui in culpa la plata de daune -;interese.
O persoana poate fi angajata numai pe baza unui certificat medical care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acestei munci.
Angajatorul poate verifica aptitudinile salariatului printr-o perioada de proba, de cel mult 30 zile pentru functii de executie si 90 de zile pentru functii de conducere. Absolventii institutiilor de invatamant se incadreaza, la debutul lor in profesie, pe baza unei perioade de proba cuprinse intre 3 si 6 luni.
Pe durata perioadei de proba salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legistatia muncii, regulamentul intern si in contractul individual de munca.
Salariatului ii revin in principal urmatoarele obligatii:
1. Obligatia de a realiza norma de lucru sau de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului
2. De a respecta disciplina muncii
3. De a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul de munca
4. De fidelitate fata de angajator
5. De a respecta masurile de securitate
6. De a respecta secretul muncii.
In urma incheierii unui contract de munca, salariatul are unele drepturi la care el nu poate renunta, deoarece sunt recunoscute prin lege. Salariatul are in principal, urmatoarele drepturi:
1. Dreptul la salarizare dupa munca depusa
2. La repaus zilnic si saptamanal
3. La concediu de odihna anual
4. La egalitate de sanse si de tratament
5. La demnitate in munca
6. La securitate si sanatate in munca
7. La acces la formarea profesoinala
8. La informare si consultare
9. Protectie in caz de concediere
10. La negociere colectiva
11. De a participa la actiuni colective
12. De a constitui sau de a adera la un sindicat.
Angajatorul are in principal urmatoarele obligatii:
1. Sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca
2. Sa asigure permanent conditii tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditii corespunzatoare de munca
3. Sa acorde salariatilor drepturile ce decurg din lege, contractul colectiv de munca si din contractele individuale de munca
4. Sa comunice periodic salariatilor starea economica si financiara a societatii
5. Sa se consulte cu sindicatul
6. Sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa
7. Sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului
8. Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.
Contractul individual de munca inceteaza atunci cand:
1. Se constata decesul salariatului sau a angajatorului ca persoana fizica sau ca persoana juridica, atunci cand societetea nu mai exista.
2. Cand salariatul iasa la pensie pentru limita de varsta sau invaliditate
3. Ca urmare a constatarii nulitatii contractului
4. A condamnarii penale
5. De la data retragerii de catre autoritati a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei
6. De la data expirarii termenului contractului individual de munca incheiat pe durata determinata.
Contractul individual de munca se incheie in trei exemplare: unul ramane la angajat, al doilea la angajator, iar al treilea se inregistreza la Camara de Munca pentru a fi luat in evidenta.

CAPITOLUL IV

SISTEMUL DE SALARIZARE

4.1 Considerente generale si principiile sistemului de salarizare

Recompensarea angajatilor este un instrument important al managerilor prin care se influenteaza eficienta activitatii unei firme. Trecerea de la economia centralizata la economia de piata necesita schimbari esentiale si in domeniul recompensarii resurselor umane.
In prezent in Romania are loc o asimilare a elementelor sistemelor de recompensare din tarile cu economie de piata, pe fondul existentei unor raporturi juridice, a unor metode de lucru si a unor mentalitati din vechiul sistem. Fiecare firma isi stabileste raporturile cu angajatii pe baza de negocieri directe, dar continua, cu mici exceptii, sa foloseasca si vechile grile de salarizare specific sistemului centralizat.
Mentinerea unor monopluri in sectoare importante (minerit, energie, transporturi feroviare) creaza inechitati in sistemul de salarizare, defavorizand si alte sectoare, cum ar fi cel bugetar. Liberalizarea preturilor, in contextul functionarii defectuase a mecanismelor de piata, a dus la cresteri salariale necorelate cu rezultatul activitatii. Pe de alta parte, nivelul scazut al productivitatii genereaza si intretine inechitati in sistemul de salarizare datorita faptului ca se urmareste in primul rand, asigurarea subzistentei familiei angajatului si nu recompensarea performantelor.
In orice stat democratic ,guvernul are urmatoarele atributii referitoare la recompensarea personalului:
§ Stabilirea legislatiei adecvate etapei de dezvoltare a societatii
§ Asigurarea recompensarii personalului din unitatile bugetare
§ Asigurarea protectiei sociale pentru unele categorii specifice de personal (someri, pensionari, studenti,etc).
In Romania, Guvernul stabileste, in comisia mixta cu sindicatele si cu patronatul, contractul colectiv de munca la nivel national in care sunt mentionate si elementele de recompensare ale angajatilor, alinierea salariilor la ritmul inflatiei si unele categorii de recompense indirecte.
Una din problemele dificile ale negocierilor dintre Guvern si sindicate este stabilrea salariului minim pe economie deoarece acesta determina nivelul ajutorului de somaj, protectia sociala si in mod indirect nivelul salariilor si a raportului dintre salariul minim si celelalte salarii din firma.
Toate acestea necesita elaborarea unui cadru legislativ mai adecvat care sa asigure o diversificare a formelor de recompensare indirecta si care sa vizeze indeosebi angajatii cu salarii mici, tinerii si persoanele care au ajuns la varsta pensionarii. Aceste categorii sociale se confrunta cu cele mai mari dificultati materiale, iar riscul pierderii locului de munca, pentru cei care nu au ajuns la varsta pensionarii este cel mai ridicat.
In cadrul oricarei firme, deci implicit si in cadrul firmei S.C Consorzio Tirrena Scavi Pontello S.A la elaborarea sistemului de salarizare trebuie respectate urmatoarele principii:
1. Formarea salariilor este supusa mecanismelor pietei si politici agentului economic.
Aceasta inseamna ca salariul rezulta din raportul care se formeaza pe piata muncii intre cererea si oferta de forta de munca. Dar concurenta perfecta nu se regaseste in practica economico-sociala, iar pe langa cererea si oferta de forta de munca, la stabilirea salariilor participa si statul, organizatiile sindicale, existand diverse mecanisme de stabilire a salariilor, de diferentiere a lor pe ramuri, profesii, meserii, de adaptare a lor la conjunctura economica.
2. Principiul negocierii salariului.
Negocierea este considerata una din elementele esentiale ale politicii salariale in special si a politicii sociale in general. Negocierea este procesul de realizare a unor conversatii, contracte sau acorduri intre cei numiti generic ,, parteneri sociali”. Principiul fundamental al stabilirii salariilor este cel al negocierii colective sau individuale intre reprezentantii agentilor economici si reprezentantii salariatilor. In decursul negocierilor se vor avea in vedere posibilitatile financiare reale a unitatii si bineanteles respectarea prevedrilor legale cu privire la contractele colective de munca.
3. Principiul fixarii salariului minim..
Salariul minim reprezinta un element al constructiei unui sistem de salarizare, iar dimensiunea lui este un element modelator al numeroaselor echilibre economio-sociale. ,, Orice om care munceste are dreptul la o retributie echitabila si satisfacatoare care sa ii asigure atat lui, cat si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala”, art.23(3) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Salariul minim in Romania se stabileste prin Hotarare de Guvern.
Salariul minim are urmatoarele functii : a. de protejare a salariatilor, a celor care sunt cu un nivel de remunerare redus si cei care sunt expusi in cea mai mare masura pe piata muncii . b. asigurarea de salarii ,,echitabile” ce vizeaza unele categorii de salariati care nu apartin in mod necesar clasei cu salarizarea cea mai scazuta, dar unde au aparut discrepante intre salarii.
4. La munca egala salarii egale.
Acest principiu reprezinta punctul de plecare pentru determinarea salariilor, iar idea de baza este eliminarea discriminarii. Acest principiu este prevazut in Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. in 1948. El este prevazut si in Constitutia Romaniei, art.38 al. 4 ,,egalitatea salarizarii pentru o munca egala, dintre barbati si femei”. Deasemenea si in legea salarizarii nr.14/1991 se precizeaza ca la stabilirea salariului nu poate fii facute ,,discriminari pe criterii de: sex, politica, etnie, varsta sau de stare materiala”.
5. Principiul salarizarii dupa cantitatea muncii.
Remunerarea in functie de cantitatea muncii are in vedere cantitatea de produse sau lucrari realizate intr-o perioada de timp. Aceasta cantitate este determinata de marimea normei de munca si de randamentul individual sau colectiv.
6. Principiul in functie de calificarea profesionala..
Calificarea reprezinta un mijloc direct pentru a plati in plus sau in minus o categorie de calificare. Acest sistem are avantajul simplitatii deoarece da posibilitatea de a avea o concordanta intre calificarea profesionala si lucrarile realizate, insa pentru a masura cantitatea muncii trebuie evaluata exact sarcina de munca si se impune fundamentarea sarcinii de munca prin normarea muncii.
7. Principiul salarizarii dupa calitatea muncii.
Aplicarea acestui principiu se reflecta in sistemul de salarizare prin prevederea unor premii pentru salarizare pe perioade indelungate a unor produse de calitate superioara.
8. Principiul salarizarii in functie de conditiile de munca..
Conceperea oricarui sistem de salarizare trebuie sa tina seama de conditiile in care se desfasoara munca, acordandu-se salarii mai mari celor care isi desfasoara activitatea in conditii de munca grele, diferenta de salarizare reprezentand cheltuieli mai mari strict necesare refacerii sau reproducerii fortei de munca.
9 Principiul liberalizarii salariilor.
Fiecare societate comerciala sau regie autonoma are potrivit legii salarizarii, deplina libertate de a-si stabili propriul sistem de salarizare in raport cu forma de organizare, modul de finantare si caracterul societatii.
10 Caracterul confidential al salariilor.
Conform acestui principiu salariile de baza, adaosurile si sporurile sunt confidential. Confidentialitatea totala poate reduce motivarea angajatilor, desi elimina tensiunile interpersonale care pot aparea in cazul unor diferentieri, scutind managerii de explicatii.
In multe cazuri sunt practicate sisteme combinate de ,,plati deschise” si ,,plati confidentiale”. De exemplu, in afara salariului platit la termene fixe, cunoscut ca si salariul deschis, managerul poate efectua la diferite intervale de timp, plati confidentiale, diferentiate pe salariti, sub forma de stimulente individuale.
11 Pricipiul asigurarii corelatiei dintre cresterea productivitatii si cresterea salariilor.
Aceasta este o corelatie specifica si se exprima sub forma de indici, comparatia facandu-se in timp, pornind de la nivelul anului de baza pana la cel de plan.
Iw = W1 / W0
Is = S1 / S0

Unde:

Iw -; indicele productivitatii
W1 -; productivitatea in anul de referinta
W0 -; productivitatea in anul de baza
Is -; indicele salariului mediu
S1 -; salar mediu an de referinta
S0 -; salariu mediu de baza
Corelatia de situatie favorabila, cand Iw > Is, inseamna ca firma produce indeajuns ca din veniturile obtinute sa asigure plata salariilor angajatilor.

4.2 Salariul si sistemul de salarizare

Potrivit unui clasic al economiei politice, Adam Smith, acum ,,cuantumul obisnuit al salariului depinde de contractul facut intre cele doua parti, ale caror interese nu sunt catusi de putin identice. Muncitorii vor sa obtina cat mai mult, iar patronii sa dea cat mai putin. Cei dintai sunt dispusi sa se uneasca pentru a urca salariul, iar cei din urma pentru a-l cobori. De regula triumfa patronii. Si ei isi impum conditiile lor”. Cam asa s-ar caracteriza relatiile din ziua de astazi intre patron si salariati.
Etimologic, in acest domeniu se folosesc mai mult termeni, cum ar fi: remuneratie, retributie, plata, salariu, recompensa. Cel mai cuprinzator termen este recompensa, deoarece este definita ca totalitatea veniturilor (materiale si nemateriale), a inlesnirilor si avantajelor (prezente si viitoare) care se cuvin unui angajat pentru munca depusa si pentru calitatea de salariat.
Recompensele pot fi directe si indirecte. Recompensele directe sunt: salariul si adaosurile la salar.( sporuri, premii, indemnizatii). Recompensele indirecte pot fi:
§ Dupa natura lor pot fi: recompense de natura minimului obligatoriu, de natura pensiilor, a asigurarilor, plata timpului nelucrat ( concediu de odihna, medical, unele invoiri, etc) si alte recompense( masa gratuita, tichete de masa, masina de serviciu, etc.).
§ Dupa raportul recompenselor fata de calitatea de salariat, pot fi : recompense indirecte curente pentru angajati ( plata timpului nelucrat) si altele cum ar fi: plata sarbatorilor legale, concediul natal, inlesniri la spitalizare, consultatii gratuite,etc.
In ceea ce priveste definirea notiunii de salariu, in prezent se accepta aproape unanim formularea conform careia ,, salariul reprezinta suma de bani pe care o primeste orice persoana angajata pentru contributia la desfacerea unei activitati sociale” .
Privit strict ca numar de unitati monetare de care beneficiaza personalul salariat in schimbul muncii prestate, avem de-a face cu ce stiinta economica defineste ca fiind salar nominal. Salariul nominal are 2 niveluri: salar brut, care este totalitatea veniturilor obtinute in perioada de timp corespunzatoare cu activitatea desfasurata si salariul net care este suma de bani pe care salariatul o primeste efectiv dupa diminuarea slariului brut cu diverse retineri conform legii. In stransa legatura cu notiunea de salar nominal se afla cea de salar real, definit drept cantitatea de mijloace de subzistenta si de sevicii care pot fi procurate de salariati cu salariul nominal primit.

Pe langa aceste notiuni mai circula cea de salar minim garantat. Acesta este un salar stabilit la nivel national de Guvernul Romaniei si este considerat suficient pentru satisfacerea necesitatilor vitale de alimente, imbracaminte, educatie, ale salariatului, tinand cont de dezvoltarea economica si culturala a fiecarei tari.
Destinat sa satisfaca interese diferite pentru fiecare dintre partenerii sociali ( salariat, patronat, stat), salariul indeplineste urmatoarele functii:
· De pret al fortei de munca
· De stimulare a cererii efective si de sustinere a dezvoltarii productiei
· De motivatie in munca, performanta, profitabilitate si competitivitate
· De refacere si dezvoltare a fortei de munca
· De economisire -; acumulare -; investire.
Sistemul de salarizare este un ansamblu de reguli si norme prin care se asigura legatura intre munca prestata si salariul primit.
In orice societate comerciala, elementul de baza al sistemului de salarizare il constituie salariul de baza sau salariul de incadrare. Salariul personalului este format din:
¨ Salar de baza
¨ Premii
¨ Sporuri
¨ Alte drepturi legate de salarizare
Salariul de baza (sinonim fiind: salariul tarifar, retributie tarifara, salariu de incadrare, salariu de pornire) este partea principala a salariului, cuvenit persoanei incadrate, pentru munca depusa. Se stabileste prin negocieri colective sau individuale, ori este impus in cazul bugetarilor, in raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce revin postului, pregatirea si competenta profesionala. Este partea fixa a salarului total stabilit in regie, acord sau alte forme specifice unitatii.
Sporurile la salariul de baza se acorda unor categorii de angajati pentru munca prestata in conditii deosebite sau tuturor angajatilor, daca experienta dobandita pe durata vechimii in munca se concretizeaza in cresterea eficientei economice a muncii prestate. Pricipalele categorii de sporuri privesc:
· Conditii de munca deosebite, grele, periculoase
Se acorda in cote procentuale egale cu 10% din salariu de baza cum ar fi: utilizarea de substante exlpozive, conditii de lucru periculoase datorita mediului in care se lucreaza. Aceste sporuri pentru situatii deosebite poate fi si mai mari ( 50% pentru activitatile personalului care trateaza bolnavii de SIDA, 100% a leprozei, pentru lichidarea eruptiilor libere si a incendiilor la sonde).
· Conditii nocive de munca
Se acorda la locurile de munca unde exista: degajari de pulberi nocivi, emanatii de substante toxice, zgomote, trepidatii, curenti de inalta tensiune, complex de noxe. Sporul se acorda in sume fixe, personalul fiind la acelasi grad de expunere, indiferent de salariu. El reprezinta 10 % din salariul minim negociat pe unitate.
· Ore suplimentare, ore lucrate in zilele libere si sarbatorile legale
Orele suplimentare sunt activitati desfasurate peste durata normala a zilei de lucru. Tot in regimul acesta se incadreaza si orele de munca prestate in zilele de sarbatori legale si in zilele libere. Daca aceste activitati nu pot fi compensate cu timp liber corespunzator, atunci se plateste cu un spor de 10% din salariul tarifar, pentru fiecare ora suplimentara, indiferent de numarul acestora.
· Lucrul in timpul noptii
Personalul care lucreaza in schimbul de noapte ( intre orele 22 si 06) beneficiaza de un program redus cu 1 ora, fara diminuarea salariului si se acorda un spor in valoare de 25% din salariul de baza.
· Spor de santier
Se acorda fara restrictii ca numar, personalului nelocalnic ( domiciliu angajatului se situeaza la mai mult de 10 km.de locul de munca, neavand posibilitatea navetei zilnice), care participa la lucrari de: constructii -;montaj, prospectiuni si explorari geologice, studii si cercetari hidrologice, lucrari executate in continua miscare, etc. Sporul acordat, cu menirea de a atrage personalul, se concretizeaza in sume fixe de lei / zi atat pentru personalul necalificat si calificat, cat si pentru personalul TESA.
· Vechimea in munca
Are rolul de a asigura stabilitatea, recunoasterea aportului si rezultatele obtinute in unitate a angajatilor, vechimea exprima perioada in care persoana este in raporturi de munca cu intreprinderea, pe baza contractului de munca. El cuprinde nu numai situatiile de prezenta la lucru, dar si orele de absenta din motive ca: incapacitate temporara de munca, concedii fara plata, perioada stagiului militar, alte situatii.
Sporul pentru vechime in munca nu intra in salariul de baza de incadrare, el intra in salariul total si reprezinta un element de calcul pentru stabilirea salariului mediu si a indemnizatiei individuale pentru concediul de odihna.
· Alte categorii de sporuri: de izolare, de folosirea a unei limbi straine, suprasolicitare neuropsihica, pentru conducerea unor formatii de lucru, de fidelitate, de a pastra secretul firmei, etc.
Premiile acordate pot fi:
· Premii in cadrul anului
Sunt sume acordate dintr-un fond de premiere, acordabil in situatii cum ar fi: aport la asimilarea de produsse noi, introducerea de noi tehnologii, masuri pe linia cresterii productivitatii, etc.
· Cota parte ,participare la profit
Suma in cauza se constituie ca cota parte din profitul net al unitatii si premiile se aproba de consiliul de administratie a firmei.
· Premii pentru economii de materiale -; se acorda personalului care contribuie la economisirea materiilor prime si a materialelor, a energiei, a combustibilului, prin: reducerea pierderilor din rebuturi, diminuarea cotelor admise de rebuturi, recuperarea unor materiale, valorificarea superioara a materiilor prime, etc.

Premiile acordate pot fi de intre 30%-50% din valoarea economiilor obtinute si sunt acordate personalului care contribuie direct la obtinerea economiilor.
· Alte premii sau recompense.

Alte drepturi legate de salarizare sunt:
· Concediul anual de odihna. - durata lui se exprima in zile lucratoare, limitele fiind stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin lege (in cazul unitatilor bugetare). Limita minima este de 21 zile lucratoare pe an ajungand pana la 30 zile lucratoare pe an. Transele si zilele de concediu de odihna se stabilesc de firma. Pe durata concediului de odiha, salariatii au dreptul la o indemnizatie pentru concediu anual de odihna, calculata astfel:
Ico = Nzco x (Sb + Svm) /21,25
Unde:
Ico -; indemnizatie pentru concediul de odihna anual
Nzco -; numarul zilelor de concediu
Sb -; salariul de baza
Svm -; spor de vechime
21,25 -; media zilelor de lucru dintr-o luna de activitate.
Indemnizatia de concediul se plateste cu cel putin 5 zile inaintea plecarii in concediu.
· Concediu fara plata -; acest concediu nu este limitat la un anumit numar de zile in urmatoarele cazuri:
Ø ingrijirea copilului bolnav pana la varsta de 3 ani,
Ø tratament efectuat in strainatate,
Ø interese personale, prin acordul partilor.
Acest concediu in conditiile de mai sus nu afecteaza calitatea de salariat si nu afecteaza vechimea in munca. Daca concediile fara plata depasesc 30 de zile lucratoare, pe posturile vacante se pot angaja alte persoane cu contract de munca cu durata determinata.
· Concediul de recuperare
· Concediu de odihna suplimentar.
· Concediu pentru evenimente familiare deodebite.

4.3. Forme de salarizare

4.3.1. Salarizarea in regie

Forma de salarizare in regie este acea salarizare in care ceea ce se salariaza nu este timpul lucrat, ca atare, ci indeplinirea sarcinilor de munca incredintate in acel interval de timp . Sarcina de munca trebuie precizata in detaliu prin: norma de timp, norma de productie, norma de deservire, norma de lucratori, sfera de atributii.
Salariul in regie depinde de doua elemente:
1. Salariul tarifar orar de incadrare (Sbo)
2. Timpul efecitiv lucrat (Tef)
Timpul efectiv lucrat poate diferi de cel planificat (Tpl), in medie el fiind de 170 ore / luna, dar cu variatii de la o luna calendaristica la alta, in functie de numarul de zile dintr-o luna, acesta osciland in jurul a 21,25 zile lucratoare, in medie pe luna. De asemenea el poate diferi si din alte motive cum ar fi: absente motivate, nemotivate.
In consecinta , salariul in regie va fi:
S regie = Sbo x Tef (lei/luna)
Exista unele situatii care pot aparea la sfarsitul unei luni de lucru:
1. Tef < Tpl , salariul acordat este mai mic decat cel de incadrare
2. Tef = Tpl , se acorda salariul de incadrare
3. Tef > Tpl , se acorda adaos in ,, regie”.
Avantajele acestei forme de salarizare sunt:
§ Operativitate
§ Usor de inteles deoarece se calculeaza foarte simplu
§ Scad cheltuielile administrative pentru calculul si contabilitatea salariilor
§ Induce un sentiment de siguranta privind salarizarea.
Dezavantajele acestei forme de salarizare sunt:
§ Exista tendinta de incetinire a ritmului de munca in conditiile unei supravegheri neeficiente
§ Pretinde o supraveghere mai atenta a salariatilor
§ Nu stimuleaza muncitorii pentru cresterea productiei si a productivitati muncii
§ Ia greu in considerare calitatea muncii.
Pentru estomparea sau eliminarea acestor dezavantaje, salarizarea in regie ar trebui completata cu acordarea unor prime , cum ar fi:
§ Pentru economii de materiale, de combustibil
§ Pentru prezenta regulata la lucru
§ Prime de kilometraj si de recuparare a intarzierilor
§ Prime de calitate.
Salarizarea in regie se recomanda in activitati cum ar fi: a. Procese de aparatura, de supraveghere a instalatiilor de lucru, executantul neputand influenta debitul de produse. b. La productia in flux (pe banda), debitul de produse fiind determinat de ritmul sau cadenta benzii de lucru. c. Considerente de calitate: decoratiuni, artizanat, grafica industriala, etc. d. Activitati de munca cu caracter nerepetativ din munca de administratie a firmei. e. Situatii cand normarea nu se poate face cu precizie: lucrari de intretinere si reparatii, transport intern, paza- curierat etc.

4.3.2. Salarizarea in acord

In cazul salarizarii in acord, elementele de calcul sunt:
1. Tariful de acord pe bucata (lei / bucata)
2. Productia efectiv realizata de angajat, in unitati de masura naturale.
Tariful de acord pe bucata “j”, fiind produsul analizat se determina in raport cu categoria de complexitate a lucrarii analizate si salariul aferent acestuia, respectiv norma de munca acordata ( ca norma de timp NT) sau norma de productie (NP). Deci: Tabj = Sbo / NT lei/buc unde:
Tabj = tariful de acord pe bucata,,j”
Sbo = salariul de baza orar, dupa categoria de complexitate a muncii
Productia realizata ( Qrj ) in raport cu numarul de zile de lucru dintr-o luna, poate fi mai mica, egala sau mai mare decat productia planificata (Qplj):
Qplj = Nzl x Nps = Nzl x ( Np x 8 )= Nzl x (480’/ NT) unde:
Nzl = numarul de zile de lucru planificate pe o luna, dupa programul de lucru al unitatii
Nps = norma de productie pe schimb.
Se pot inregistra urmatoarele situatii: a. Qplj < Qej - norma de munca nu se realizeaza pentru ca :
IN = Qej/ Qplj x 100 < 100%
Unde:
IN = indicele de indeplinire a normei de munca. b. Qplj = Qej - norma se realizeaza in procent de 100% c. Qplj > Qej - norma de munca este depasita, pentru depasire urmand sa fie acordat adaos de acord.
Salarizarea in acord are unele avantaje, cum ar fi:
§ Se ia in considerare randamentul
§ Se leaga de activitatea generala ( de prestatia salariatului).
Insa are si unele dezavantaje:
§ Pretinde existenta unui sistem de normare foarte bine pus la punct
§ Presupune o evidenta mai ampla
§ Genereaza un exces de prestatia ( se pot intampla multe accidente).
In raport cu aceste elemente de baza, salarizarea in acord imbraca, potrivit specificului de activitate, mai multe forme:
1. Acord direct (simplu)
2. Acord progresiv si variantele sale
3. Acordul cu ,,tarife” diferentiate pe ,,calitati”
4. Acord indirect
5. Acord colectiv

1. Acord direct (simplu)
Salariul in acord direct ( Sacd) depinde de cantitatea de produse, subansamblele, reperele, lucrarile realizate si tariful de acord simplu pe bucata, acelasi pentru toata productia realizata.
Salariul cuvenit este direct proportional cu IN ( gradul de indeplinire a normei de munca):
Sacd = ? Qej x tabj

Asadar pentru:
IN = 100% se obtine salariul de baza de incadrare
IN > 100%, la salariul de baza se acorda un adaos de acord
IN < 100%, nu se obtine salariul de baza de incadrare.
In cazul depasirii normei adaosul de acord se calculeaza astfel:
Aacord =(Qej -; Qplj) x tabj lei adaos acord/buc.
Daca norma se realizeaza 100%, executantul obtine salariul de baza de incadrare, daca categoria lucrarii (dupa care se calculeaza tariful de acord pe bucata) coincide cu categoria lui de calificare.
Forma de salarizare in acord direct este aplicabila in orice activitate ( industrie, transporturi, constructii, etc.) unde masurarea muncii se poate face individual. Ea asigura o legatura directa intre munca si salariu, dar pe planul colectivitatii (atelierului, sectiei, etc.) poate conduce la stocuri interfazice (din lipsa de corelare exacta intre locuri de munca), imobilizari de productie neterminata, etc.

2.Acordul progresiv
Este forma de salarizare in care de la un anumit nivel, ,,tabj”-ul se majoreaza iin anumite proportii. Variantele de majorare sunt: a) cantitatea produsa peste sarcina programata se majoreaza la salarizare cu un tarif progresiv fata de cel initial, dar acelasi:
Sbl=S Qplj x tabj
Aacord = S(Qefj -; Qplj ) x t’abj , pentru Qej > Qplj t’abj - tariful pe bucata majorat t’abj > tabj cu 5-10% (pentru cantitatea produsa peste plan)
In consecinta: Sac.p= SQplj x tabj + S(Qej -; Qplj ) x t’abj

b) pentru cantitatea produsa peste sarcina de plan se stabilesc doua nivele sau praguri de depasire, tariful unitar fiind progresiv, dar constant in cadrul unui interval de depasire a sarcinii planificate. In acest caz:
Sbl=SQplj x tabj (lei)