Raspund daca prin activitatea ce o desfasoara incalca dispozitiile legale, aduc atingere intereselor persoanelor fizice sau juridice, creeaza un prejudiciu. Sediul materiei il reprezinta art.48, din Constitutia Romaniei, legea 29/1990, legea 69/1991, legea 115/1999. Autoritatile publice administrative pot raspunde pentru activitatea lor la oricare nivel s-ar afla. In dreptul administrativ un loc aparte il ocupa raspunderea administrativa patrimoniala a autoritatile administrative publice, in care s-a creat un prejudiciu altor subiecte de drept. Raspunderea autoritatilor administrative poate interveni si cand sunt incalcate normele de drept administrativ prin acte administrative de autoritate. Aceste autoritati pot raspunde si pentru abateri administrative ilicite, cat si pentru propria lor activitate atat in fata altor autoritati statale cat si a persoanelor participante. l6l12lt
4) Functionarul public -; sediul materiei il reprezinta legea 29/1990, legea 61/1991, legea 188/1999. Pot raspunde fata de participanti si fata de serviciile publice in care sunt incadrati sau organului ierarhic superior daca legea sau alte acte normative stabilesc acest gen de raspundere administrativa. Raspunderea administrativa a functionarilor publici e raspundere material-administrativa, daca prin actul sau fapta ilicita au creat un prejudiciu si raspundere administrativ disciplinara daca nu sunt respectate norme specifice din statutul functionarului public. Raspunderea administrativ disciplinara nu se stabileste dupa normele dreptului muncii, ci normele dreptului administrativ avand in vedere raportul juridic de functie publica care presupune investirea functionarului public printr-un act administrativ de numire in functie cu autoritatea publica administrativa..
5) Persoanele fizice sau juridice -; raspunderea administrativa pentru savarsirea unor abateri administrative. Forma raspunderii este contraventionala.

Organele care constata si aplica sanctiuni administrative

Teoria de specialitate grupeaza acestea in:
• Organele puterii legislative, organele administratiei publice
• Functionarii publici care au competente potrivit sarcinilor de serviciu sa constate abaterile administrative si sa aplice sanctiunile
• Instantele de judecata
• Organele ministerului public -; parchetele de pe langa instantele de judecata
1. Organele puterii legislative si organele administratiei publice au competenta legala de a constata raspunderea administrativa disciplinara si pot aplica in conditiile legii sanctiuni cu caracter administrativ disciplinar: retrogradarea din functie, demiterea din functie. Autoritatile administratie publice in situatiile stabilite de lege, pot stabili si raspunderea contraventionala in sarcina functionarului public sau a persoanelor particulare.
2. Agentii organelor administratiei publice -; functionarii publici desemnati prin acte normative de stabilire si sanctionare a abaterilor administrative sa constate elementele specifice raspunderii administrative si sa aplice sanctiunile administrative. Competenta acestor functionari publici vizeaza raspunderea contraventionala, dar pentru functionarii publici cu rang superior, competenta se refera si la raspunderea administrativ disciplinara stabilita in sarcina functionarului public ierarhic inferior. Art.127 din legea 50/1991 -; autorizatiile executarii constructiei -; prefectul, subprefectul, seful directiei de urbanism, primarul unitatii administrativ teritoriale unde s-a savarsit contraventia privind regimul juridic al constructiilor au competenta de a aplica sanctiuni administrative.
3. Instantele de judecata -; statul poate fi obligat la acoperirea prejudiciului suferit de participant printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Instantele judecatoresti, conform regulilor raspunderii administrativ patrimoniale a statului si conform art.11 din legea 29/1990, pot obliga autoritatile administrativ publice la despagubiri catre persoanele participante daca printr-un act administrativ sau fapt administrativ li s-a creat un prejudiciu. Pentru contenciosul administrativ, instantele au competenta sa aplice si alte sanctiuni. Sunt singurele ce pot aplice sanctiunea inchisorii contraventionale, aplica sanctiuni administrative si in cazurile reglementate de art.18, 90, 91cp cand se constata ca fapta savarsita nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, instanta aplicand o amenda care sub aspectul naturii juridice e o sanctiune administrativa.
4. Parchetele, prin procurori pot aplica in faza de urmarire penala una din sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de art.91 cp. In cazul inlocuirii raspunderii penale cu cea administrativa.

Sanctiunile administrative

Sunt diverse, in functie de specificul abaterilor administrative si forma raspunderii administrative. Cele mai intalnite sunt:
1. avertismentul si mustrarea -; pentru abateri administrative considerate a fi de un pericol social mai redus, in cazul raspunderii contraventionale si administrativ-disciplinare
2. amenda -; este forma cea mai des intalnita de sanctiune administrativa, care consta in plata unei sume de bani in favoarea bugetului de stat. E caracteristica raspunderii administrativ-disciplinara si contraventionala.
3. confiscarea -; trecerea in proprietatea statului a unor bunuri ce au facut obiectul savarsirii unor contraventii. Aceasta sanctiune e tipica raspunderii contraventionala si poate fi aplicata numai cu o alta sanctiune administrativ-contraventionala. Aceasta sanctiune trebuie sa fie expres prevazuta de actul normativ.
4. inchisoarea contraventionala -; e prevazuta de legea 69/1991, legea 12/1990, si care consta in privare de libertate pe o perioada de 6 luni a contravenientului. Legea 82/1999 a instituit proceduri prin care se urmareste a se inlocui sanctiunea inchisorii contraventionale cu sanctiunea muncii in folosul comunitatii
5. anularea actelor administrative ilegale -; e aplicata de instanta de contencios administrativ sau de autoritatea administrativa ierarhic superioara in baza procedurii controlului administrativ ierarhic sau controlului administrativ de specialitate
6. retragerea autorizatiei administrative de functionare -; sau de exercitare a unei profesii, activitati comerciale se aplica daca beneficiarul autorizatiei administrative nu respecta conditiile impuse de un act administrativ unilateral. Pentru raspunderea administrativa disciplinara cele mai intalnite sanctiuni sunt destituirea, retrogradarea din functie a vinovatilor. Exista si sanctiuni administrative care vizeaza suspendarea pe o durata determinata a unei autorizatii sau actelor administrative prin care se confera titularului anumite drepturi.
Alte sanctiuni administrative
• interzicerea temporara sau definitiva a angajarii unor persoane fizice sau juridice
• interzicerea temporara sau definitiva de a parasi localitatea
• interzicerea temporara sau definitiva de a se permite accesul intr-un alt stat

In situatiile raspunderii administrative tipurile de sanctiune sunt numeroase iar continutul lor e determinat de forma raspunderii si natura, gravitatea abaterilor administrative savarsite. Nu exista raspundere administrativa, nici sanctiune administrativa in afara faptului generator a savarsirii unei abateri administrative.

Raspunderea administrativ-disciplinara si raspunderea functionarului public

Este acea forma a raspunderii administrativa generata de o abatere administrativa prin care un functionar public, un demnitar sau o alta persoana care exercita puterea publica in stat incalca normele de serviciu specifice functiei publice si aduce atingere intereselor legitime ale autoritatilor publice unde-si desfasoara activitatea, cat si unor persoane particulare, juridice sau private. Raspunderea administrativa disciplinara necesita existenta unui raport administrativ de subordonare intre functionarul public si organul administrativ din care acesta face parte sau un organ administrativ ierarhic superior. In literatura de specialitate se specifica faptul ca esenta raspunderii administrativ-disciplinare a fost determinata ca fiind nerespectarea unor obligatii legale care realizeaza continutul raportului administrativ de subordonare. Comparatie cu raspunderea din dreptul muncii: asemanare -; si raspunderea specifica dreptului muncii presupune existenta unui raport de subordonare intre subiectul de drept pasibil de raspundere ti subiectul de drept care poate constata raspunderea si aplica sanctiunea.
- deosebirea -; consta in faptul ca in cazul raspunderii administrativ disciplinare subordonarea decurge din raportul de functie, pe cand in cazul raportului juridic de dreptul muncii subordonarea decurge din raporturi specifice intre comitent si prepus, care au la baza contractul colectiv de munca si contractul individual de munca. Raspunderea administrativ-disciplinara consta in savarsirea unei abateri administrative cu vinovatie. Spre deosebire de celelalte ramuri de drept unde se disting formele vinovatiei, in raspunderea administrativ-disciplinara nu e necesara o asemenea distinctie. Functionarii publici pot raspunde administrativ-disciplinar si daca nu-si respecta obligatia de serviciu din culpa. Vinovatia nu se presupune si trebuie demonstrata de autoritatea administrativa competenta.
In practica acest tip de raspundere administrativa se stabileste constatandu-se existenta a doua elemente de baza:
1. abaterea administrativa a functionarului public care poate consta intr-o omisiune sau un act administrativ propriu-zis in legatura cu executarea defectuoasa a atributiilor de serviciu specifice raportului de functie
2. existenta vinovatiei pentru faptul sau actul administrativ, omisiunea de care a dat dovada. In literatura de specialitate unii autori au spus ca aceasta raspundere nu este specifica raportului de subordonare administrativa, ci exista si daca o persoana fizica sau juridica nu indeplineste unele obligatii fata de stat: nerespectarea obligatilor de a plati la timp impozitul, ce duce la majorari de intarziere. Aici nu se realizeaza conditiile raspunderii disciplinare, sanctiunea de mai sus au un caracter administrativ, avand in vedere procedura de aplicare, dar nu pot fi considerate de natura disciplinara, datorita raportului administrativ de functie. Suntem de parere ca in cazurile de mai sus e vorba de sanctiuni administrative prin care se realizeaza constrangerea administrativa, concept mai larg decat cel al raspunderii administrative. Raspunderea administrativ- disciplinara nu are un cadru juridic unitar; e reglementata de acte normative cadru specifice unor domenii de activitate sau cele care reglementeaza activitati concrete statal.
Trasaturile raspunderii administrativ-disciplinare:
• are la baza existenta unui raport de drept administrativ de subordonare. S-a pus problema daca sanctiunile administrative prevazute de legea penala sunt specifice raspunderii administrativ-disciplinare. Nu pot fi incadrate in nici o forma clasica a raspunderii administrative, ele realizand continutul conceptual de constrangere administrativa
• subiectul activ constatator al raspunderii e o autoritate publica apartinand sistemului administratiei publice supraordonata in raport cu functionarul public care urmeaza a raspunde
• raspunderea administrativa din sarcina functionarului public reprezinta recunoasterea capacitatii juridice de drept administrativ si este in legatura directa cu sfera atributiilor de serviciu stabilite prin actul de numire in functie.
• aceste sanctiuni de regula nu sunt privative de libertate. Raspunderea administrativ disciplinara se deosebeste de toate celelalte tipuri de raspundere prin natura juridica a abaterii administrative cat si a raportului existent intre subiectul constatator al raspunderii administrative si subiectul care urmeaza sa raspunda inclusiv calitatea speciala a acestuia. Regimul juridic procedural al aplicarii sanctiunii administrativ disciplinare nu este prevazut unitar intr-o lege cadru. Aspectele generale ale acestui regim procedural:

1. constatarea abaterii administrative disciplinare de autoritatea publica competenta, fie din oficiu, fie prin act de sesizare
2. efectuarea obligatorie a cercetarii administrative privind aspectele semnalate.
3. efectuarea unor proceduri de cercetare specifice: expertize, audieri de martori..
4. constatarea abaterii administrative, aplicare sanctiunii administrative prin act administrativ unilateral
5. comunicarea actului administrativ functionarului sanctionat
6. executarea sanctiunii administrativ-disciplinare

Inchisoarea contraventionala

Legea 61/19991, care reglementeaza relatiile sociale referitoare la ordinea si linistea publica reprezinta in domeniul sanctiunii inchisorii contraventionale reglementarea cea mai ampla si complexa fiind considerata dreptul comun in materie. Se mai adauga legea 12/1990 republicata, legea 56/1992 -; privind frontiera de stat a Romaniei.
Inchisoarea contraventionala este o sanctiune principala si reprezinta cea mai severa masura sanctionatorie contraventionala. Pot fi retinute urmatoarele caractere juridice:
1. durata inchisorii contraventionale este diferentiata in raport cu contraventia savarsita si nu poate depasi ca maxim special -; 6 luni -; inclusiv pentru concurs de contraventii si 3 luni pentru contravenientul minor care a implinit 16 ani. Ca minim special ea poate fi de la 15 zile la 2 luni sau de la o luna la 3 luni
2. de regula inchisoarea contraventionala este prevazuta in actele normative alternativ cu masura amenzii contraventionale
3. aplicarea inchisorii contraventionale se realizeaza exclusiv de catre instanta de judecata la sesizarea agentului constatator
4. individualizarea inchisorii contraventionale se realizeaza de catre instanta de judecata dupa criterii obiective (gradul de pericol social concret al faptei, imprejurarea in care a fost savarsita, limitele amenzii contraventionale in cazul in transformarii amenzii neachitate in inchisoare contraventionala, dar si de elemente subiective in special cele referitoare la circumstantierea contravenientului.
5. inchisoarea contraventionala se deosebeste de cea penala prin mai multe aspecte:
• faptul generator il reprezinta o contraventie, pe cand inchisoarea penala este aplicata pentru o infractiune
• regimul juridic aplicabil in cazul inchisorii contraventionale este de drept administrativ, completat cu reguli specifice dreptului procesual penal
• modalitatea de executare a inchisorii contraventionale este diferita de executarea inchisorii penale. Contravenientii beneficiaza de un regim executional mai usor decat in cazul condamnatilor pentru fapte penale. Totodata in conformitate cu dispozitiile legii 82/1999 este posibila inlocuirea inchisorii contraventionale cu munca in folosul comunitatii. O serie de institutii specifice dreptului penal cum ar fi: suspendarea executarii pedepsei, intreruperea executarii, si altele nu se aplica inchisorii contraventionale .

Masuri complementare

Confiscarea
Este prevazuta in lege 32/1968, in art.8 care prevede: sunt supuse confiscarii, daca confiscarea este prevazuta expres in actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei:
• lucrurile produse prin contraventie
• lucrurile care au servit la savarsirea contraventiei, daca sunt ale contravenientului
• lucrurile dobandite prin savarsirea infractiunii daca nu sunt restituite persoanei vatamate
Lucrurile a caror detinere sau circulatie este interzisa, vor fi supuse confiscarii independent de conditiile expuse mai sus. Sanctiunea confiscarii insoteste mereu o sanctiune principala. De altfel masura confiscarii consta in trecerea bunurilor enumerate mai sus din patrimoniul contravenientului in proprietatea statului.
Sanctionarea nu poate fi aplicata in temeiul legii cadru, ci numai in situatia in care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei o prevede expres. Enumeram cateva aspecte juridice privind aplicarea acestei sanctiuni:
1. sunt excluse de la confiscare, bunurile produse printr-o fapta care datorita existentei vreuneia dintre cauzele prevazute de art.10 din legea 32/1968 nu are caracter contraventional
2. nu orice bun care aservit la savarsirea contraventiei este supus confiscarii ci numai acelea care prin natura lor prezinta temerea ca ar fi folosite din nou la savarsirea contraventiei
3. lucrurile supuse confiscarii sau confiscate presupun efectuarea a doua operatiuni:
• consemnarea acestora in procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei
• masura conservarii bunurilor supuse confiscarii sau confiscate
Legile speciale prevad si alte sanctiuni complementare: suspendarea activitatii agentului economic pe o durata determinata.