v7m14my
Capitalul investit, structura sortimentala a marfurilor comercializate sunt factori de diferentiere a formelor de organizare a sistemului comercial.
Comertul independent este o forma de organizare comerciala
in care firma de comert cu amanuntul nu este subordonata sau coordonata de catre o alta entitate economica. In cadrul comertului independent se disting doua categorii de firme: firme mici s i izolate, de o parte, s i firme cu o mare putere economica si capacitate de acoperire a diverselor zone de piata, de cealalta parte. In tarile dezvoltate din punct de vedre economic se remarca tendinta de diminuare a numarului micilor firme comerciale independente.
Presiunea concurentiala a determinat comerciantii sa se organizeze in diferite asociatii sau alte forme similare, in scopul asigurarii unui sortiment mai variat de produse, obtinerii unor conditii mai bune de pret etc. Asociatiile sau gruparile comerciantilor pot
imbraca diverse forme precum cooperative ale detailistilor, lanturi voluntare, grupari ale cumparatorilor grosisti, utilizarea in comun a unor spatii comerciale.
Cooperativele sau gruparile de cumparare ale comerciantilor cu amanuntul au fost create, initial, pentru asigurarea aprovizionarii comerciantilor cu amanuntul. In timp, structura activitatilor a cunoscut modificari, principalele responsabilitati asumate in mod curent fiind: asigurarea cumpararilor grupate de marfuri, realizarea unor comenzi de marfuri in avans, sprijin financiar, formarea personalului comercial, crearea unor marci comune grupului etc.
Lanturile voluntare fluidizeaza fluxul produselor de la producator la consumator, furnizand avantaje pentru toti cei implicati
in circuitul comercial: producator, comerciant cu ridicata sau cu amanuntul, consumator.
Lanturile voluntare reunesc functiile comertului cu ridicata s i cu amanuntul, si presupun organizarea in comun a cumpararii s i vanzarii marfurilor, respectandu-se independenta juridica s i financiara a firmelor comerciale componente ale lantului. Formarea lanturilor voluntare a fost rezultatul actiunii comerciantilor cu ridicata care si-au atras in cadrul grupului cei mai buni comercianti cu amanuntul. In functie de obligatiile asumate de aderenti se disting: lanturile grosiste si centralele de cumparare.
Gruparile de cumparare ale comerciantilor cu ridicata reprezinta o alta forma a comertului asociat. Acestea sunt intalnite in sectorul marfurilor nealimentare, destinate consumatorilor finali sau utilizatorilor industriali, asigurandu-se celor din urma resursele necesare scopurilor lucrative.
Marile magazine sau magazinele colective ale independentilor reunesc cel putin cinci firme comerciale, mestesugares ti sau prestatoare de servicii, logic integrate in acelasi circuit al produselor: productie, comercializare, servicii comerciale, servicii logistice.
Acestea au o suprafata comerciala de cel putin 1000 m2, in cadrul caruia fiecare ocupa un loc individual, dar se prezinta publicului sub acelasi nume, sub aceeasi imagine de marca si avand aceleas i obligatii. Magazinele colective sunt organizate pe raioane exploatate de catre comercianti specializati, independenti din punct de vedere juridic si financiar, dar responsabili in mod direct de gestionarea raioanelor si de managementul intregului magazin. Conducerea magazinului poate fi asigurata fie de catre participanti, fie prin numirea unui director din afara asociatiei intreprinzatorilor.
Comertul integrat presupune practicarea de catre un comerciant a comertului cu ridicata, cat si a celui cu amanuntul. marile magazine, magazinele cu sucursale si magazinele populare sunt forme capitaliste ale comertului integrat. Formele cooperatiste ale comertului integrat vizeaza comertul realizat de cooperativa de consum si mes tes ugareasca, precum si pe cel organizat de catre cooperative ale marilor intreprinderi sau institutii ale administratiei de stat.
Sistemul acordurilor de franciza este o combinatie a formelor de distributie cu metodele de vanzare. Franciza in sine este un contract incheiat intre un francizor, care acorda anumite drepturi de folosire a unei firme sau tehnologii comerciale, si un francizat, comerciant care cumpara dreptul respectiv. In genere, se disting doua tipuri de franciza: franciza produselor s i a marcilor de fabrica, franciza de distributie.