Interventia statului in economie, cu ajutorul finantelor, nu are un caracter neutru, ci ea indeplineste un rol activ. Pentru a raspunde la intrebarea:”Ce impact produc transferurile de putere de cumparare, mijlocite de finantele publice, asupra persoanelor fizice si juridice, asupra economiei nationale, asupra intregii colectivitati ? ” sau “ce rol au finantele publice in economia de piata” este necesar sa lamurim ce nevoi pot si trebuie satisfacute prin intermediul statului si pe ce cai. v2x17xt
1. Nevoi individuale si sociale; bunuri private si utilitati publice
Nevoile primordiale ale omului sunt: de hrana, de imbracaminte si incaltaminte, de adapost, de mijloc de deplasare si comunicare la distanta, etc. Acestea au un caracter individual, depind de preferintele fiecarui om si difera in functie de varsta, sex, ocupatie, mediu social, zona geografica, etc. Bunurile necesare se procura de la producatori, pretul se stabileste pe piata. Aceste bunuri denumite private, oferite de producatori, se afla in cantitati limitate din cauza dimensiunii limitate a factorilor de productie, respectiv a resurselor banesti. Consumul unei persoane intra in concurenta cu consumul altor persoane, adica un bun ce satisface nevoi individuale nu poate fi consumat decat de o singura persoana.
Oamenii au multiple nevoi sociale: sa fie aparati impotriva agresiunii din afara tarii, sa fie paziti de diversi indivizi, sa fie sprijiniti impotriva indivizilor ce incalca regulile, a fortelor naturii (inundatii, incendii, seisme, furtuni), sa fie protejati sub raport social. Asemenea nevoi au un caracter social sau colectiv si pot fi satisfacute prin intermediul institutiilor publice ce ofera cetatenilor utilitati publice (sociale) al caror consum este individual si neconcurential.
Daca bunurile private se consuma individual si concurential, utilitatile publice se folosesc in comun: sunt indivizibile, nu sunt concurentiale, de ele beneficiaza mai multe persoane in acelasi timp. Ex: un dig contra inundatiilor, construirea de drumuri si poduri, parcuri, organele de politie si jandarmerie.
Dobandirea unui bun privat este dependenta de achitarea pretului cerut de producator, accesul la utilitatile publice nu este conditionat de vreo plata si nici nu se face in detrimentul altor persoane. Utilitatile publice pot fi asigurate numai cu ajutorul autoritatilor publice, singurele in masura sa organizeze institutii, servicii sau activitati de interes social. Oferta de utilitati publice uneori nu este sesizata de unii membri ai societatii, deoarece nu se simt ca nevoi personale. Ex: apararea nationala.
Beneficiarii investitiilor sunt copiii si tinerii, intreprinderile si institutiile, societatea in ansamblul ei. Modalitatea de satisfacere a nevoii de educatie si pregatire profesionala, difera in functie de preferintele si posibilitatile materiale ale celor interesati. Ex: colegii si universitati private cu taxe sau scoli publice. De pe urma ocrotirii sanitare a populatiei beneficiaza persoanele care apeleaza la servicii sanitare. Nevoile individuale pot fi satisfacute pe seama bunurilor private - asistenta medicala cu plata gratuit. Apare nevoia satisfacerii fara plata sau cu plata redusa in reteaua sanitara publica.
Categoriile sociale (batranii, bolnavii cronici, handicapatii, orfanii, invalizii, vaduvele) ce nu pot sa-si satisfaca nevoile individuale de trai din lipsa surselor de venit sau a sustinatorilor legali. Rezulta ca satisfacerea este trecuta in sarcina colectivitatii generale: asistenta sociala in natura (internare in camine de batrani, spitale, orfelinate, case de copii, cantine pentru saraci), sau in bani (pensii, ajutoare, facilitati fiscale suportate din fonduri publice). Nevoile de asistenta sociala se individualizeaza pe beneficiari, iar accesul este limitat si concurential, dar nevoile nu pot fi satisfacute prin mecanismul pietei, ci prin intermediul autoritatilor publice.
Ca urmare, accesul la utilitatile publice se face uneori cu plata pretului, alteori gratuit sau cu plata redusa. Spre deosebire de deciziile agentilor economici subordonate maximizarii profitului, deciziile autoritatilor publice (parlament, guvern, autoritati locale), au in vedere maximizarea utilitatilor sociale, economice, sporirea rentabilitatii nationale.
2. Impactul finantelor publice asupra economiei nationale
Utilitatile publice pe care statul le ofera membrilor societatii, se realizeaza prin actiuni cu caracter social, economic, de mentinere a ordinii interne, de aparare nationala, de dezvoltare a relatiilor internationale, etc.
Au caracter social actiunile:
I de educatie si instructie, specializare, recalificare
I sanitare, cu caracter preventiv sau curativ
I de sprijinire a celor incapabili sa se intretina singuri din cauza varstei, lipsei de venituri, pierderii sustinatorului legal, incapacitate de munca
I de odihna si recreare, sport si educatie fizica, inchirieri de locuinte din fondul locativ de stat in conditii avantajoase, protectia mediului inconjurator
I culturale si de cult, vizand populatia majoritara, minoritatile nationale, grupuri sociale sau regionale
Au caracter economic actiunile:
I construirea, modernizarea si intretinerea drumurilor si podurilor
I construirea de noi trasee feroviare, dublarea liniilor existente, extinderea si modernizarea parcului de materal rulant
I mentinerea senalului navigabil al fluviilor si raurilor interioare, dezvoltarea si modernizarea flotei fluviale si maritime, construirea de porturi, dane de incarcare, procurarea de echipamente portuare
I amenajarea de aeroporturi, asigurarea controlului traficului aerian, extinderea flotei aviatiei civile
I serviciile de posta, telefoane, telegraf, radio si televiziune
I sporirea puterii instalate in industria producatoare de energie electrica si termica si in retelele de distribuire a acesteia, dezvoltarea capacitatilor de productie in industria extractiva si in cea prelucratoare, descoperirea de zacaminte noi
I lucrarile de irigatii in sistemele mari, de desecari si imbunatatiri funciare, actiunile de combatere a daunatorilor, organiarea de ferme model, statiuni de mecanizare a agriculturii, institute si centre de cercetare in agricultura
I exploatari forestiere si reimpaduriri
I alte actiuni cu caracter economic
Vizeaza mentinerea ordinii interne, apararea nationala si dezvoltarea relatiilor internationale, actiunile menite sa asigure:
? buna functionare a institutiei prezidentiale, a corpurilor legiuitoare, a guvernului, a administratiilor centrale si locale, a politiei, jandarmeriei si justitiei
? prevenirea si stingerea incendiilor, inundatiilor, salvarea celor afectati de calamitatile naturale
? mentinerea fortelor armate, sub raportul efectivelor, pregatirii militare, echiparii si dotarii tehnice, in vederea asigurarii suveranitatii si independentei nationale, pastrarii integritatii teritoriale
? dezvoltarea si consolidarea relatiilor diplomatice, politice, economice, culturale, stiintifice cu alte tari, organizatii si organisme internationale
Redistribuirea mijlocita de finante are un impact favorabil asupra economiei numai in masura in care actiunile publice se fac cu luarea in considerare a prioritatilor, asigura efecte economice, sociale sau de alta natura corespunzator efortului financiar cerut de realizarea lor, imbina armonios avantajele imediate cu cele de perspectiva.
Fenomenele negative in conditiile vechiului regim, asemanatoare in alte tari din estul si centrul Europei:
I investirea in industrii mari consumatoare de materii prime din import, energofage si poluante
I crearea de intreprinderi gigant, greu de condus si gestionat
I acumularea de stocuri exagerate de valori materiale la unele intreprinderi in functiune
I incapacitatea de plata a multor intreprinderi, uneori din cauze ce nu le sunt imputabile

Insuficienta resurselor publice destinate finantarii invatamantului, carentele din functionarea si organizarea acestuia duce la neasigurarea cadrelor necesare economiei, sub raport calitativ si cantitativ.
Subdimensionarea resurselor financiare alocate pentru ocrotirea sanitara in conditiile lipsei de medicamente, aparatura medicala, caldura si electricitate din spitale, subnutritia, scaderea temperaturii in locuinte si locurile de munca sub limitele suportate de organismul uman duce la degradarea fondului biologic al populatiei. Supradimensionarea cheltuielilor militare de catre unele tari, duce la distorsiuni in dezvoltarea economiei nationale, la dezechilibre mari.
Perfectionarea deciziilor financiare sau cu efecte financiare ale autoritatilor publice, constituie o preocupare de cea mai mare actualitate si importanta in toate tarile.
Prelevarile de impozite si taxe de la persoanele fizice si juridice la fondurile publice, se fac cu titlu definitiv si nerambursabil, in proportii diferite de la un contribuabil la altul. Acest tratament diferentiat aplicat prin mijlocirea impozitelor progresive pe venit si pe avere, este dictat de imperativul justitiei sociale, al echitatii fiscale. Impozitele si taxele servesc si ca instrumente de redistribuire a veniturilor si averii cetatenilor si agentilor economici.
A doua redistribuire - pe calea alocatiilor bugetare , subventiilor , transferurilor de resurse. In perioadele de supraincalzire a economiei se iau masuri financiare pentru temperarea cresterii obtinute pe seama accentuarii fenomenelor inflationiste. In perioadele de recesiune prin facilitati fiscale sau alocatii bugetare.
Prin resursele bugetare se finanteaza actiuni orientate spre crearea de noi locuri de munca, recalificarea somerilor si indrumarea lor spre alte ramuri ale economiei. Contractarea de imprumuturi pe piata interna, pentru acoperirea deficitului bugetar, constituie o modalitate frecvent folosita de stat pentru readucerea in circuitul economic a disponibilitatilor banesti temporare din economie si de influentare a echilibrului monetar.
Prin contractarea de imprumuturi externe sau prin garantarea imprumuturilor cotractate de agentii economici, se urmareste completarea resurselor financiare interne.