Cucerirea independentei de stat de la 1877 va conferii o pozitie favorabila afirmarii internationale a tarii si a economiei nationale. Se deschid perspective noi pentru modernizarea structurii economice, sociale, politice, culturale, pentru organizarea lor pe temelii moderne si practicarea unei politici economice independente,iar Principatele Unite nemaifiind legate de capitulatii. p3k5kk
Intreprinzatorii si burghezia erau interesatii de dezvoltarea unei industrii nationale.
Dupa o perioada de pasivitate, Guvernul se straduieste sa sprijine cu legi protectioniste, potrivite, industria nationala.
In anul 1884-la Iasi are loc un congres economic unde s-a cerut denuntarea Conventiei cu Austro-Ungaria si propagarea protectionismului pentru intreaga industrie.
In 1885-printr-o lege protectionista se incurajeaza fabricarea tesuturilor,sacilor de iuta, de asemenea se incurajeaza tabacariile si industria pielariei.
In 1887-este data lege intitulata “Masurii generale pentru a venii in ajutorul industriei nationale”. Aceasta prevedea ca orice persoana din tara sau strainatate putea sa infiinteze o intreprindere industriala care sa beneficieze de avantajele create de lege. Astfel aceasta lege ofera conditii pentru dezvoltarea industriei de fabrica, masiniste in care sa fie folosita forta de munca calificata.

Prin aceasta lege sunt acordate avantaje tuturor categoriilor de intreprinzatori prin:
-acordarea cu titlu de proprietate, a unei suprafete de pamant din proprietatea statului,
-scutiri de impozite directe de catre stat, judet sau comuna pentru importul de masini,
-reduceri de taxe pe caile ferate pentru transportul marfurilor de la fabrica la destinatie,
-prioritate la furniturile statului pentru intreprinderile astfel create.
S-au dezvoltat astfel puternic intreprinderile nationale, iar aceste pachete de masuri protectioniste au fost adoptate si pe plan mondial.
In 1890-o lege protectionista va asigura fabricantilor o serie de avantaje care vor fi considerabil amplificate dupa 1900.
In 1894- a inceput sa se aplice un tarif vamal general protectionist. Aceasta prevedea:
-regim vamal protectionist pentru materiile prime existente in tara si pentru produsele ce se fabricau sau se puteau fabrica in intreprinderile autohtone.
-scutirea de taxe la export pentru materiile prime pe care Romania le avea in cantitati suficiente si pentru produsele industriale ;
-taxele de import reduse pentru materiile prime necesare industriei.
In 1904- este adoptat un nou tarif vamal , iar in 1905 este promulgata “legea generala a vamilor” prin care se stabileste suprataxele sau chiar prohibirea marfurilor importate din tarile ce luau masuri similare impotriva marfurilor romanesti exportate.
In 1906-este data legea pentru incurajarea industriei textile , prin care fabricantii de produse textile erau scutiti de taxele vamale la import de in si canepa, cu conditia ca acel import sa scada anual cu 10 %, astfel incat in al 10-lea an de la aparitia legii , intregul consum de fire sa fie satisfacut de productia indigena.
Tot in 1906-este data “legea asupra brevetelor de inventie” ,care prevede anularea brevetului care in timp de patru ani de la data la care a fost exploatat efectiv prin crearea intreprinderilor industriale care sa fabrice obiectul brevetat.
In 1912- este data legea pentru incurajarea industriei nationale, valabila pentru toate intreprinderile nationale, inclusiv fabricile de alcool,bere sau faina.
In anii premergatori primului razboi mondial a fost elaborata “Noua teorie asupra protectionismului “ de catre economistul roman Mihail Manoilescu. Acest mare savant autohton, cu o solida cultura economica, a dat esential, o noua interpretare protectionismului si a oferit argumente solide economice pentru o dezvoltare complexa a tarilor mai slab dezvoltate.
Manoilescu stia sa observe acolo unde altii nu observau nimic, ceea ce ia permis sa dea o alta si reala interpretare protectionismului din perspectiva “Teoriei productivitatiilor aferente “.

Dintre argumentele “pro” protectionism si “pro” liber schimb sunt puse in lumina prezentului urmatoarele idei de ansamblu:
- regimul comercial al fiecarei tari nu a fost abordat in mod abstract de catre cercetatorii economisti, ci potrivit situatiei particulare intereselor tarii respective.
- protectionismul a degajat “o mare putere de contagiune” in indiferent care din formele lui de manifestare.
- un stat are acces la suprematie sau la o pozitie de frunte in ierarhia industriala a lumii, nu neaparat prin protectionism sau liber schimb.

Cu toate aceste un argument esential “pro” protectionism il reprezinta “sustinerea productiei nationale”. Acoperind piata interna la un produs, din productia nationala, in conditiile in care exista o paleta larga de producatori interni, se poate oferii posibilitatea intrarii pe piata a produselor straine accentuandu-se astfel concurenta si implicit scaderea preturilor . De asemenea sunt necesare produsele straine atunci cand ele sunt superioare produselor interne, acoperind o cerere acuta sau cand aceasta nu exista. Insa nu sunt deloc utile situatiile in care productia interna este obstructionata pentru a se face loc, pe piata a unor produse de import mai scumpe .
Este firesc ca orice tara sa isi intareasca puterea economica, prin masuri protectioniste, pentru ca astfel sa-si dezvolte o productie interna, capabila sa genereze produse si servicii competitive, pe piata mondiala a liberului schimb si in final sa-si asigure o oarecare independenta economica si implicit politica.