Obtinerea mobilei cuprinde 4 faze: g7t10tm
1.Obtinerea reperelor simple si complexe
2.Finisarea reperelor si panourilor
3.Montarea subansamblelor in piese de mobilier
4.Finisarea finala
1.Reperele sunt elementele cele mai simple care se obtin din lemn sau inlocuitor. Ex: brat de fotoliu, picior de scaun.
Reperul complex se obtine prin imbinarea mai multor repere simple. Ex: panou.
Obtinerea acestor repere se realizeaza prin mai multe operatii: a. Uscarea lemnului sau a cherestelei pana la umiditatea de maxim 10%, cu aer cald. Un continut de apa mai mare va conduce la craparea pieselor, la desprinderi ale peliculei de lac si influenteaza foarte mult. b. Croirea bruta se realizeaza din cherestea si trebuie sa se evite defectele naturale. c. Curbarea reperelor - conferirea unor forme ondulate ca urmare a unor tratamente termice si a unor eforturi de intindere corespunzatoare. Cand eforturile de intindere sunt excesive (prea mari) se produc ruperi de fibra. d.Dimensionarea si profilarea reperelor - se realizeaza prin operatii ca tivirea (inlaturarea marginilor reperelor), rindeluirea, frezarea (obtinereaprofilelor). e. Pregatirea furnirelor pentru furniruire consta in:
- sortarea furnirelor dupa nuanta si textura, operatie care influenteaza estetica mobilei.
- imbinarea furnirelor cu o banda speciala de lipit f. Furniruirea propriu-zisa care consta in aplicarea prin incleiere pe suprafata panourilor la masini speciale avand in considerare presiunea, timpul de incleiere si temperatura. g. Incleierea si ansamblarea unor repere se realizeaza folosind cleiuri sintetice speciale pentru lemn, prin incleiere sau cepuire in scopul obtinerii unor subansamble (este parte componenta a unei piese de mobilier formata prin ansamblarea mai multor repere complexe). Ex: usa, sertar.
2. a. Chituirea are ca scop obtinerea unor suporturi netede de colorare prin corectarea denivelarilor cu chituri speciale. b. Slefuirea are ca scop obtinerea unor suprafete perfect netede. Se realizeaza cu materiale abrazive. c. Baituirea care consta in colorarea lemnului cu solutii de coloranti de sinteza si alti agenti auxiliari in apa. De regula se aplica pe specii comune de lemn: fag, stejar, imitand culoarea unor specii valoroase (mahonul). d. Lacuirea se realizeaza cu lacuri care confera mobilei un luciu superior. Se realizeaza cu lacuri nitrocelulozice (lacuri clasice), lacuri carbonidice, poliesterice, catalitice.
Lacuirea prezinta importanta in promovarea mobilei pe piata.
In Romania se utilizeaza in proportie mare lacuirea poliesterica ce prezinta unele avantaje: - luciul superior;
- luciul stralucitor, luciul oglinda;
- pelicula de lac este foarte rezistenta la actiuni mecanice, fizico-chimice (apa, solventi, sucuri de fructe, cafea);
- duritatea peliculei este mare ca urmare a grosimii mai mari a peliculei;
- permite finisarea mecanizata (cu toate ca produsul este inflamabil nu prezinta pericol de explozie). e. Lustruirea se face, pentru obtinerea egalizarii luciului, cu paste si lichide de lustruit.
Defecte de finisare: - slefuire penetranta a furnirului;
- slefuire insuficienta;
- slefuire neuniforma;
- lipsa peliculei de lac;
- incluziuni de aer in pelicula de lac daca uscarea se face la temperaturi prea mari;
- pelicula incretita;
- grosimi neuniforme si insuficiente (datorita nerespectarii consumului specific);
- cratere mici in pelicula de lac datorita existentei urmelor de apa si a petelor de ulei;
- pete albe datorita lacuirii unor suprafete murdare.
3. Montarea - imbinarea reperelor, panourilor, subansamblelor in piese de mobilier.
Piese de mobilier este formata din repere si ansamble montate intr-un tot unitar, cu functiune si utilizare independenta. Se realizeaza montarea cu suruburi, cu cepuri si cu profile diverse. Exista circa 30 de profile diverse: - coada de randunica;
- lamba si uluc;
- nud si feder.
4. Finisarea finala se face manual cu scopul corectarii finisajului mecanic.
CLASIFICAREA MOBILIERULUI SI CARACTERIZAREA LUI
Clasificarea se face din mai multe puncte de vedere:
1. Dupa natura materiei:
- mobilier din semifabricate de lemn ameliorat si innobilat (PAL melaminat);
- mobilier din lemn masiv;
- mobilier din materiale lemnoase combinate: metal, sticla, mase plastice, piele.
2. Dupa natura finisajului:
- mobilier cu suprafata lustruita;
- mobilier cu suprafata baituita;
- mobilier cu suprafata ceruita;
- mobilier cu suprafata uleiata;
- mobilier cu finisare decorativa si de imitatie;
- mobilier cu suprafata lacuita: -luciul oglinda
-cu suprafata lucioasa
-cu suprafata semilucioasa R=50-75%
-cu suprafata semimata R=25-50%
-cu suprafata mata R < 25%
-cu suprafata opaca.
3. Dupa modul de prelucrare al reperelor utilizate la obtinerea mobilei:
-mobilier obtinut prin prelucrarea reperelor prin operatii mecanice (mobilier modern);
-mobilier obtinut prin prelucrarea reperelor prin operatii manuale (mobilier stil clasic);
-mobilier obtinut prin prelucrarea reperelor prin operatii mixte (stil clasic).
4. Dupa criteriul constructiv:
-mobilier pe schelet la care structura de rezistenta este realizata sub forma de schelet;
-mobilier din panouri;
-mobilier din schelet si panouri.
5. Dupa functionalitate:
-mobilier pentru depozitare si pastrare: comode, dulapuri, etajere, biblioteci;
-mobilier pentru sedere si odihna: scaune, fotolii;
-mobilier pentru lucru si/sau servit masa: mese, birouri;
-mobilier multifunctional.
6. Dupa modul de ansamblare:
-mobilier demontabil (KIT);
-mobilier nedemontabil (fix);
-mobilier mixt.
7. Dupa destinatie:
-mobilier pentru uz casnic (detine pe plan mondial circa 69%);
-mobilier pentru colectivitati: scolar, comercial, hotelier, industrial.
8. Dupa modul de aranjare in spatiul de locuit:
-mobilier aparent;
-mobilier modulat format din corpuri sau module;
-mobilier pliant.
9. Dupa modul de comercializare:
-piese separate de mobilier;
-garnitura de mobilier care cuprinde grup de piese de mobilier cu o anumita destinatie functionala si o linie estetica si constructiva unitara;
-program de mobilier care cuprinde grupe de piese de mobilier care prin diverse asocieri pot forma diverse garnituri de mobilier (Ex: programul Mobexpert).
10. Dupa stil:
-mobilier modern (contemporan);
-mobilier rustic;
-mobilier naturist;
-mobilier stil clasic.
Caracterizarea sortimentului de mobilier se face dupa aspectul exterior si linia generala. In cadrul acesteia distingem mobilierul modern, rustic, naturist si stil clasic.
Mobilierul modern cuprinde o varietate de modele realizate prin linii clare, executate la dimensiunile spatiilor de locuit, utilizand materiale de finisare si accesorii realizate de industria contemporana, asigurand o estetica deosebita. Efectul modern este dat si de finisaj, astfel evidentiem lacuirea cu lacuri opace in diferite culori, lacuri care imita anumite structuri lemnoase (radacina de nuc, mahon, paltin cret, frasin cret), precum si structuri nelemnoase (marmura, piatra).
Se evidentiaza finisajele ecologice (ceruirea, uleierea, realizate cu substante naturale), care raspund cerintelor de protectie a mediului si a sanatatii oamenilor.
Ca materiale noi mentionam PAF (placi fibro lemnoase) care prezinta o serie de avantaje si anume:
-prelucrarea colturilor;
-lacuirea directa fara aplicarea unor hartii decorative stratificate (HDS);
-posibilitatea prelucrarii in relief imitand sculptura manuala;
-rezistenta mare la suruburi (la montare).
Articolele de feronarie au un aport deosebit in estetica mobilierului modern. Sunt realizate din mase plastice, din rasini sau materiale de buna calitate.
Mobilierul modern se caracterizeaza prin multifunctionalitate. Aceasta se concretizeaza prin:
-dulapuri cu bare de haine rabatabile;
-balamale ce pot satisface orice mod de deschidere a usilor;
-glisiere pentru sertare ;
-extensie multipla pentru mese.
Mobilierul modern cuprinde mobilierul de sedere, mobilierul tapitat, modulat, de gradina si micul mobilier.
Mobilierul de sedere are o pondere mare, circa 1/5, confera confort si functionalitate In cadrul lui se cuprinde si mobilierul curbat.
Mobilierul tapitat cuprinde atat mobilierul de sedere, cat si de odihna. Dupa executie distingem mobilier tapitat cu structura moderna de tapiterie, perne de poliuritan poros, polietilena expandata, cauciuc.
Mobilierul tapitat cu structura clasica de tapiterie - cu arcuri tronconice peste care se asaza diferite materiale de captusala.
Mobilierul tapitat cu sculpturi moderne prezinta avantaje: este mai usor, realizeaza un confort superior ca urmare a mularii tapiteriei pe corpul uman, realizeaza o igienasuperioara a camerei, este mai rezistent, costul mai redus.
Mobilierul modulat realizat din module, corpuri care imbinate intr-un tot unitar realizeaza o estetica deosebita. Detine o pondere din ce in ce mai mare in cadrul mobilierului modern, datorita avantajelor:
-unele module se pot folosi separat sau se pot grupa in ansamblul existent alcatuit dintr-o combinare variata a tipurilor de baza;
-modularea se face pe orizontala sau pe verticala, in functie de spatiu si preferinta;
-piesele sunt mai ieftine, deoarece sunt produse de serie mare;
-ele se pot completa in timp dupa necesitati;
-permite obtinerea unei mari varietati prin aspect, realizandu-se in acelasi timp si o unitate de ansamblu.
Mobilierul de gradina are rolul de a realiza un punct central in gradina casei, pentru a evidentia frumusetea naturala. Se realizeaza din lemn, din fier forjat, aluminiu, materiale plastice, marmura. Trebuie sa indeplineasca anumite cracteristice legate de:
-ergonomie -; este ceruta de functia mobilierului (de relaxare, de servit masa);
-de rezistenta la umiditate, la agentii microbiologici si la razele si lumina solara;
-cerinte estetice corelate cu materialul din care este realizat si cu atributele mediului natural;
-caracteristici de functionalitate, confort, pliabilitate, superpozabilitate (suprapunere pentru pastrare).
Micul mobilier cuprinde piese separate caracterizate prin multifunctionalitate si estetica deosebita. Se incadreaza foarte bine in orice spatiu si este accesibil oricarui gust. Cuprinde: masute, cuiere, etajere, mobilier de baie, de hol, birouri.
Mobilierul rustic are la baza elemente ornamentale ale artei populare. Se caracterizeaza prin rezistenta si stabilitate deosebita, deoarece:
-este realizata din lemn masiv;
-are mod de ansamblare simplu;
-finisajul cuprinde in special operatiuni de lacuire, baituire si pictare, iar lacuirea este mata si semimata;
-este executat din cele mai diverse specii de lemn;
-ideea degajata este de legatura directa cu natura.
In Romania mobilierul rustic detine in ’98 -’99 o pondere de circa 56% din intreaga productie, si este exportat in totalitate in Germania, Franta.
Mobilierul naturist este relizat din materiale lemnoase la care se inlatura foarte mult coeficientul de prelucrare industriala, pastrand fragmente nature, conferind un plus de particularizare. Se executa piese separate: masute, cuiere, vitrine. Pentru obtinere se utilizeaza partea inferioara a tulpinilor, partea superioara a radacinilor, anumiti arbori de la margine, anumite excrescente. Este valoros din punct de vedere estetic.
Tipologia de obtinere cuprinde:
-selectarea portiunilor naturale valoroase din punct de vedere estetic si calitativ (putreziri in diferite stadii);
-curatirea de frunze si alte surplusuri;
-fierberea in bazine etanse pana la patrunderea totala a vaporilor de apa in lemn in scopul eliminarii activitatii microorganismelor si a stabilitatii dimensionale;
-uscarea, prelucrarea mecanica si finisarea.
Mobilierul stil clasic -; vezi seminar.
Aspecte actuale referitoare la piata mobilei
Piata mobilei este o piata importanta pentru satisfacerea nevoilor populatiei, de aceea este in atentia multor institutii internationale. Dupa FAO, GATT si altele, valoarea productiei mondiale de mobila este de peste 100 mld. $. Din intreaga productie de mobila,
Circa 52% este produsa in U.E., 24,5% in SUA.
Ca structura, productia si consumul mondial de mobilier cuprinde: a. mobilier pentru locuinte (59%): -23% scaune
-16% sufragerii
-13% dormitoare
-7% mobilier tapitat b. mobilier pentru bucatarie 28% c. mobilier pentru birouri 7% d. mobilier pentru exterior 3% e. mobilier pentru colectivitati si scoli 3%
Pe piata mobilei se remarca 38 de saloane, targuri si expozitii internationale specializate pe mari sectoare si peste 1400 de prezentari de esantioane, seminarii, congrese, sesiuni.
In unele tari ca Germania locuinta are un rol important, reprezinta personalitate si stil si decorarea cu mobilier se face meticulos. Statisticile arata ca Germania schimba mobila la 7 ani, Spania la 20 de ani, America de 7 ori in viata.
Piata mondiala a mobilei se caracterizeaza din urmatoarele elemente:
1.Calitatea totala a mobilei este situata pe primul plan si preocupa in mod deosebit pe producatorii de mobila. Produsele de mobila trebuie sa respecte anumite cerinte de calitate prevazute in normative pentru a le face competitive pe piata mondiala, si anume: cerinte estetice, functionale, siguranta si securitate, de protectia consumatorului, limitandu-se anumite emanatii de substante toxice, anumite valori ale rezistentelor mecanice care sa asigure securitatea, anumite valori privind inflamabilitatea.
2.Managementul calitatii mobilei trebuie astfel realizat incat produsele sa fie superioare calitativ, iar standardul sa aiba un rol important.
3.Sortimentul este foarte diversificat ca modele, materie prima, finisaje.
Dizainul mobilierului european este in atentia creatorilor, este in relatie cu functionalul si in continua schimbare.
4.Modelele si marcile de mobilier sunt protejate. Exista un birou european al marcilor care stabileste legislatia europeana ce trebuie respectata.
5.Marketingul este fundamental in promovarea produselor pe piata, trebuiesc studiate gusturilor, cerintele ergonomice, de confort, finisajul si diversitatea materiilor prime si auxiliare.
6.Pe piata mobilei se constituie tot mai mult grupuri mari in cumpararea de mobila sau producerea de mobila. Ele se axeaza chiar pe un tip de mobilier. Piata mobilei europene este dominata de cca. 50 grupuri mari de intreprinderi cu cifra foarte mare de afaceri.
7.Comertul cu mobila ramane regionalizat deoarece costurile de transport si depozitare sunt mari si cerintele consumatorilor relativ regionale.
8.Exista o tendinta in moda si dizainul mobilei:
-se remarca folosirea pe langa speciile de lemn valoroase si a altor specii ca mesteacan, artar, anin, cer, plop;
-culoarea mobilierului difera de la an la an. Predomina culorile oranj si galben;
-aparitia si dezvoltarea mobilierului biologic (BIO MOBEL):
-folosirea unor finisaje netoxice;
-folosirea unor perne pentru tapiterie numai din cauciuc natural;
-folosirea unor materiale textile supuse unor finisaje ca: antimicrobian, antimurdarie, neinflamabile.
Mobilierul pe piata U.E.
Mobilierul este coordonat de asociatia europeana a producatorilor de mobila. Exportul de mobila este de cca.15,5 mld.ECU, iar importurile de cca. 14,1 mld.ECU.
In domeniul exportului pe primul loc este Italia (1/3 din exportul U.E.) -;exporta mobila tapitata, scaune, mobila de birou, sufragerii.
Locul 2 Germania -; Exporta mobila de bucatarie, mobila tapitata si .....
In privinta importului primul loc il ocupa Germania -; importa 35% din totalul pietei mobilei U.E. Locul 2 Franta cu 1/3 din totalul mobilei tapitate. Locul 3 Italia cu parti de mobilier.
Piata SUA - se caracterizeaza prin folosirea urmatoarei structuri:
-41% mobila din lemn;
-28% mobilier tapitat de sedere;
-17% saltele, somiere;
-10% mobilier din metal;
-restul alte tipuri.
Se utilizeaza pentru lacuire lacuri nitrocelulozice si catalitice.
Mobilierul este din lemn masiv si cu dimensiuni mai mari.
Mobila in Romania
In 1989 Romania se situa pe locul 11 in lume in exportul de mobila cu o pondere de 3% si locul I intre tarile din S-E Europei. In 1991 situatia se schimba datorita reducerii volumului de masa lemnoasa si starea utilajelor mai precara (factori specifici). Din 1991, mobila creste ca pondere la export, dar nu a atins niciodata nivelul anului 1989. Creste continu pana in 1998, cand se inregistreaza o scadere influentata de:
-scumpirea de 2 ori a cherestelei;
-scumpirea de 2 ori a produselor de finisare;
-scumpirea de 3 ori a produselor chimice de finisare;
-cresterea tarifului la energie;
-materia prima de calitate este exportata, iar pentru productia mobilei ramane calitatea cea mai redusa.
Romania exporta anual peste 70% din productia de mobila. Pietele importante sunt Germania 40%, Franta 18%, restul de 42% alte tari.
Avantajele exportului de mobila pe pietele din est constau in:
-serii foarte mari ;
-calitatea medie a produselor;
-pretul avantajos;
-cheltuieli reduse de transport.
Dezavantaje: -nesiguranta platii dupa livrare;
-nesiguranta transportului.
In Romania productia si comertul cu mobila sunt coordonate de APRM si de MOBICOMAT (organizatia patronala de ramura pentru comert cu mobila si materiale de constructie).