7.1 MUTATII SEMNIFICATIVE IN GANDIREA EC y5x10xf
- probleme generale: problema practica a sporiri avuiiei sociale , ridicarea
sstandardului de viaia a intregii populaiii, problemele teoretice
legate de metodologia optima, probleme legate de sistemul optim de organizare
a ec+ blocajele sau crizele.
¥N i, occidentale dezv, problema ec, e legata de cresterea economiei,
sI pol, de interveniie a statului in ec.
¥N i, comuniste prolema ec, era : reorganizarea structurala a ec,
pe baza proprietaiii colective sI conducerea ei prin intermediul planificarii
centralizate. ¥N i, slab dezv, sau in curs de dezv, probl, ec, e lichidarea
subdezvoltarii prin cresterea structurii ec, prin industrializare si prin progresul
tehnic.
Etape ale gandirii ec:
- intre 1945-1971 sa pus baza pe cresterea ec sI dezv, ec;
- intre 1971-1989 accentul a fost pus pe fenomenele de disfunciionalitate;
- dupa 1989 accentul a fost pus pe relansarea ec sI intensificarea liberalizarii
relaiiilor ec, internaiionale.
Din primele 2 etape ale per, postbelice au fost create numeroase piedici in
calea progresului gandirii ec, ca: exclusivismul, controversele de ordin formal,
preteniia aberanta ca numai unul din curentele de gandire ec, era compatibil
cu stiinia.
5.2 DINAMIZAREA MACROANALIZEI KEYNEISISTE
- majorit, economistilor sI a fact, de decizie din i, occidentale au considerat
ca docrt, ec, keyneisista ofera cel mai potrivit punct de plecare in explicarea
sI infaptuirea proceselor legate de reconstruciia sI relansarea ec din
per, postbelica;
- in ac, spirit: Harrod, Joan Robinson, P.Sraffa; - bazele th, K despre dinamica
macroec, au fost puse de Harrod: ” Spre o th, a dinamicii ec (1948)”,
“Dinamica ec sI pol, ec” (1976), sI de E.D.Domar in lucrarea “Eseuri
privind cresterea ec” Pornind de la modelul lul K cei 2 explica 2 lucruri
eseniiale - rel2 fciionale dintre variab, implicate in modelul de
crestere ec;
- tipurile de crestre ec.
Cei 2 fol, alaturi de coef, k (al lul Keynes) alii 2 coef:
- coef, capitalului: C=K/Y; Cr=?I/?Y;
- productivitatea sau randamentul investiiiilor ?=?I/?Y. Joan Robinson:
-aprofundare analiza acumularii de capital sI rolul investiiiilor suplimentare
in procesul cresterii economice urmarind sa descopere regula de aur a acumularii
de capital. Nicolas Kaldon se ocupa de influenia procesului de repartiiie
a venit, nai, asupra acumularii de capital sI a cresterii ec. Neokeynesisti
britanici au pus accentul pe analiza dinamicii macroec, neokeynesisti N americani
au pus accentul pe concretizarea sI nuaniarea pol, ec de interveniie
a statului in ec.
7.3 ASIMILAREA KEYNESISMULUI SI A DIRIJISMULUI ¥N CALITATE de comportamente
fundamentale ale gandirii ec. P.A.Samuelson+R.Solow - th,lor este cunoscuta
sub den, sinteza neoclasica sI e expusa in manualul Economics; - ideea de baza
a sintezei neoclasice este constatarea ca intrucat funbciionarea reala
a economiei contemporane pp, atat aciiuni individuale la scara microec,
dar sI masuri la scara macroec.
Economia contemporana de pia din i, dezv, este o ec, mixta formata
din domeniul public sI cel privat. Autorii sintezei neoclasice spun ca gandirea
neoclasica si cea keynesista nu sunt opuse ci complementare.
Prin sinteza neoclasica a fost consacrata asimilarea keynesismului in calitate
de componenta fundamentala a gandirii academice din i, dezv.
7.4 CRIZA NEOKEYNESISMULUI SI DIRIJISMULUI SI EFORTURILE POSTKEYNESISTILOR
Termenul postkeynesism - dubla semnificaiie - cronologica si principal
metodologica - el cuprinde toii economsti occidentali de orientare conveniionala
care au urmat lui Keynes. Reprezentanii: P.Sraffa, J.Robinson, J.A.Kregel.
ei susiin incompatibilitatea dintre macroanal, keynista sI microanal,
neoclasica (marginalista); - considera necesara reconstruciia a th, macroec,
prin asimilarea contribuiiilor teoretice privind disfunciionalitaiile
ec. 1.Concepiia lui P.Sraffa despre pr2 sI venit2 expusa in lucrarea “Produciia
de mf2 cu ajut, mf2” - El isi propune sa reabiliteze th, obiectiva a valorii
sI pr2 in forma expusa de Ricardo prin concepiia lui neoricardiana;
- S, susiine ca formarea sI explicarea pr2 tb, sa porneasca de la sfera
produciiei de b2 ec, de la cost2 fizice de produciie; - niv, sI
rap, dintre pr2 b, ec, depind de tehnologia existenta in acel mom, sI de rap,
dintre munca sI mijloacele de produciie folosite; - proc, de fixare a
pr2 e in acelasi timp un proc, de stabilire a rap, variabilele repartiiiei.
Proc, de formare a pr2 este un caracter complex. S, propune impariirea
mf, in 2 categ: - mf, de baza sI mf, care nu sunt de baza. Pt a reduce oscilaiiile
etalonului pr2 S, propune fol, unei mf, standard. 2.
Un studiu publicat in 1975 “Un eseu asupra th, postkeynesiste” :
o noua paradigma in stiinia ec. A.S.Eichner sI J.Kregel schiieaza:
trasaturile de baza ale postkeynesismului. 3. Lucrare: “Dezechilibre ec,
sI contrarevoluiie keynesista. Keynes a doua lectura” (1979).
