CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND AMORTIZARILE. De//mltari Amortizarea reprezinta alocarea Crepartitia) valorii amortizabile a unei imobilizari pe durata sa de utilizare previzionata. Fata de aceasta interpretare generala. exista numeroase conceptil prlvlnd amortizarea. Pentru contabilitate prezinta interes urmatoarele trei: a) amortizarea ca proces de corectle a valoril imobilizarilor. Amortizarea este constatarea contabila a pierderii de valoare suferlto de cotre activele imobilizate ca urmare a deprecierli Tn timp Cuzurii fizice II morale). Pornind de la aceasto interpretare se procedeazo la corectia valorii active!or imobilizate pentru a le readuce la o valoare aproplato de realitate; b) amortizarea ca proces de transfer sau de repartizare a costurilor imobillzarllor asupra cheltuie111or exercitiului. Transferul se face pe perioado economica de utilizare a activului amortizabil; c) amortizarea ca sursa de flnantare a reTnnolrl1 imobillzarllor. Ea are co scop de a conserva Tn Tntreprindere resursele generate de activitatea acesteio necesare reconstltuirii imobilizorilor. Cateva elemente privind analiza amortizorii prin prisma normelor contabile europene Ii internationale, sunt semnlflcative : a) amortlzarea este repartitla valorli amortlzablle a unei Imobllizari pe durata sa de utllizare previzlonato. Prelevarea amortlsmentelor exercltiulul este deduso din rezultat, fie direct fie Indirect; b) durata de utilizare este fie perioada Tn care Tntreprinderea estimeazo sa utilizeze o imobllizare amortlzabilo, fie numorul de unitotl de productle estimat a se obt\ne prln functionarea Imoblllzorii supuse amortizorii c) aprecierea duratei de utilizare a unei imobilizari amortizabile sau grup de imobilizari similare se bazeaza, In general, pe experienta furnizata de practica privind categorii de imobilizari comparabile; d) limita de amortizare a unei imobilizari amortizabile este costul istoric al acesteia sau O alta suma care a substituit costul istoric In situatiile financiare ale unitatii, mai putin valoarea reziduala; e) valoarea reziduala a unei imobilizari este adeseori nesemnificativa $i poate fi neglijata In calculul valorii amortizabile. Fara a exista un consens In definirea acestei valori, aceasta reprezinta echivalentul valorii imobilizarilor corporale trecuta In cheltuieli la scoaterea lor din functiune. ln mod practic, valoarea reziduala este egala cu valoarea neamortizata corectata cu valorile rezultate din lichidare, diminuata cu cheltuielile de scoatere din functiune aferente; f) sumele aferente amortizarii imobilizarilor se repartizeaza asupra fiecarui exercitiu financiar pe perioada de utilizare a imobilizarii, dupa metode diferite. Indiferent de metoda de amortizare adoptata, este necesar ca aceasta sa fie utilizata cu consecventa indiferent de nivelul rentabilitatii Intreprinderii sau de consideratiile fiscale, astfel Incat sa se asigure comparabilitatea rezultatelor Intreprinderii de la un exercitiu la altul. g) daca utilitatea imobilizarii amortizabile este definitiv modificata ca urmare a unei deterior.ari sau a uzurii morale, valoarea sa actuala poate deveni valoare neta contabila, diferenta fiind Inregistrata imediat In rezultate; h) caItigurile sau pierderile provenind din scoaterea din functiune sau din cesiunea unei imobilizari trebuie sa figureze la contul de rezultate; i) amortizarea alocata eIalonat asupra rezultatului exercitiului trebuie sa reprezinte o marime rationala Inscrisa In principiile Ii regulile imaginii fidele. Determinativul .rationar vizeaza raportul dintre fractiunea transferata din valoarea contabila a activului amortizabil Ii rezultatul ce se va obtine din utilizarea activului; I) adoptarea unei formule de calcul In masura sa se erijeze drept criteriu pentru dimensionarea raportului de rational prlvlnd amortizarea. Pentru fundamentarea acestei formule se pot folosl mai multe criterii cum sunt: durata normal6 de utilizare .In cazul imobilizarilor corporale, durata limitativa stabilita prin lege , In cazul imobilizarilor necorporale, volumul activltatii obtinute Ii rata dobanzii ; regimurile de amortizare (liniar, degresiv $i accelerat); gradul de deductibilitate fiscala. Potrivit surselor de drept contabil din Romania constltuie obiect al amortizarll toate imobilizarile corporale Ii necorporale, cu exceptiile: lacurile, baltile, iazurile care nu sunt rezultatul unor investitii, precum Ii terenurile inclusiv cele Impadurite, CI,J exceptio terenurilor cu destinatie economica obtinute prin acte de vanzare - cumparare, inclusiv prin despagubiri In cazul exproprierilor. Plantatiile tinere Ii plantatiile de protectie sunt scutite de calculul 9mortizarii pana la trecerea pe rod a plantatiilor tinere Ii cinci ani a plantatiilor de protectie. De asemenea, fondul comercial, de regula, nu este supus amortizarii, cu exceptia prevazuta In Regu/amentu/ de ap/icare a Legii contabil/t6,fii: .Dac6 se constat6 o depreciere ireversibil6 acesta se poate amorfizd' . Pentr.u evaluarea amortizarll se pot folosi mai multe criterii cum sunt: durata normala de functionare (utilizare) in cazul mijloacelor fixe.

CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND IESIRILE - Operatiile privind ieIirea imobilizarilor necorporale Ii corporale se individualizeaza sub forma scoaterii din functiune. prin vanzare la licitatie sou cesionare Ii datorita unor operatli exceptionale (lipsuri la Inventar, degradarl. etc.) 8.1. leIiri prin scoafere din func/iune. Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe amortizate integral se face cu aprobarea adunarii generale a actlonarilor sou asociatilor. rn cazul societatilor comerciale, respectiva consiliului de admlnistratie pentru regille autonome. la agentli economici cu capital integral sou majoritar de stat, precum Ii la reglile" autonome, casarea mijloacelor fixe scoase din functiune se face numai dupa ce s-ou epuizat poslbilitatile de valorlflcare a acestora prtn v6nzare pe baza de licltatie. conform prevederilor legale. In cazul rn care activele imobilizate sunt amortizate integral, documentul rntocmit este. procesul -verbal de scoatere din funcfiune a m!Iloace/or fixe I, iar rnregistrarea la valoarea cantabilo de intrare este: 28 = 20 sau 21 Amortizori privind imobillzarile =Imobilizari necorporale si corporale.

CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND INTRARilE DE ACTIVE IMOBllIZATE - La nlvelul unei intreprlnderi societare intrarea imobilizarllor necorporale I corporale se poate reallza prln aporturile in natur6 a/e proprietanior, achizi/ionate cu titlu oneros, construc/1a Ii produc/1a propn'e, ob/inute cu titlu gratuit prin dona/ie sau plusunla inventaI; precum Ii pn'n asocierea, fuziunea sau achizi/ia de rntreprinderi Respectand criteriul de mai sus. Tn continuare sunt prezentate Tnregistrarile proprli intr6rilor de Imobilizari necorporale Ii corporale. Nu sunt prezentate operatiile' privlnd aporturlle Tn natur6, deoarece ele au fost redate la contabilitatea operatiilor speclfice capitalului. 1. In cazul intrarii prin achizitie cu titlu oneros, documentul justificativ este .factura. care consemneaza toote elementele de detaliu privind costul de origine al imobillzarilor. Totodata. se IntocmeIte procesu/ -verba/ corespunzator naturli Ii destinatiei activului imobilizat. cum sunt: a) procesul -verbal de receptie. pentru mijloocele fixe independente care nu necesita montaj Ij nici probe tehnologjce (utilaje pentru interventie. unelte. accesorii de productje. mijloace de transport auto. animale etc.); b) procesul -verbal de receptie provizorie, In cazul utilajelor core necesjta montaj. precum Ii cladirile Ii constructijle speciale care nu deservesc procese tehnologjce; c) procesul -verbal de punere In functiune, pentru utilajele Ii instalatiile care neceslta montaj, precum Ii cladirile Ii constructille speciale care deservesc procese tehnojogice; d) procesul -verbal de constatare finala. pentru sondele de injectle . precum Ii sondele provenite dln lucrarile geologice care au dot rezultate. Pe boza facturii II documentelor complementare prezentate mai sus se face inregistrarea: 20 si 21 Imobilizori necorporale si corporale (pentru cosful de achizl!ie) !!DEDESUPT SCRIU:!! 4426 TVA -;deductiblla = 404. Furnizori de imobilizari (pentru costu/ de achizitie p/us TVA de dedus)

Contabilltatea amortizarii fi fiscalltatea -Conceptia si calculul amortizarii reprezinta o problema cu implicatii fiscole, Termenii Tn care este rezolvata TIi gasesc expresie Tn duratele normale de utilizare. Tn regimurile de omortizare opozabile agentilor economici. implicit Tn gradul de deductibilitate 01 amortizarii la determinarea profitului impozabil Ii valoarea luat6 Tn calculul amortizarii In principiu, duratele normale de utilizare care corespund cu duratele de amortizare sunt estimate, nu masurate, in functie de experienta furnizata de practica privind categoriile de imobilizari amortizabile. Tradusa in termeni economici o asemenea durata exprima perioada de timp in care activele amortizabile aduc servicii unei intreprinderii. Ea este diferita de durata de viata fizica a activelor. Factorii care determina durata normala de utilizare sunt: deteriorarea fizica care stabileIte limita maxima pentru durata de serviciu; uzura mora la sau desuetitudinea activelor imobilizate datorita noilor tehnoJogii care scurteaza durata de utilizare a acestor active inainte de epuizarea vietii fizice Ii neadecvarea unor active in raport cu modificarile intervenite in profilul Ii creIterea capacitatii intreprinderii. Duratele normale de utilizare pot fi stabilite in mod descentralizat Ii centralIat. Desigur, fiecare optiune are motivatia sa. Astfel, stabilirea descentralizata porneIte de la realitatea ca mijloacele fixe identice au diferite durate de serviciu in functie de conditiile utilizate in intreprinderi, concretizate in gradele diferite de deteriorare fizica, programe diferite de reparatii Ii mediu diferit de exploatare. La acestea se adauga opiniile diferite despre desuetitudinea mijloacelor fixe Ii conceptia potrlvit careia amortizarea este o problema de alocare Ii in consecinta durata normala de utilizare trebuie sa fie egala cu durata economica de utilizare. Din punct de vedere fiscal, descentralizarea in stabilirea duratelor de utilizare impune un control abilitat care sa tempereze politica intreprinderilor pentru stabilirea unor durate leduse de utilizare, implicit de amortizare a imobilizarilor. De aceea, duratele apreciate de intreprinderi trebuie sa fie aprobate din punct de vedere fiscal. Pentru a deconecta aceasta problema, duratele de amortizare aprobate de organele fiscale sunt in cele mai multe cazuri durate fiscale, care difera de duratele contabile. Exemplu, in SUA sistemul actual de amortizare fiscala se distinge de amortizarea contabila in ceea ce priveIte lungimea duratelor de serviciu (mai scurte). Forma centralizata este o rezolvare prin hotarare de guvern la nivel mocroeconomic a problemei duratelor normale de utilizare. Aceste durate sunt eSfimate in functie de mediul normal, mediul agresiv , mediul neutru, mediul uIor corosiv Ii mediul puternic corosiv. Potrivit experientei din tara noastra, incadrarea mijloacelor fixe in una dintre conditiile speciale prezentate mai sus se face de catre comisiile tehnice de specialitate Ii se aproba de consiliul de administratie al agentilor economici. Componenta comisiilor tehnice de specialitate este stabilita de consiliul de odministartie al agentilor economici. Stabilirea centralizata a duratelor normale de utilizare circumscrie controlul fiscal numai la simpla constatare a respectarii acestor durate ca durate de amortizare implicit in determinarea amortizarii contabile Ii fiscale. In tara noastra, aIa cum s-a anticipat, duratele normale de utilizare a mijloacelor fixe sunt stabilite in mOd centralizat prin hotarare de Guvern, fiind revizuite periodic, dar nu mai tarziu de cinci ani. Ele coincid cu duratele de amortizare in ani, aferente regimului de amortizare liniar. In ceea ce priveIte regimul de amortizare este cunoscut faptul ca se pot folosi metoda amortizarii liniare. metoda amortizarii degresive Ii metoda amortizarii accelerate. Di'ntre aceste metode se apreciaza ca metoda amortizarii liniare asigura calculul unei marimi ration ale Ii economice a amortizarii alocate inscrisa in principiile Ii regulile imaginii fidele.

CONTABlLITATEA IMPRUMUTURILOR DIN EMISIUNI DE OBLIGATIUNI -Fara ca in Rom6nia s6 existe o legislatie economico -financiar6 care s6 rezolve de o manier6 complet6 Tmprumuturile pe baz6 de obligatiuni, problematica contabilit6tii va fi prezentat6 de o manier6 general6, $i totu$i in m6sur6 s6 r6spund61a tipologiile create in acest domeniu. Imprumuturile din emisiuni de obligatiuni denumite $i credite obligatare . reprezint6 datorii pe termen lung create prin vanzarea de titluri de credit negociate c6tre public. V6nzarea se face, de regul6, prjn intermediul unor institutii financiare sau bancare, f6r6 s6 fie exclus6 $i posibilitatea vanz6rii directe de c6tre Tntreprinderea societar6. Intreprinderea care emite astfel de titluri se angajeaz6 s6 ramburseze 10 termen sau e$alonat ratele scadente $i s6 pl6teasc6 o doband6 sub forma cupoanelor ata$ate titlurilor de credit. Evidenta datoriilor din emisiunea obligatiunilor se realizeaz6 prin contul de pasiv 161 ..Imprumuturl dln emlslunl de obllgatlunl". In credltul contului se Tnregistreoza volooreo nominol6 sou de rombursare, dup6 caz, a obligatiunilor emise. iar in debit. ramburs6rile de Tmprumuturi din obligatiuni sou voloareo obligatiunilor r6scump6rote anulate. In contabilitatea operatiilor privind obtinerea Ii rambursarea unui imprumut din emisiunea de obligatiuni urmatoarele elemente sunt importante: -societatea pe actiuni poate emite ob/iga/iuni pentru o suma vare sa nu deposeasva 3/4 din vapita/u/ vorsat si existent vontorm ve/ui din urma bi/ant aprobat; -.procentu/ dobanzli care este remunerarea anuala a obligatiunilor; -va/oarea nomina/a a unei obligatiuni care nu poate ti mai mica de o anumita limita si rn functie de care se cazculeaza dobônda; -pretul de emisiune care esfe valoarea la care obligatiunea este emiso si care este adesea inferioara valorii nominale. Acest pret trebuie platit de cotre toate persoanele care subscriu obligatiuni in momentul emiterii lor;. -valoarea (costul) sou pre!ul de rambursare care poafe fi egala sau superioara valorii nominale; -durata imprumutului care trebuie sa fie mai mare de un an; -valoarea obligatiunilor subscrise trebuie so fie integral varsata. Daco obligatiunea este emisa sub valoarea nominala, diferenta (valoarea nominalo -pretul de emisiune) reprezinfa prima de ernisiune (asimilata cu prima de rambursare), iar diferenta evenfuala intre costul de rambursare si valoarea nominala este prima de rambursare

CONTABlLITATEA OPERATIILOR PRIVIND STOCURILE CUMPARATE -;METODA INVENTARULUI PERMANENT - Operatii privind cumparari/e de stocuri -In cursul exercitiului. toate operatiile privind cumpororile de materiale Ii morfuri de la furnizori se inregistreazo la costul de achizitie in debitul conturilor de stocuri in corespondento cu creditul conturilor de furnizori. daco aprovizionarea se face pe credlt comercial. Ii prin conturile de trezorerie daco se utilizeazo instrumente de plata imediata. Cumpararile de stocuri implica anumite cheltuieli accesorii: cheltuieli de transport. asigurarea transportului. onorarii Intermedlarului ce a facilitat achlzitia etc. Principial aceste cheltuieli trebuie adaugate la pretul de achizitie Ii contabilizate in debltul conturilor de stocuri. in cazul metodei inventarului permanent Ii in debitul conturilor 600 "Cheltulelt cu materll prlme".607 "CheltuleD prlvlnd marturlle" etc. in cazul metodei inventarului intermitent. Ii totuIi. practicile contabile nuanteaza rezolvarea. in sensul ca in toate cazurile in care aceste cheltuieil nu sunt delimitate tora ambiguitate privind anumite cumparari partlculare. ele pot fi inregistrate utilizand conturile 613 "Cheltulell cu prlmele de aslgurare"; 622 "Cheltuiell prlvind comlsioanele Ii onorariile"; 624 "Çheltuiell cu transportul de bunuri Ii personal" etc

CONTABlLITATEA PRIMELOR DE CAPITAL -Primele de capital (capitalul aditional) se constituil:; ca excedent intre valoarea de emisiune Ii valoarea nominala (primele de emisiune); intre Va1Oafea contabila sau intrinseca a actiunilor stabilite in urma fuziunii societatilor Ij vatoarea lor nominala (primele de fuziune) Ii intre valoarea bunurilor primite ca aport Ii vatoareo nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise (primele de aport). Evidenta primelor legate de capital se realizeaza prin contuJ sintetic de gradul I, cu functie de pasiv, 104 "Prime legate de capital" care se dezvolta pe cele doua sintetice de gradul Il 1041 "Pr/me de em/s/une sou de aporf", 1042 "Pr/me de fuz/une". Se credlteazCl cu primele de capital calculate la constituirea, creIterea Ii fuziunea capitalului social. Se debiteazCl cu primele incorporate in capitatul social sau rezerve, dupa caz. Soldul creditor reprezinta primele de capital delimitate ca o structura distincta a capitalului propriu. Operatiile care se inregistreaza in contabilitate privind primele legate de capital sunt cele legate de constituirea lor ca sursa de finantare Ii de utilizare pentru acoperirea cheltuielilor de stabiliment. sau de incorporarea lor in rezerve.

CONTABlLITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE -Provizioanele pentru deprecierea valorii stocurilor se calculeaza la Inchiderea exercitiului financiar cu ocazia Inventarului general al patrimoniului. In acest scop se foloseIte relatia de prlncipiu: Provizioane penfru deprecierea sfocurilor= valoarea contabila -; valoarea de inventar a stocurilor. Pentru Inregistroreo provizioonelor se folosesc doua metode: generola sou reluarii provizioonelor Ii Ceo o onularii globole o provizioonelor. A) Metodo generola SoU reluarii provizioonelor este Ceo odoptota In codrul reformei contobilitatii din Romanio Ii consta In COmpororeo provizioonelor pentru deprecieri colculote. potrivit relotiei de moi SUS. pe boZa de inventor 10 Inchiderea exercitiului finoncior cu soldul creditor 01 conturilor de provizioone pentru deprecierea stocurilor. In cozul In Core soldul fin01 colculot este moi more decat cel contobil. pentru diferenta se foCe Tnregistroreo. 68 = 39 Cheltuieli cu omortizarile si provizioonele = Provizioane pentru depreciereo stocurilor Ii productiei Tn curs de executie DoCa soldul colculot este moi mic decat cel contobil. pentru diferenta se face Tnregistroreo de diminuore o provizlonului 39 = 78 Provizioone pentru depreciereo stocurilor Ii productiei Tn curs de executie =Venituri din provizioane .Colculul Ii Tnregistroreo provizioonelor Tn conditiile oplicarii ocestei metode se pot reolizo In doua vorionte: o) vorionto colculului Ii Tnregistrarii pe fiecore cotegorie de conturi. oIa cum este stobilit prin structurile de conturi sintetice de grodul I din grupo 39 ..Provizioane pentru depreciereo stocurllor Ii productiel in curs de executle" b) vorionto colculului Ii Tnregistrarii provizioonelor Tn mod glob01 10 nivelul pozitiei. stocuri Ii productie Tn curs de executie. In ocest CoZ Tn plonul de conturi ar figuro un singur cont de provizioone Ii onume ..Provizioone pentru deprecierea stocurilor Ii productiel in curs de executie. B) Metoda anularii globale a provlzloanelor consta Tn anularea soldului initial creditor al provizioanelor. iar apoi inregistrarea provizioanelor calculate pe baza inventarului. Inregistrarile care intervin sunt: a) provizioanele intrate. 39 = 78 Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie = Venituri din provizioane .b) provizioanele calculate pe baza inventarului la Tnchiderea exercltiului financiar. , "..

CONTABlLITATEA PROVIZIOANELOR PRIVIND IMOBlLIZARILE -Provizioanele pentru deprecieri privind imobllizarile intervin de regula Tn cazul structurilor neamortizabile. Ele se delimjteaza ca echivalent al deprecierii valorii activelor imobiiizate neamortizabile. Marimea lor se determina Tn principlu:pe baza relatiel in cazul in care deprecierea constatata la inventar este mai mare decôt soldul creditor al conturilor din grupa 29 "Provizioane pentru deprecierea imobilizorilor" inainte de inventariere se face inregistrarea, 68 = 29 Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele = Provizioone pentru deprecierea imobilizarilor. Daca deprecierea constatata la inventar este mai mica decôt soldul creditor, se face inregistrarea, 29 = 78 Provizioone pentru depreciereo imobilizarilor = Venituri din provizioane .Contobilitatea provizioanelor pentru depreciereo imobilizarilor se nuonteoza in cozul octivelor amortizobile. in principiu, pentru oceosta structura bilontiera nu opereoza provlzioonele pentru deprecieri, Amortizoreo este o consecinta a deprecierii ireversibile, ior provizioonele su nt un efect 01 deprecierii reversibile. O interpretare mai nuantatQ se poate afla din consultarea modelului contabil froncez. in acest sens se prevede ca: a) daca deprecierea este ireversibila sou judecata definitiv, se procedeoza la modificarea planului de omortizore, inregistrôndu-se un supliment de amortizare la cheltuielile exceptionole; b) daca deprecierea este reversibila sau nu este judecata co definitlva se constituie un provizion pentru depreciere. In sensul acestei prevederi o rezolvare concreta este instrumentota prin "Normele privlnd organizarea ,s:i efectuarea inventarierii patrimoniuluiN aplicata in contabilitatea din Romônia. AIa cum se orata in norme, evaluareo imobilizarilor 10 inventar se efectueaza la voloarea ramasa neamortizata, cu exceptia celor constatate ca fil nd depreciate, care se evalueaza la valoarea actuala (in functie de pretul pietei:starea lor fizica, precum Ii de utilitatea lor in cadrul unitatii), in cazul mijloacelor fixe corectarea valorii contabile se foce fie prin inregistrarea unei amortizari execptionale -in cazul in care se constata o depreciere ireversibila (definitiva, caz tipic pentru mijloacele fixe propuse pentru casare), fie prin constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe -Tn cazul Tn care se constata O depreciere relativa (reversibila) ca urmare unor cauze cum sunt: .aparitia unei uzuri morale de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii; .supraevaluarea mijloacelor fixe prin folosirea unor coeficienti neadecvati cu ocazia reevaluarii lor; .lipsa de utilitate a acestora pentru Tntreprindere Tn momentul inventarierii (Qflate Tn conservare, neutilizabile pentru activitatea desfaIurata Tn momentul inventarierii etc); .alte cauze care determina o evaluare actuala mai scazuta a mijloacelor fixe decat valoarea cu care acestea flgureaza Tn contabilitate. f2n3nl

CONTABlLITATEA PROVIZIOANEOR REGLEMENTATE -Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor Ii sunt destinate finantarii tluctuatiilor de curs valutar, tluctuatiilor privind rata dobanzii, creIterilor de preturi Ii amortizarilor derogatorii. Regimul financiar -contabil propriu constituirii Ii diminuarii provizioanelor reglementQte apartine fiecarei tari fiind formalizot printr-o legislatie specializata in acest sens. Este Ii motivul pentru care se numesc provizioane reglementate. Ele nu corespund deci la elemente contabilizate in spiritul principiilor contabile general admise. Odata practicate de intreprindere, provizioanele reglementate sunt integral deductibile. Contobilitatea provizioanelor este realizata prin contul de pasiv 141 ..Provizioane reglementate'.. Se crediteaza la constituirea provizioanelor pe seama cheltuielilor, se debiteaza la diminuarea provizioanelor in momentul stabilizarii situatiei care a determinat crearea lor Ii au sold creditor, care reprezinta provizioanele constituite casursa de finantare a creIterilor de activa caror situatie nu a fost stabilizata. La constituirea provizioanelor pe seama cheltuielilor se face inregistrarea: 6874 = 141 Cheltuieli exceptionale privind Provizioane reglementate = provizioanele reglementate .In momentul cInd situatla se stabilizeaza se procedeaza la .diIinuarea provizioanelor constituite pentru care se face Inregistrarea: 141 = 7874 Provizioane reglementate = Venituri exceptionale din provizioanele reglementate. Remarca- intrucat provizioonele reglementote se constituie pe seama cheltuielilor. ele influenteaza In mod indirect rezultotul. ior pe oceosta cole impozitul osupro profitului. Apore ostfel o problema core se poote rezolvo pe coleo impozitelor omanote. in mod corespuntator se poote crea contul de activ 149 ..Impozite omanate privind provizioonele reglementote". Ciclul de Inregistrari core infervin In oceste condltii copata forma: o) Inregistroreo impozitului omanot oferent provlzionulul constltuit . 149 = 448 Impozite omanote privind provizioonele reglementote = Alte dotorii si creonte cu bugetul stotului . Sumo sè determina prin opllcoreo procentului de impozit pe profit osupro provizionului constituit, Ii concom,tent. 10 contul de rezultote sumo fiscolitatll amanate atasata la miscarile exercitiului este delimitata prln contul 697 '.Cheltuieli privind impozitele amanate" , pentru care se face inregistrarea: 697 = 6874 Cheltuiell cu Impozitele amanate = Cheltuieli excep1ionale prlvind provizioanele reglementate b) la inceputul fiecarui exercitiu financiar se storneaza Tn negru Tnregistrarea de mai Tnainte privind impozjtul amanat. 448 = 149 Alte creante si datoril cu bugetul statului = Impozjte amanate privind provizioanele reglementate c) la sfarIitul noului exercitiu financiar pentru provizionul cumulat reflectat prln creditul contului 141 "Provlzloane reglementate" se calculeaza impozitul amanat, care se Tnregistreaza similar cu formula contabila de la punctul .a" de mai sus.

CONTABlLITATEA REZERVELOR INTREPRINDERII- Rezervele reprezinta in principiu beneficii capitalizate Tn mod durabil de Tntreprindere p6n6 la o decizie contrar6 a organeror autorizate. Deci ele se constituie Ii doteaz6 Tn raport cu cotele distribuite dln beneficijle anului. Tn mod exceptrond rezervele se mai pot constltui II din alte resurse, cum sunt diferentele din reevaluare s primele de capital. Structural, rezervele se impart in rezerve /ega/e, rezerve statuare si a/te rezerve. Rezervele legale se constituie In proportie de cel putin5 % din profitul contabil anual Inainte de impozitare (profitul brut) pana la limita cand rezerva atinge 20 % din capitalul social -la socletatile comerciale cu capital autohton Ii regiile autonome -Ii 25% la societatile comerciale cu participare de capital strain, Se precizeaza ca sumele utilizate pentru const!tuirea sau majorarea fondului de rezerva sunt deduct!bile la determinarea profitului impozabil, In limita a 5% din profitul anual, pana ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social: In rezervele legale se include Ii excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala fiind destinat cheltuielilor de emisiune sau amortizarii lor, Prin scopul lor rezervele legale sunt dest!nate sa protejeze capitalul social In cazul In care exercitiile financiare s-au Incheiat cu pierderi. Rezervele statutare se constituie anual din beneficii nete ale unitatilor patrimoniale, conform prevederilor din statutul acestora, Ele pot avea ca scop temperarea asoclatilor de a pret!nde dividende In dauna altor obligatli mal mari Ii mai urgente ale Intreprinderii privind functionarea sa normala. Alte rezerve prevazute de lege sau de statut pot fi const!tuite facultat!v pe seama beneflciilor Ii din alte surse, cum sunt primele legate de capital flind destinate acoperirii pierderilor, cre$terii capitalului social, acordarii de dividende $i In anii de exercitiu flnanciar care se Incheie cu pierderi, pentru rascumpararea proprillor actiunl de catre societate $i alte dest!natii stabilite prin hotararea generala a asociatilor. Evidenta rezervelor constituite prin capitalizarea beneficiilor $i din alte resurse stabilite prin lege se realizeaza prin contul de pasiv 106 ..Rezerve" , dezvoltat pe trei sintetice de gradul Il, 1061 "Rezerve legaleJ: 1063 "Rezerve sfatufa,eIJ $i 1068 'Ilfe ,ezerve IJ corespunzatoare categoriiJor de rez-erve pe care le poate const!tui Ii gest!ona o Intreprindere societara. Const!tuirea rezervelor se Inregistreaza In credltul conturilor mentionate mai sus, iar utilizarea lor In debitul conturilor, Soldul creditor al conturilor evidentiaza rezervele delimltate ca sursa de flnantare durabila aactivelor.

CONTABlLITATEA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE - DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND STOCURILE - Stocurile Ii productia In curs de executie reprezinta, dupa caz, bunurile materlale , lucrarl si servicii destinate sa fie coosumate la prima lor utilizare, sa fie vandute In situatia Tn care au starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum Ii productia Tn curs de executie aflata sub forma productiei neterminate. In contabilitatea financiara a Intreprinderii stocurile sunt clasificate Ii delimitate In functle de patru criterii: flzlc, destlnafla, faza clclulul de exploatare Ii locul de creare a gestlunilor, Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoareie structuri. a) materii/e prime, care particip6 direct /a fabricarea produse/o(, reg6sindu-se In componenta /or integra/ sau partia/, In starea inifia/6 sau transformat6 ; b) materia/e/e consumabi/e sau furnituri/e cuprind materia/e/e auxlliare, combustibi/ii, materia/e pentru amba/at, piese/e de schimb, serriin/e/e ,S'i materia/u/ de p/antat, furajele ,S'/ a/te maten'a/e consumabi/e care particip6 indirect sau ajut6 activitatea de exp/oatare f6r6 a se reg6si, de regu/6, rn produsu/ rezu/tat ; in contabilitatea dln tara noastra, Tn stera stocurilor se includ Ii obiectele de inventar II baracamentele. Obiecte/e de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a tl considerate mijloace fixe. inditerent de durata lor de servlciu, sau cu durata mai mica de un an. inditerent de valoarea lor. c) produse/e sub forma semifabn'cate/or (produse In curs de fabn'cajie), produse/ar f1nite (produse care au parcurs Intregu/ proces de fabricajie) ,S'i produse/or rezidua/e (rebuturi, maten'a/e recuperabi/e ,S'i de,S'euri) ; d) anima/e care nu au rndep/init condijii/e pentru a fi trecute /a anima/e adu/te, anima/e/e de rngr6,S'at, p6s6n'/e ,S'i c%nii/e de a/bine ; e) produc/ia rn curs de fabricatie reprezint6 maten'i/e prime care nu au trecut prin toate stadii/e de fabn'ca/ie, produse/e nesupuse probe/or ,S'i recep/iei tehnice sau necomp/etate rn rntregime, precum ,S'i /ucr6ri/e ,S'i seNicii/e rn curs de execu,tie sau neterminate ; f) m6rfuri/e, respectiv bunuri/e pe care Intreprinderea /e cump6r6 In vederea vanzarii. g) amba/aje/e (cu exceptia amba/aje/or de natura obiectelor de inventor I mfj/oace/or fixe) de transport ref%sibi/e care lnsotesc bunuri/e ln procesu/ circu/a:tiei lor (recuperabi/e facturate consemnate distinct care circu/a prin restituire sau Incluse in pretu/ marfii ,s:i care se pot va/orifica sau nu dupa uti/izare) . Structura financiara standardizata este proprie gestiunii Ii contabilitatii financiare a intreprinderii Ii opereaza cu doua criterii: desflnafla Ii faza clclulul de exploafare. Interesul informational este cel al finantarii pe termen scurt , calcularii 9i analizei mecanismului fondului de rulment, bugetarea activitatii de exploatare Ii gestionarea activitatii de trezorerie. Din punct de vedere metodologic, o asemenea structura se Fealizeaza Ii se identifica prin conturile grupa sou principale din Planul de conturi general simbolizate cu doua cifre, sinteticele de gradul I sou divizionare , simbolizate cu trei cifre Ii sinteticele de gradulll sou subdivizionare, simbolizate cu patru cifre. Structura interna sou de gestiune, necesara, dar nestandardizata, este opozabila contabilitatii interne de gestiune. Ea opereaza cu celelalte doua criterii: Hzlc Ii locul de creare a gesfiunilor Ii se delimiteaza prin conturile analitice de stocuri corespunzatoare sortimentelor Ii gestiunilor (depozitelor create ca entitati gestion are repartizate in raspunderea unor persoane fizice).

CONTABlLITATEA SUBVENTIILOR PENTRU INVESTITII -.Subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital reprezint6 resursele obtinute de la bugete sau ajte Intreprinderi interesate In vederea procur6rii sau cre6rii de active imobilizate (in speçia! echipamente) sau de a finanta activit6ti pe termen lung J (exemplu. prime de dezvoltare pentru Intreprinderile care creeaz6 noi locuri de ) munc6). De asemenea, sunt asimilate subventiilor pentru investitii activele imobilizate primite cu tltlu gratuit prin donatie Ii cele constatate In plus cu oeozia inventarieni patrimoniului. AIa cum se desprinde din Standardu/ de Contabi/itate /nternaliona/ nr. 20. dou6 solutii se pot folosi pentru tratamentul contabil al subventiilor pentru investipi: solutia prin bilant. potrivit c6reia subventia este Inregistrat6 direct la rezerve si solutia prin rezultat. in baza c6reia subventia este trecut61n contul de rezultat pe una sau moi multe perioade. Solutia prin bilant se bazeaza pe aceea ca subventllle pentru Investltll reprezinta o sursa de finantare, fara a fi rambursabila Ii deci hu un caItlg Tnregistrabll ca venit. in schimb solufia prin rezultat are In vedere ca subventiile sunt Incasari care provin dintr-o alto sursa decat a asoclatilor sau actionarilor. Intre cele doua solutii Tn general a fost preferata cea prin rezultat. cu adoptarea principiului .de a raporta subventiile la rezultate potrivit unei metode rationale, pa baza unui numar de exercitii necesare pentru a le asocla costurilor aferente pentru care subventiile sunt conslderate ca le compenSebZa". in consecinta, subventiile pentru investitii sunt contabilizate la momentul .t " ca un moment amanat su pus repartizarii pe mai multe exercitli .t+cx ". Totodata. nu este exclusa nici varlanta potrivit carela subventia este dedusa dln valoarea bunului din momentul determinarii valorii sale contabile. Pentru contabilitateaIntreprinderli din Romania. s-o adoptat solutia contabllizarii subventiilor ca un rezultat amanat. Ea figureaza ca o componenta a capltalurilor proprii din momentUl constituirii, fiind transferata In cote rationale asupra veniturilor pe masura amortizarii. imobilizarilor finantate sou realizarii activelor imobilizate. Daca subventia a seNit la finantarea de imobilizari neamortizabile, cota parte anuala este determinata raportand sumo subventiilor la numarul de ani stabiliti pentru indepllnirea obligatiilor prevazute In contract. De exemplu, subventia acordata pentru achlzitia unui teren poate fi alocata In co!""ditia construirii pe acesta a unui imobil. In conseclnta este etalata In timp in raport de durata de viata a imobilului construit. Subventiile pentru investltii sunt evidentiate prin contul 131 "Subvenfii pentru investlfii" care se crediteazo cu subventiile incasate de la stat sou din alte surse pentru finantarea investitillor, precum Ii cu valoarea bunurilor de natura activelor imob111zate primite cu titlu gratuit sou constatate in plus la inventariere. In debitul contului se fnregistreaza cotele parti din subventli asimilate veniturllor exceptionale pe masura amortizarii sou realizarli prin vanzare a activelor imobilizate. finantate pe aceasta cale. Solgul creditor reprezinta subventllle pentru investitii delimitate in pasiv ca sursa de finantare a imobilizarilor create pe aceasta cale.