d1s19sz

Coniinutul cheltuielilor publice

Prin cheltuiele publice statul acopera necesitaiile publice de bunuri ¿i servicii considerate prioritare in fiecare perioada. Cheltuielile publice exprima relaiii economico - sociale in forma baneasca care se manifesta intre stat, pe de o parte, ¿i persoane fizice ¿i juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii ¿i utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii funciiilor acestuia. Coniinutul econ al cheltuielilor publice se afla in stransa legatura cu destinaiia lor, unele cheltuieli publice exprimand un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o avansare de produs intern brut.
Cheltuielile publice inglobeaza:
- cheltuieli publice efectuate de administraiiile centrale de stat, din fondurile bugetare ¿i extrabugetare;
- cheltuielilor colectivitaiilor locale ale unitaiilor administrativ teritoriale;
- cheltuielile organismelor internaiionale din resursele publice prelevate de la membri acestora;
- cheltuielile finaniate din fondurile asigurarilor sociale de stat.
Cheltuielile publice nu inseamna acela¿i lucru cu cheltuielile bugetare. Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate in domeniul public prin interiorul instituiiilor publice care se acopera fie de la bugetul statului fie din bugetele proprii. Cheltuielile publice inseamna numai acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administraiiei centrale de stat, din bugetele locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat. Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.

Criterii de clasificare a cheltuielilor publice.
¥n practica financiara a statelor contemporane se folosesc urmatoarele tipuri de clasificari: a) clasificarea administrativa are la baza criteriul instituiiilor prin care se efectueaza cheltuieli publice : ministere, unitaii administrativ teritoriale; b) clasificarea economica folose¿te doua criterii de grupare: unul din care cheltuielile se impart in cheltuieli de capital si cheltuieli curente iar altul, care imparte cheltuieli in cheltuieli ale serviciilor publice ( administrative ) ¿i cheltuieli de transfer ( de redistribuire );
- cheltuieli de capital sau de investiiii
- achiziiionarea de bunuri cu folosinia indelungata;
- cheltuielile curente asigura funciionarea ¿i intreiinerea instituiiilor publice;
- cheltuieli privind serviciile publice sau administrative;
- cheltuielile de transfer pot avea un caracter economic sau social (burse,pens); c) clasificarea financiara - cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli definitive, cheltuieli temporale, operaiiuni de trezorerie ¿i cheltuieli virtuale sau posibile;
-cheltuielile definitive cuprind cheltuieli de investiiii ¿i cheltuieli de funciionare;
-cheltuielile temporale sunt denumite operaiiuni de trezorerie ¿i sunt evideniiate in conturile speciale ale trezoreriei;
-cheltuielile virtuale ( posibile ) sunt cheltuieli pe care statul le angajeaza sa le efectueze in anumite condiiii.
Dupa forma de manifestare cheltuielile publice pot fi cu sau fara contraprestaiie, definitive sau provizorii, speciale sau globale;
- cheltuielile fara contraprestaiie au un caract de subveniie fara urmarirea unui contraserviciu ( alocaiii familiare, ¿omaj ); cheltuielile definitive nu presupun restituirea sumelor bane¿ti alocate de stat. d) Cheltuielile publice in funciie de rolul lor in procesul reproduciiei sociale:
- cheltuieli reale ( negative );
-cheltuieli economice ( pozitive );
¥n cheltuielile reale intra cheltuielile cu intreiinerea aparatuluide stat, dobanzile ¿i comisioanele la imprumuturile de stat, intreiinerea armatei reprezentand un consum definitiv de produsul intern brut. ¥n cheltuielile economice intra investiiiile efectuate de stat pentru infiiniarea de noi intreprinderi, dezvoltarea ¿i modernizarea celor existente, construirea de drumuri ¿i poduri. e) clasificarea folosita de instituiiile specializate ale ONU are la baza doua criterii: clasificarea funciionala ¿i clasificarea economica;
- clasificarea funciionala ONU a cheltuielilor publice cuprinde cheltuieli pentru aparare, sanatate, educaiie, asigurarile sociale, locuinie;
- clasificarea economica ONU a cheltuielilor publice cuprinde: cheltuielile care reprezinta consum final, dobanzi aferente datoriei publice, formarea bruta de capital, transferuri de capital;
¥n Romania din 1991 clasificarea cheltuielilor publice se aliniaza la criteriile utilizate in cadrul ONU folosindu-se: clasificarea funciionala ¿i clasificarea economica.

Nivelul, structura ¿i dinamica cheltuielilor publice

Nivelul cheltuielilor publice. Indicatorul care poate exprima nivelul cheltuielilor publice intr-o anumita perioada de timp este ponderea cheltuielilor publice in produs intern brut care permite analiza volumului cheltuielilor publice in raport de nivelul de dezvoltarea economica ¿i sociala a fiecarui stat ¿i in fiecare etapa. ¥n 1987 in iarile dezvoltate cheltuielile reprezentau in medie aproximativ 42% din produsul intern brut. Ponderea cheltuielilor publice in produsul intern brut difera de la o iara dezvoltata la alta. Un alt indicativ il constituie cheltuielile publice medii pe locuitor. Acesta reprezinta marimi variabile in iari dezvoltate ¿i in iari in curs de dezvoltare. ¥n iarile in curs de dezvoltare cu economia in tranziiie nivelul cheltuielilor publice este diferit, in funciie de o muliime de factori economici, sociali si politici.
Structura cheltuielilor publice. Este necesara stabilirea ponderii a fiecarei categorii de cheltuieli publice in totalul acestora, pe baza relaiiei:

gscpi=-cptcpi. 100

gscpi - greutatea specifica a categoriei de cheltuieli publice cpi - cheltuielile publice ale categoriei i cpt - cheltuieli publice totale i - 1...n categorii de cheltuieli.
Cu ajut ponderilor gscpi se poate da interpretarea orientarii resurselor financiare ale statului in armata, economie, amortizarea a datoriilor publice. Structura cheltuielilor publice pe diferite categorii se delimiteaza in cadrul criteriilor de clasificare a acestora in fiecare stat sau in statisticile internaiionale.

CHELTUIELI PUBLICE PT ACºIUNI SOCIAL-CULTURALE

Surse de finaniare

Cheltuielile pentru aciiuni social - culturale sunt acoperite din surse publice sau private interne sau externe:
- fonduri bugetare care deiin locul cel mai important in majoritatea iarilor.
Ex. Bugetul federal, bugetele statelor sau bugetele colectivitaiilor locale in iarile cu structura federala respectiv bugetul administraiiei centrale ¿i bugetele unitaiilor administrativ - teritoriale in iarile cu structura unitara. Resursele bugetare la finaniarea cheltuielilor sociale - culturale difera de la o iara la alta;
- fondurile financiare cu destinaiie speciala ( asigurarile sociale, ajutorul de somaj) ;
- fonduri proprii ale intreprinderilor publice sau particulare utilizate pentru finaniarea cheltuielilor cu pregatirea profesionala a salariaiilor;
- veniturile realizate de instituiii social - culturale din diferite activitaii specifice;
- veniturile populaiiei din care suporta diferite taxe contribuiii la finaniarea unor aciiuni social - culturale. Cei ce suporta din veniturile lor astfel de prelevari sunt salariaiii, agricultorii, pensionarii, alte persoane.;
- fondurile organizaiiilor fara scop lucrativ adica instituiiile de caritate, asociaiiile, fundaiiile, bisericiile;
- ajutorul financiar extern cuprinde subveniii financiare acordate unor iari din fonduri constituite in acela¿i scop la nivelul unor organisme internaiionele UNESCO, UNICEF sau organisme regionele CEE - Comunitatea Economica Europeana sau ajutoare bane¿ti.

Investiiiile in resurse umane

¥ntre cheltuieli pentru aciiuni social - culturale ¿i cele pentru dezvoltarea economica a iarii exista relaiii de intercondiiionare: o iara dezvoltata din punct de vedere economic va dispune de mari resurse financiare ¿i va putea indrepta o importanta parte din ele pentru finaniarea acestor aciiuni iar aciiunile de invaiamant, cultura, vor conduce la instruirea ¿i calificarea indivizilor, ducand la dezvoltarea activitaiii economice ¿i sociale. O alta aciiune social - culturala - sanatatea- starea fizica ¿i psihica buna, lipsa bolii ¿i a invaliditaiii duc in mod direct la existenia unei forie de munca capabile pentru lucru.
Investiiiile in resurse umane cuprind cheltuiele facute pentru cre¿terea si dezvoltarea complexa a individului avand mai multe componente: Investiiia intelectuala, investiiia in sanatate, investiiia culturala ( de aici in colo barbologie curata despre cele 3 investiiii )

ASIGURARILE SOCIALE DE STAT

Necesitatea ¿i coniinutul economic al asigurarilor sociale

Necesitatea - Asigurarile sociale au aparut in perioada dezvoltarii industriei in iarile in curs de dezvoltare ¿i in iarile dezvoltate. Fondurile asigurarilor sociale se constituie din cotizaiiile salariaiilor , patronilor ¿i statului precum ¿i din alte surse. Nivelul ¿i structura difera de la o iara la alta. Cele mai importante cheltuieli sunt cele cu plata pensiilor, imdemnizaiii pentru accidente de munca, boli profesionale, maternitate, somaj. ¥n Romania primele forme ale asigurarilor sociale la incep sec XX.
Coniinutul economic al asigurarilor sociale este determinat de natura relaiiilor de produciie. Asig.sociale constituie aceea parte a relaiiilor social - economice bane¿ti cu ajutorul carora se formeaza ¿i se utilizeaza fondurile bane¿ti necesare ocrotirii obligatorii a salariaiilor ¿i pensionarilor din regiile autonome R.A., societaiile comerciale S.C., din reieaua cooperativei de consum, a avocaiilor, a iaranili, a intreprinderilor particulare. Aplicarea in practica a politicii sociale a statului Roman a contribuit la perfeciionarea pe plan naiional a unui sistem de asigurari sociale ale carui trasaturi caracteristice sunt determinate de condiiiile concrete de dezvoltare a Romaniei. ¥n perioada post-revoluiionara acest sistem era constituit din: asigurari sociale din asociatiile agricole, asigurari sociale ale iaranilor cu gospadarii individuale, asigurari sociale ale avocaiilor, asigurari sociale ale slujitorilor cultelor. Sistemul asigurarilor sociale in Romania este in continua dezvoltare ¿i perfeciionare.

Principiile ¿i rolul asigurarilor sociale.
Cuprinderea in asigurari sociale a intregului personal din R.A, S.C. intreprinderi private. Astazi cetaienii activi ai iarii pensionarii sunt ocrotiii prin asigurari sociale ceea ce inseamna ca la baza asigurari sociale se afla principiul generalitaiii.
- cetaienii sunt ocrotiii in toata cazurile ¿i pentru toata perioada de pierdere a capacitaiii lor de munca;
- personalul din R.A, S.C, si pensionarii sunt scutiii de de plata contribuiiei pentru asigurari sociale;
- cetaienii sunt ocrotiii prin asigurari sociale potrivit sistemului de salarizare sau in concordania cu venitul realizat;
- ocrotirea cetaienilor se realizeaza in concordania cu ceriniele eticii ¿i echitaiii sociale;
- pensiile de asigurari sociale sunt scutite de orice impozite ¿i taxe;
- pensiile ¿i indemnizaiiile de asigurari sociale nu pot fi cedate nici total nici pariial fiind un drept personal;
- asigurari sociale se infaptuiesc de catre insu¿i cetaienii respectivi prin organe proprii ¿i organizaiii competente.

Sursele de formare a fondurilor asigurarilor sociale de stat

Fondurile asigurari sociale se constituie in majoritatea iarilor din contribuiia agentilor economici, a salariaiilor, ¿i statului uneori prin subveniii. Legea pentru unificarea asigurari sociale din 1933 prin care fondurile asigurari sociale se constituiau dintr-o contribuiie de 6% aplicata salariaiiilor. ¥n 1938 pe baza legii asigurari sociale s-a stabilit o cotizaiie unica de 8% aplicata asupra salariului mediu. ¥n Romania fondurile asigurari sociale de stat depinde de marimea veniturilor realizate de personalul incadrat in munca deoarece ageniii economici platesc contribuiiile pentru asigurari sociale in funciie de aceste venituri. Cre¿terea veniturilor personalului a dus la sporirea continua a veniturilor asigurari sociale de stat. Contributiile pentru asigurari sociale de stat se calculeaza asupra fondului total de salarii folosite de catre agentii economici in care se cuprind:
- salariile tarifare ale intregului personal al unitaiii;
- drepturile ban pt concediile legale;
- sporurile de salarii (de sris);
- indemnizaiiile de conducere;
- sumele prevazute a se acorde din fondul de participare a personalului la profituri;
- drepturile ban ce se acorda personalului cand ac indepline¿te diferite obligaiii de stat sau ob¿te¿ti:
- premiile prevazute sa se acorde personalului in timpul anului. Suma anuala a contribuiiilor pentru asigurari sociale. Sc se determina prin aplicarea cotei respective asupra fondului total de salarii Fs pe an folosindu-se formula:

Sc=(Fs.Cp ):100 , Cp=cota procentuala a contribuiiilor pt. a.s.

Ageniii economici care nu platesc taxele la termenele stabilite suporta o majorare de 0,05% pentru fiecare zi de intarziere iar persoanele fizice ¿i juridice altele decat cele de stat, suporta o majorare de 2% pentru fiecare luna intarziata. Contribuiia unitaiilor particulare bazate pe libera iniiiativa pentru asigurari sociale se plate¿te la bugetul asigurari sociale de stat de catre patronii intreprinderilor mici,salariaiii acestora. Unitaiile sunt obligate sa verse la bugetul asigurari sociale de stat o contribuiie de 20% iar de la 1 aprilie 1991, 22% calculata la salariul fix stabilit in contractul de munca sau la venitul lunar stabilit in contractul de asigurari sociale mai avand obligaiia de a depune contribuiia de 4% calculata asupra fondurilor de salarii realizat lunar la fondul pentru plata ajutorului de somaj in contul Ministerului Muncii ¿i Proteciiei Sociale.
O alta sursa de formare a asigurari sociale de stat o constituie contribuiia salariaiiilor ¿i pensionariilor care merg la tratament balnear sau la odihna care reprezinta 1% din totalalul veniturilor bugetului asigurari sociale de stat. Bugetul asigurari sociale de stat se mai alimenteaza ¿i din alte venituri:
- sumele rezultate din lichidarea debitelor din anii anteriori;
- restituirea subveniiilor acordate staiiunilor balnearein anii precedenii ¿i nefolosite;
- amenzile pt neplata la timp a asigurari sociale; etc.
Un alt venit al asigurari sociale de stat il constituie contribuiia de 3% pentru pensia suplimentara platita de personalul incadrat in munca.

Formele de ocrotire a cetaienilor prin asigurarile sociale de stat .

¥n iarile dezvoltate pentru a beneficia de dreptul la pensie asiguraiii trebuie sa aiba o anumita vechime in munca ¿i sa fi implinit o anumita varsta. ¥n Frania, Austria, Anglia pensionarea se face la implinirea varstei de 65 ani barbaii cu o vechime minima in munca de 30 ani iar pentru femei la implinirea varstei de 60 ani cu o vechime minima de 25 ani. ¥n Ungaria barbatii - 60 ani, femei 50 ani, vechime 30 respectiv 25. ¥n Finlanda b/f 65 ani, Norvegia b/f 67ani, SUA 65 ani. Cuantumul pensiei - Albania 70% din salariul mediu pe ultimile 12 luni, Italia 2% pentru fiecare an vechime in munca, cota maxima este de 80%, Belgia -60% pentru persoane singure / 75 % pentru famili¿ti, Rusia 50% pana la 100% din salariul lunar pe ultimile 12 luni. ¥n unele iari salariaiii nu sunt obligaii sa se pensioneze ceea ce inseamna ca pot lucra cat traiesc. ¥n alte iari pensionarea este obligatorie pana la varsta de 70 ani. ¥n unele iarile din Europa occidentala in caz de boala a salariaiiilor sau pensionarilor , asigurari sociale compenseaza pariial sau integral cheltuielile de spitalizare, pe o anumita perioada de timp , cheltuieli cu ingrijirea bolnavului de catre medic, precum ¿i preiul medicamentelor folosite. Masura in care intervin asigurari sociale in acoperirea cheltuielilor cu tratamentul madical difera in funciie de nivelul veniturilor salariaiilor sau a pensionarilor. Deci la venituri mai mici interveniia asigurari sociale este mai mare ¿i invers. Cetaienii care nu sunt cuprin¿i obligat in asigurari sociale suporta integral costul tratamentului medical. ¥n caz de boala in unele iari asiguratul are dreptul sa-¿i aleaga medicul ¿i spitalul neexistand aceasta posibilitate in alte iari. ¥n Romania, cheltuielile bugetului pentru asigurari sociale de stat au crescut continuu. Principalele forme de ocrotire a cetaienilor in cadrul asigurari sociale de stat sunt: pensiile, trimiterea la tratament balnear ¿i de odihna, indemnizaiiile ¿i ajutoarele, unele cheltuieli cu ocrotirea sanataiii.

1. Pensiile:

Pensiile constituie forma principala de ocrotire a cetaienilor prin asigurari sociale. Pensiile sunt plaiile lunare ce se fac persoanelor care i¿i inceteaza activitatea datorita varstei sau a invaliditaiii, pe tot timpul vieiii de la pensionare, copiilor urma¿i pana la o anumita varsta ¿i soiiiei care are calitatea de urma¿. La baza principiului actual de pensii din Romania sunt ¿i urmatoarele principii:
- fondurile banane¿ti, necesare plaiii pensiilor, se formeaza din contribuiiile agentilor economici, instituiiilor publice, precum ¿i ale persoanelor care folosesc munca salariata;
- realizarea unei vechimi cat mai mare in munca;
- determinarea pensiiei in funciie de condiiiile existente la locul de munca.
Statul Roman da dreptul la pensie fiecarui cetaiean indiferent de sex ¿i naiionalitate ¿i acorda sprijin material prin asistenia sociala persoanelor inapte de munca ¿i care nu au mijloace de existenia. Persoanele care au lucrat in sectorul de stat ¿i in alte sectoare cu sisteme proprii de asigurari sociale primesc atat pensia de asigurari sociale de stat cat ¿i pensia ce li se cuvine din acest sector in raport cu munca depusa ¿i cu vechimea in munca.
Prin asigurari sociale de stat se acorda urmatoarele pensii: pensia pentru limita de varsta, pensia pentru pierderea capacitaiii de munca din cauza unui accident de munca sau boala profesionala, pensia pentru pierderea capacitaiii de munca in afara locului de munca, pensia de urma¿, ajutorul social, pensia suplimentara.

Pensia pentru munca depusa ¿i limita de varsta se acorda pe viaia la cererea ageniilor economici pentru barbaii dupa 62 ani cu o vechime minima in munca 30 ani iar pentru femei la 57 ani ,vechime minim 25 ani. La cerere pensia cuvenita se acorda dupa implinirea varstei de 60 ani pentru barbaii ¿i 55 pentru femei daca au vechime in munca. Acestea pentru:
- persoane care au lucrat in condiiii deosebit de grele, limita de varsta fiind de min 50 ani;
- nevazatorii primesc pensia integrala pentru munca depusa la 50 ani barbati ¿i 45 femei daca au o vechime in munca de cel puiin 15 ani ¿i respectiv 10 ani;
- minerii care au lucrat in subteran minim 20 ani se pot pensiona indiferent de varsta;
- mamele care au vechime in munca de 25 ani ¿i au nascut cel puiin 3 copii pot primii pensionarea inaintea implinirii varstei legale: cu un an pentru 3 copii, cu 2 ani pentru 4 copii, cu 3 ani pentru mai mulii copii.
Pensia pentru pierderea capacitaiii de munca din cauza unui accident de munca sau boala profesionala. Invaliditatea este pirderea totala sau in mare masura a capacitaiii de munca in mod definitiv sau pe o durata mai lunga de timp. Pensia se acorda persoanelor incadrate in munca care din cauza unor accidente de munca ¿i-au pierdut total sau in cea mai mare parte capacitatea de munca. Aceasta pensie se acorda ¿i persoanelor care ¿i-au pierdut din cauza unei boli contractate in timpul in care nu erau incadrate in munca, daca invaliditatea este de gradul I sau II, in timpul indeplinirii obligaiiilor militare, sau elevilor , studeniilor, care raman invalizi in timpul efectuarii practicii profesionale.
Persoanele care ¿i-au pierdut jumatate din capacitatea de munca ¿i lucru jumatate din durata normala a programului de lucru ele beneficiaza de pensie de invaliditate de gr III. ¥n pierderea capacit de munca exista 3 grade de invaliditate care dau dreptul la aceasta pensie adica: invalid de gr. I cand se pierde complact capacit de munca ¿i este necesara ingrijirea invalidului de catre o alta persoana; invaliditate de gr II cand se pirde complac sau in cea mai mare parte capacit de munca insa invalidul se ingrije¿te singur invalidit de gr III cand se pierde jum din capacit de mun ¿i invalidul poate presta ac mun insa cu un prog redus. Acordarea pensiilor necesita constatarea gr de invalid de catre comisia de expertiza medicala ¿i recuperare a capacit de mun.
Pensia pt pierderea capacit de mun in afara procesului de mun se acorda pers incadrate in mun in cazul in care ¿i-au pierdut capacit de mun total sau pariial din cauza unor accidente care au avut loc in afara locului de mun. Pensia se acorda daca sa constatat o invalidit de gr I,II,III air lucratorul sa aiba o vechime in munca de min 5 ani.
Pensia de urma¿ se acorda soiiilor ¿i copiilor daca la data decesului pers respectiva era pensionar. Copii au dreptul la pensia de urma¿ pana la 16 ani iar daca urmeaza o ¿coala pana la terminarea ei ier varsta max fiind de 25 ani. Soiia are dreptul la pensie de urma¿ pe tot timpul vieiii de la implinirea varstei de 50 ani daca a fost casatorita cu soiul decedat cel puiin 15 ani. Pensia de urma¿ pt soiie se suspenda cand ac se recasatore¿te sau cand ac se reangajeaza in munca.
2. Ajutorul social ajuta pe fo¿ti lucratori care nu sunt indreptaiiii sa primeasca nici una din pensiile ce se acorda prin a.s.de stat. Pt ca o pers sa primeasca ajut social treb sa fi implinit varsta de 62 ani b ¿i 57 ani f ¿i sa aibe o vech in mun intre 5 ¿i 10 ani ori sa fi contractat o invalidit de orice gr de pe urma unei boli obijnuite.
3. Pensia suplimentara se acorda pensionarilor de a.s. ¿i pension urma¿i daca pension decedaii au contribuit in timpul vieiii lor la alimentarea fondului ban destinet ac pensii
4. Trimiterea la tratament balneoclimateric ¿i odihna
- in special celor care lucreaza in condiiii deosebit de grele sau vatamatoare sau celor suferinzi de boli cronice, famililor cu mulii copii li se acorda gratuitaii. Familiile cu 3 sau mai mulii copii beneficiaza de trimitarea gratuita in staiiunile balneoclimaterice a unuia sau mai mulii copii costul fiind suportat din bug a.s.de stat, iar de ac gratuitate beneficiind ¿i pers persecutate politic.

3. Bugetul a.s.de stat
- prin Legea fin publ din 1991 nr.10 publicata in Monit Ofic al Rom este o componenta a bug public nai. La baza elaborari bug a.s.de stat sunt principiile: anualitaiii universalitaiii, echilibrarii ¿i realitaiii. Bug a.s.de stat cuprinde la venituri: contribuiia pt a.s.de stat, contribuiia salariaiilor pt biletele de tratament balnear ¿i odihna. Bug a.s.de stat cupr chelt pt: pensiile platite prin oficii, pensiile platite prin intreprindetri, indemnizaiii pt maternitate ¿i ingrijirea copilului, ajut in caz de deces etc. Bug a.s.de stat se elaboreaza de catre Min Muncii ¿i Prot Sociale ¿i Direaciia Generala a a.s. ¿i pensiilor. Veniturile ¿i chelt bug a.s.de stat se executa prin unitaiile Min Mun ¿i
Prot Soc. Execuiia bug a.s.de stat se realiz independent, venit ¿i chelt sale evideniiandu-se in conturi deschise la sucursala BCR:
- un cont privind Contribuiiile pt a.s.de stat in care se incaseaza contribuiiile pt a.s. datorate de RA, SC cu capital de stat sau mixt, instituiiile din sactorul public;
- un cont privind Contribuiiile pt a.s.de stat de la pers fiz care utiliz munca salariata;
- un cont privind Contribuiiile pt a.s.de stat in care se incaseaza contribuiia salariaiilor din instituiiile publice ¿i apensionarilor pt bilet de trat balnear ¿i odih.
Chelt bug a.s.de stat se efectueaza din 2 conturi deschise la sucursalele BCR:
- un cont pt Chelt bug a.s.de stat din care se efectueaza plata pensiilor de a.s. ¿i a ajut soc;
- un cont pt Chelt bug a.s.de stat din care se efectueaza plata la niv fiec judei a indemnizaiiilor ¿i ajut de a.s.

SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE

Resursele finenciare publice

Sunt elem ale unei nai. Res fin reprez totalit mijloacelor ban necesare realiz anumitor obiective econ, sociale, sau de alta natura. Res fin publ includ : res administraiiei centrale de stat in care se cuprind impozitele ¿i taxele, imprumuturile; - res administ de stat locale sunt: impozitele,veniturile nefiscale, ¿i taxele cu caract local; - res intrep publ cu caract industrial , comercial care obiin venituri din vanzarea produselor; - res a.s.de stat care sunt: cotizaiiile pt a.s. Principala cat de res fin publ sunt impozitele ¿i taxele. Resursele de trezorerie constau in imprumuturipe termen scurt pana la un an. Resursele provenind din imprumuturi reprez datoria publica pe termen mediu de 2-5 ani ¿i lung cele peste 5 ani

Factorii care influenieaza nivelul resursele financiare publice

Factorii care determina cre¿terea res fin publ sunt:
- factorii econ care det cre¿terea PIB;
- fact monetari, dobanda, credit, masa monetara;
- fact sociali;
- factorii demografici;
- factorii politici ¿i militari.
Fact care det cea mai puternica influenia asupra nivelului res fin ale societaiii sunt: volumul ¿i structura produciiei, niv preiurilor, raportul dintre formarea bruta de capital ¿i consum.

Structura sistemului resurselor financiare publice

Sist res fin publ difera din pct de vedere al structurii sale de la un stat la altul, in i dezv ¿i in cele in curs de dezvac pot fi grupate in fciie de 2 criterii ¿i anume : dupa regularitatea cu care se incaseaza la bug public nai ¿i dupa provenienia resurselor. Dupa regularitate ... : -res ordinare care sunt: venituri fiscale, contribuiiile pt a.s.de stat, venituri nefiscale; -res extraordinare care sunt: emisiunea de bani de hartie peste necesitaiile reale ale circulaiiei ban, imprum de stat interne ¿i externe. Din pct de vedere al provideniei lor , res fin publ se pot grupa in res interne adica impozitele, veniturile, emisiunea de bani de hartie ¿i res externe adica imprum de stat externe. ¥n Rom res fin publ sunt formate din veniturile administraiiei de stat centrale, ale administ de stat locale venit instituiiilor publ, ven bug a.s.de stat ¿i ale fondului pt plata ajut de somaj. Res bug administ de stat centrale cuprind:
1 Venit curente - venit fiscale cu impoz directe ¿i indirecte ¿i venit nefiscale.
2 - Venituri din capital - venit din valorificarea unor bunuri ale statului.
Res bug locale: 1 ¿i 2 + 3 subveniii primite din bug administ de stat centrale. Res instituiiilor publ sunt formate numai din venituri curente.
Res bug a.s.de stat: 1 Venit curente -venit a.s.de stat; 2 subveniii de la bug administ de stat centrale. Res fondului pt plata ajut de somaj sunt venit curente din contribuiii primite de la pers jurid ¿i fiz care utilizeaza minca salariata.

IMPOZITELE - NOºIUNI GENERALE

Coniinutul ¿i rolul impozitelor.

Imp reprez o forma de prelevare a unei parii din veniturile sau averea pers fiz sau jurid la dispoziiia statului in vederea acoperirii chelt sale. Ac prelevare facandu-se in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil ¿i fara contraprestaiie din partea statului. Imp sunt plaii care se fac catre stat cu titlu definitiv ¿i nerambursabil, in schimbul acestuia platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiata. Achitarea imp pe venit este obl tuturor pers fiz sau jur care realiz venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege.
Rolul imp de stat se manifesta pe plan finan, econ, social. Limita imp dintr-o anumita iara este influeniata de factorii externi sist de imp adica niv PIB pe loc, niv mediu al imp ¿i progresivitatea impunerii, natura instituiiilor politice ¿i de fact interni.

Elem impozitului

1.Subiectul imp (contribuabil) fiind pers fiz sau jur oblig prin lege la plata acesteia. 2.Suportatorul imp este pers care suporta efectiv imp, care ar trebui sa fie tot una cu subiectul imp dar sunt numeroase cazuri cand ac difera.
3.Obiectul impunerii care e materia supusa impunerii. La imp directe e venitul sau averea iar la imp indirecte e produsul care face obiectul vanzarii, serviciul prestat, bunul importat sau exportat.
4. Sursa imp arata din ce anume se plate¿te imp din venit sau avere
5.Cota imp prin care imp poate fi stabilit intr-o suma fixa sau in cote procentuale 6.Asieta - mod de a¿ezare e imp
7. Termenul de plata care arata data pana la care trebuie platit imp statului. Neplatirea imp pana la termenul stabilit prin lege atrage dupa sine obligaiia contribuabilului de a plati ¿i majorari de intarziere

Principiile impunerii

Impunerea reprez un complex de oper ¿i masuri efectuate in baza legiicare au drept scop stabilirea imp ce revine in sarcina unei pers fiz sau jur. Impunerea are o latura de natura politica ¿i una de nat tehnica.
Principiul justeiii impunerii: fiecare cetaiean al statului trebuie sa contribuie cu impozite in fciie de venitul pe care in obiine.
Principiul certitudinii: presupune ca marimea imp sa fie corecta iar termenele ¿i sumele de plata sa fie clara pt fiec platitor.
Princip comoditaiii perceperii imp spune ca imp sa fie sa fie percepute la termenele ¿i in modul cel mai convenabil pt contribuabil. Princip randamentului imp urmarea ca sist fiscal sa asigure incasarea imp cu min de chelt ¿i sa fie cat mai puiin apasator pt platitor.
*Principii de echitate fiscala. echitatea fisc inseamna dreptate sociala in materie de impozite. Condiiii:
- stabilirea minimului neimpozabil adica scutirea de imp a unui venit minim care sa permita satisfacerea nevoilor de trai strict necesare. Minimul neimpozabil poate fi stabilit doar in cazul imp directe;
- sarcina fiscala sa fie stabilita in funciie de puterea contributiva a fiec platitor adica cu luarea in considerare a marimi venitului sau averii precum ¿i a situaiiei faniliare a acestuia
- singur, casatorit, cu pers in intreiinere;
- impunerea ¿a cuprinda toate cat sociale care realiz venituri sau care au un anumit fel de avere dar fara cei ce sunt sub minimil neimpozabil.
*Principii de politica financiara. La introducerea unui imp trebui ca ac sa aiba un randamest fiscal ridicat, sa fie stabil ¿i elastic. Ca un imp sa aiba un randament fisc rid trebuie sa:
- imp sa aiba un caract universal deci el sa fie platit de toate pers fiz ¿i jur care obiin venituri din ac sursa;
- sa nu existe posibilitaii de sustragere de la impunere a unei parti din materia impunerii;
- vol chelt privind stabilirea materiei impozabile ¿i calcularea sa fie cat mai redusa. Imp este stabil atuncicand randamentul ramane constant de-alungul ciclului econ. Ca un imp sa fie elastic el trebuie sa se adapteze in permanenia necesitaiilor de venituri ale statului. Deci daca se inregistreaza o cre¿tere a chelt bug este necesar ca imp sa poata fi majorat corespunzator ¿i invers, dar de obicei imp aci mai ales in sensul majorarii imp.
*Principii de politica economica La introducerea unui imp statul urmare¿te procurarea venit necesare acoperirii chelt publ ¿i fol ac ca instrument de impulsionare a dezv unor ramuri sau subramuri econ. ¥ncurajarea dezv unei ram sau subram econ poate fi efectuata prin masuri de ordin fiscal ca: stabilirea unor taxe vamale ridicate le import, reducerea sau scutirea de taxa a imp indirecte a marfurilor autohtone. ¥n vederea cre¿terii consumului unei anumite marfii statul procedeaza la mic¿orarea sau chiar suprimarea imp ind percepute la vanzarea acestuia. Imp pot fi fol concomitent cu alte instrumente pt redresarea situaiiei econ iar in vederea combaterii inflaiiei se recurge frecvent ¿i la masura majorarii imp.

A¿ezarea ¿i perceperea impozitelor

A¿ezerea imp presupune efectuarea mei multor oper succesive constand in stabilirea obiectului impozabil, det cuantumului impozabil ¿i perceperea imp.

Stabilirea obiectului impozabil - evaluarea materiei impozabile. Pt ca venit ¿i averea sa poata fi supuse impunerii e necesar mai intai ca organele fiscale sa constate existenia de fapt a acestora. Evaluarea mat impoz se poate realiza apeland la 2 metode: - metoda evaluarii indirecte care are 3 variante de realizare: evaluarea pe baza unor indicii exterioare ale obiectului impozabil; evaluarea forfetara; eval administrativa; - evaluarea pe baza indiciilor a semnelor exterioare ale obiectului impozabil specifica imp de tip real care permite stabilirea cu aprox a marimii obiectului impozabil.
@Evaluarea forfetara consta in aceea ca organele fiscale cu acordul subiectului impozabil atribuie o anumita valoare obiectului impozabil.
@Evaluarea administrativa are caract faptul ca organele fiscale stabilesc valoarea materiei impozabile pe baza datelor pe care le au la dispoziiie. Metoda evaluarii directe are 2 caract: - evaluarea pe baza declaraiiei unei terie personale prin care obiectul impozabil se stabile¿te pe baza declaraiiei scrise pe care o teria personala e obligata prin lege sa o depuna la organele fiscale; - evaluarea pe baza declaraiiei platitorului de impozit se realiz cu participarea directa asubiectului imp.
Determinarea cuantumului imp se realiz dupa stabilirea marimii obiect impozabil trecandu-se la calc imp propriu zis iar in fciie de modul de stabilire se disting impozitele de repartiiie ¿i imp de cotitate.
Perceperea imp - dupa stabilirea marimii imp organele fiscale trebuie sa aduca la cuno¿tinia platitorului cuantumul impozitului datorat ¿i termenele de plata a acestora. Dupa ac se trece la incasarea imp. care are 2 variante de realizare: cand platitorul e obligat sa se deplaseze la sediul org fiscale pt platirea imp datorat statului sau cand org fisc are obl de a se delasa la domiciliul platitorului.

Clasificarea impozitelor

Imp directe > Imp reale- imp funciar - imp pe cladiri - imp pe capitalul mabiliar - imp pe activ comerciale > Imp personale - Imp pe venit ale pers fiz ¿i ale societaiilor de capital - imp pe avere adica pe averea propriu zisa sau imp pe circulaiia averii sau imp pe sporul de avere = imp indirecte - taxe de consumaiie - taxe vamale - taxe de timbru 2.dupa obiect - imp pe venit - imp pe avere - imp pe chelt 3.dupa scop -imp funciar - imp de ordine 4.dupa frecvenia cu care se realiz -; imp ordinare - imp extraordinare 5.dupa instituiia care le administreaza = in statele de tip federal - imp federale - imp locale - imp ale statelor membre ale federaiiei = in state de tip unitar - imp locale - imp ale administraiiei centrale de stat

IMPOZITELE DIRECTE

Caracterizarea generala a impozitelor directe

Impozitele stabilite pe diferite venituri fiind salariile, profitul sau renta sau pe avere mobiliara sau imobiliara

Impozitele personale

Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe venit ¿i a impozitelor pe avere.
Impozitele pe venit :
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice - la plata acestiu imp sunt supuse persoanele care au rezidenia sau domiciliul intr-un anumit stat. De la plata imp pe venit se acorda unele scutiri fiind scutiii suveranii ¿i familiiile regale, diplomaiii straini uneori ¿i militarii, ¿i cei ce realizeaza venit uri sub minimul neimpozabil. Obiectul impozabil il formeaza veniturile obiinute din : industrie, comeri, agricultura, banci, asigurari, de catre ag.econ, prorietari, mici me¿te¿ugari, muncitori, funciionari. Venitul impozabil este cel care ramane din venitul brut.
Sisteme de a¿ezare a impozitelor pe veniturile pers. fizice:
1. Sistemul impunerii separate care poate fi intalnit fie sub forma unui imp unic pe venit, fie prin instituirea mai multor impozite.
2. Sistemul impunerii globale - Impunerea globala a veniturilor realizate de pers fizice este cea mai frecvent intalnita in SUA, Frania, Germania, Italia, Belgia.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabile¿te anual pe baza declaraiiei de impunere intocmite de subiectul impozitului.
¥n Romania in condiiiile tranzaciiei spre economia de piaia, cel mai important impozit perceput de la persoanele fizice il reprezinta impozitul pe salariile individuale, care din 1991 inlocuie¿te impozitul pe fondul total de salarii. Un alt impozit perceput de la persoanele fizice este cel pe veniturile liber - profesioni¿tilor.
Impozitul pe veniturile persoanelor juridice - pentru stabilirea impozitului pe veniturile realizate de persoanele juridice in unele iari se folose¿te acela¿i sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice iar in altele se practica un alt sistem separat. ¥n Romania conform legii privind societaiile comerciale din 1990 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, societaiile comerciale se pot constitui ca: societate in nume colectiv, societate in comandita pe aciiuni, societate pe aciiuni ¿i societate cu raspundere limitata. ¥n vederea stabilirii venitului impozabil al societaiii, se pleaca de la rezultatele de bilani ale acestuia, la care se adauga : soldul stocurilor, veniturile din ca¿tiguri de capital, dobanzile la conturi curente, veniturile din dobanzi la creditele acordate, veniturile din chirii. Pentru a se stabili venitul impozabil urmeaza ca din veniturile brute sa se scada: cheltuielile de produciie, dobanzile platite, prelevarile la fondul de rezerva i la alte fonduri speciale, pierderile din activitatea anului curent ¿i eventual din anii precedenii. Impozitul pe venitul societaiilor de capital se calculeaza, pe baza unor cote proporiionale
¥n Romania ag.econ organizaii ca persoane juridice cu gestiune economica ¿i autonomie financiara, sunt supu¿i la plata impozitului pe profit. Pentru stimularea ag.econ autohtoni ¿i straini in investirea de capital in domeniile prioritare ale economiei romane¿ti, se prevede ca ace¿tia sa beneficieze de scutirea impozitului pe profit, pentru o perioada intre 6 luni ¿i 5 ani in funciie de profilul obiectului de activitate.

Impozitele pe avere
Aceste impozite sunt: impozitele asupra averii propriu-zise; imp pe circulaiia averii; imp pe cre¿terea de avere.
Impozite asupra averii propriu-zise pot fi intalnite atat ca imp stabilite asupra averii, dar platite din venitul obiinut de pe urma averii respective, imp pe proprietaii imobiliare ¿i impozitele asupra activului net cat si ca impozite pe substania averii
Impozitele pe proprietaii imobiliare se intalnesc sub forma impozitelor asupra terenurilor ¿i cladirilor
Impozitul asupra activului net are ca obiect intreaga avere mobila ¿i imobila pe care o deiine un subiect. La plata acestui impozit in unele iari sunt supuse atat pers fizice cat si cele juridice iar in altele fie numai persoanele fizice fie numai societaiile de capital
Impozite pe circulaiia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile ¿i imobile de la o persoana la alta. Aici sunt: - impoz pe succesiuni, imp pe donaiii, imp pe actele de vanzare - cumparare a unor bunuri imobile, imp pe harti de valoare.
Impozitul pe succesiuni - aici obiectul impunerii il constituie averea primita drept mo¿tenire de o peroana fizica.
Impozitele asupra cre¿terii averii sunt: imp. pe plusul de valoareimobiliara, imp pe sporul de avere realizat in timpul de azboi.
¥n ceea ce prive¿te impozitele pe avere in Romania ele se intalnesc atat sub forma unor imp pe averea propriu -zisa cat ¿i a imp pe circulaiia averii pe succesiuni, donaiii ¿i pe vanzarea ¿i cumpararea de bunuri mobile ¿i imobile

Dubla impunere internaiionala

Dubla impunere internaiionala poate devenii la un moment dat o piedica in amplificarea relaiiilor economice, financiare ¿i de credit dintre diferite iari.

Coniinutul dublei impuneri internaiionale
Dubla impunere internaiionala repr supunerea la imp a aceleia¿i materii impozabile ¿i pentru aceea¿i perioada de timp, de catre doua autoritaii fiscale din iari diferite. Dubla impunere poate aparea numai in cazul impozitelor directe, respectiv al impoz pe venit ¿i al celor pe avere. ¥n cazul imp indirecte nu se pune problema dublei impuneri. ¥n practica fiscala internaiionala pot fi intalnite mai mute criterii care stau la baza impunerii veniturilor sau averii, ¿i anume: criteriul rezideniei, criteriul naiionalitaiii, ¿i criteriul originii veniturilor. Modul in care aceste criterii sunt aplicate pote conduce la apariiia dublei impuneri. Ex. Daca intr-o iara impunerea se bazeaza pe criteriul rezideniei iar in alta iara pe criteriul originii veniturilor, atunci o persoana din prima iara, in eventualitatea realizarii unor venituri in cea de-a doua iara va avea de platit impozite pentru acestea atat in iara de rezidenia cat ¿i in iara de origine a veniturilor, ceea ce inseamna dubla impunere. Dubla impunere poate fi evitata fie pe baza unor masuri legislative unilaterale, fie prin incheierea unor acorduri bilaterale sau multilaterale intre diferitele state. Evitarea dublei impuneri prin masuri legislative unilaterale prin acordarea de reduceri sau scutiri de impozit pentru veniturile obiinute de rezideniii unui stat in strainatate sau prin scaderea din impozitul datorat in iara de re¿edinia a impozitelor platite de rezideniii unui stat in strainatate, este mai dificil de realizat deoarece fiecare stat este interesat sa realizeze venituri fiscale cat mai mari.

Evaziunea fiscala ¿i repercursiunea impozitelor

Evaziunea fiscala
Evaziune fiscala este sustragerea de la impunere a unei parii din materia impozabila avand doua forme: evaziunea la adapostul legii ¿i evaziunea cu incalcarea legii.
Evaziunea fiscala la adapostul legii permite sustragerea unei parii din materia impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat infraciiune.
Evaziunea fiscala frauduloasa se infaptuie¿te cu incalcarea prevederilor legale iar cei care o practica sunt pasibili de pedeapsa.

Repercursiunea impozitelor
- echitatea fiscala cere ca persoana care plate¿te impozitul statului sa-l ¿i suporte efectiv dar de obicei persoana care plate¿te impozitul il ¿i suporta realmente aceasta numindu-se incidenta directa. Ex. Muncitorul este cel care plate¿te ¿i tot el este suportatorul impozitului pe veniturile din salarii. Se poate ca persoana care plate¿te impozitul sa recupereze pariiel sau total suma achitata statului de la alte peroane cu care intra in raporturi economice. Atunci cand persoana care plate¿te impozitul statului nu este una ¿i acea¿i cu persoana care-l ¿i suporta efectiv, aceasta fiind incidenia indirecta sau repercusiunea. Impozitele care se pot mai u¿or recupera sunt cele indirecte deoarece ele se varsa statului de catre intreprinzatori, iar ace¿tia le adauga la preiul marfii ¿i le transfera asupra cumparatorilor. ¥n anumite limite pot fi recuperate ¿i unele impozite directe ca de exemplu impozitele pe venit.

IMPOZITELE INDIRECTE

Caracterizarea generala a impozitelor

¥n iarile dezvoltate impozitele indirecte la formarea veniturilor fiscale este mai mic decat cel al impozitelor directe ¿i al contribiiiilor pentru asigurari sociale luate impreina. ¥n iarile in curs de dezvoltare ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe aceea a impozitelor directe, in totalul veniturilor fiscale ale statului. Preferinia majoritaiii acestor iari pentru impozitele indirecte este determinata de nivelul redus al veniturilor realizate de iarani, meste¿ugari, mici negustori ¿i muncitori. Impozitele indirecte sunt instituite de stat asupra vanzarilor de marfuri ¿i prestarilor de servicii. Cotele utilizate calculate pentru acestor impozite nu sunt difereniiate in funciie de venitulaverea sau situaiie personala a celor care cumpara marfuri sau apeleaza la serviciile ce fac obiectul impozitelor indirecte. Impozitele indirecte nu afecteaza in aceia¿i masura veniturilor tuturor categoriilor sociale, ele afectand in mod deosebit pe cei cu venituri mici fiindca imp indirecte se percep la vanzarea bunurilor de larg consum. La imp indirecte nu exista scutirea de impozit adica un minim neimpozabil pentru cei cu venituri mici cum exista la impoz directe. Impozitele indirecte sunt varsate la bugetul de stat de catre comercianii dar ele sunt suportate de catre consumatori deoarece se includ in preiul de vanzare al marfurilor. Drept urmare impozitele indirecte nu afecteaza vaniturile nominale, ci numai pe cele pe cale reala mic¿orand puterea de cumparare. ¥n perioadele cand economia inregistreaza un curs ascendent impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat iar in perioadele de criza cand produciia ¿i consumul cresc mai lent incasarile din impozite indirecte urmeaza acea¿i evoluiie.
Impozitele indirecte cunosc urmatoarele forme de manifestare: taxe de consumaiie, monopoluri fiscale, taxe vamale, alte taxe. ¥n iarile dezvoltate cel mai important impozit indirect il constituie taxele de consumaiie iar in iarile in curs de dezvoltare taxele de consumaiie procura peste 50% din totalul incasarilor provenite din imp. indirecte

¥MPRUMUTURILE DE STAT. DATORIA PUBLICA

Coniinutul economic al creditului public

¥mprumuturile de stat - trasaturi caracteristice
¥n economia de piaia veniturile procurate de stat din impozite ¿i taxe precum ¿i cele de la intreprinderile ¿i proprietaiile sale de multe ori nu acopera integral cheltuielile bugetare ordinare. ¥n caz de dezechilibru bugetar completarea veniturilor publice se face cu resurse de imprumut adica pe calea creditului public care se realizeaza fie pe calea contractarii directe de catre stat de imprumuturi cu persoanele fizice sau juridice deiinatoare de mijloace bane¿ti libere fie prin intermediul unor instituiii specializate banci, case de economii, societaii de asigurare ¿i reasigurare. ¥n afara de autoritaiile publice centrale ¿i locale, apel la resurse de imprumuturi mai fac intreprinderile private publice sau mixte pentru asigurarea desfa¿urarii normale a activitaiii lor economice. Resursele bane¿ti care alcatuiesc oferta de capital de imprumut sunt puse la dispoziiia acelor solicitanii care accepta condiiiile de acordare a creditului - garaniie, termen de rambursare rata dobanzii, precum ¿i eventualele avantaje. Orice imprumut trebuie sa produca imprumutatorului un anumit venit care difera in funciie de destinaiia data imprumutului. Aciiunile emise de catre societaiile de capital reprezinta inscrisuri care certifica deiinatorului lor calitatea de coproprietar al acelei societaii. Ca titluri de prorprietate aciiunile dau dreptul deiinatorului lor la o cota - parte din profitul realizat denumit divident ¿i care variaza de la un an la altul in funciie de rezultatele obiinute. Obigaiiunile puse in circulaiie de o societate de capital certifica deiinatorului lor calitatea de creditor ¿i-i dau dreptul sa primeasca o dobanda la sumele imprumutate indiferent de rezultatele financiare obiinute de societatea care a emis obligaiiunile. Aciiunile ca ¿i obligaiiunile societaiilor de capital, nu au valoare proprie ci reprezinta numai o anumita valoare ¿i anume capitalul real concretizat in mijloace de munca procurate cu banii primiii de la aciionari sau de la diverse categorii de creditori pe baza de obigaiiuni sau alte inscrisuri. Cu toate ca aciiunile ¿i obligaiiunile emise de o societate nu au valoare proprie ele circula totu¿i independent de capitalul real adica se cumpara ¿i se vand ca ¿i cum ar avea o valoare. Aceste inscrisuri sunt capital fictiv. ¥mprumutul de stat apare ca o inielegere intervenita intre o persoana fizica sau juridica ¿i stat.

Caracteristici ale imprumutului de stat:
- ¥mprumutul de stat are un caracter contractual - modul in care se stabilesc condiiiile de emisiune ¿i rambursare a unui imprumut de stat confera contractului dintre stat ¿i persoana fizica sau juridica care la imprumutat un caracter diferit de cel al contractului de credit bancar, care intervine intre o banca ca imprumutator iar ca imprumutat o persoana fizica sau juridica. ¥n cazul contractului de credit bancar condiiiile de acordare ¿i rambursare a imprumutului se negociaza de la banca cu fiecare solicitant ; Acest contract prevede obligaiia imprumutatului sa prezinte o garaniie materiala in favoarea imprumutatorului. ¥mprumuturile de stat au la baza principiul facultativitaiii.
- ¥mprumutul cu caracter rambursabil. Ca mijloc de procurare a resurselor bane¿ti de care statul are nevoie, imprumutul se caracterizeaza prin aceea ca se restituie la termenul fixat persoanelor fizice ¿i juridice care l-au acordat. La plasarea unui imprumut statul stabile¿te termenul de rambursare a acestuia in funciie de veniturile ¿i cheltuielile publice
- ¥mprumutul de stat asigura deiinatorilor de inscrisuri publice, pe langa rambursarea sumei imprumutate ¿i o anumita contraprestaiie. Pentru a putea intra in posesia sumei de bani care ii lipse¿te ¿i s o folosi potrivit trebuinielor sale statul se angajeaza sa achite sistemetic deiinatorilor de inscrisuri publice dobanda cuvenita.

Destinaiia ¿i rolul imprumuturilor de stat
Statul apeleaza la imprumuturi fie din necesitaii de trezorerie fie din necesitaii de echilibru bugetar. ¥n cazul in care disponibilitaiile de resurse ale unor inastituiii publice nu acopera golul de casa al bugetului, atunci se solicita imprumuturi pe termen scurt la alii deiinatori de resurse bane¿ti de pe piaia. Resursele bane¿ti imprumutate de la diver¿i deiinatori publici sau privaii nu maresc masa semnelor bane¿ti in circulaiie ci numai o redistribuiie dar resursele imprumutate de la banca centrala reprezinta o emisiune de bani fara acoperire materiala. ¥n cazul in care veniturile fiscale nu acopera integral cheltuielile bugetare pe intregul an pentru finaniarea deficitului rezultat, statul se imprumuta pe piaia interna sau pe cea externa. Daca deficitul bugetar atinge dinensiuni mari iar creditul public este limitat statul apeleaza la resursele bancii centrale.Aceasta ii asigura imprumutul solicitat punand in funciiune bani fara acoperire. Pentru imprumuturile contractate pe piaia interna inclusiv la banca centrala, pe termen scurt se emit bonuri de tezaur. ¥n unele iari emisiunea de bonuri de tezaur este plafonata prin lege in timp ce in altele aceasta este nelimitata. Sumele imprumutate de stat de la banca centrala au un caracter rambursabil. ¥mprumuturile de stat pentru acoperirea deficitelor bugetare se incheie de regula pe termene mijlocii ¿i lungi. Rambursarea ratelor scadente ¿i achitarea dobanzilor aferente au drept consecinia sporirea cheltuielilor bugetare, ceea ce inseamna majorarea impozitelor. ¥n condiiiile in care veniturile bugetare ordinare nu acopera integral cheltuielile bugetare aprobate pentru anul urmator, guvernul iarii are de ales intre sporirea veniturilor fiscale adica prin majorarea impozitelor sau prin introducerea de noi impozite ¿i contractarea de imprumuturi. De obicei guvernul opteaza pentru contractarea de imprumuturi deoarece:
- majoarea impozitelor constituie o masura nepopulara afectand nivelul de trai al populaiiei
- imprumuturile de stat reprezinta un mijloc mai rapid de procurare a resurselor financiare decat impozitele. Perioada necesara ¿i evaluarea materiei impozabile stabilirea ¿i perceperea impozitelor este mai indelungata decat cea de subscriere la imprumut ¿i efectuare a varsamintelor in contul acestuia ;
-in condiiiile in care imprumutul se solicita la banca centrala termenul de obiinere a resurselor bane¿ti este mai scurt decat in cazul in care acesta se plaseaza in randurile populaiiei ori al persoanelor juridice.
Rolul important al imprumuturilor de statse manifesta atat pe plan intern cat ¿i pe plan internaiional. Pe plan intern imprumuturile contribuie la redistribuirea venitului neiionel iniiial in momentul plasarii acestora de catre stat. ¥mprumuturile de stat indeplinesc un rol pozitiv in masura in care sunt folosite pantru dezvoltarea industriei, construirea de cai de comunicaiie, drumuri ¿i poduri, proteciia mediului ¿i a agriculturii. ¥n asemenea situaiii imprumuturuile contribuie la sporirea produciiei materiale ¿i la cre¿terea venitului naiionel precum ¿i la asigurarea resurselor necesare rambursarii lor. ¥mprumuturile de stat contractate in strainatate contribuie la redistribuirea venitului naiional intre iarile imprumutatoare ¿i cele imprumutate.

TEHNICA IMPRUMUTURILOR DE STAT

1.Elementele tehnice ale imprumuturilor de stat

La lansarea unui imprumut de stateste necesara stabilirea catorva elemente tehnice care il definesc din punct de vedere juridic adica de: denumirea imprumutului care se contracteaza; valoarea meniionata pe fiecare cupiura a inscrisului acelui imprumut; termenul de rambursare; dobanda; eventualele avantaje materiale acordate deiinatorilor de inscrisuri.
Denumirea imprumutului poate sa fie legata de destinaiia acestuia. Atunci cand statul dore¿te sa atraga ateniia opiniei publice asupra caracterului excepiionel al imprumutului precizeaza acest lucru prin denumirea lui.
Valuarea nominala, valuarea reala ¿i cursul - pentru fiecare imprumut contractat pe piaia statul emita ni¿te inscrisuri, titlurii, harti de valoare, obligaiiuni. Suma inscrisa pe obligaiiunea unui imprumut de stat, denumita valoare nominala exprima marimea creaniei pe care deiinatorul acesteia o are de incasat de la stat. Valoarea reala poate sa fie egala sau mai mica sau mai mare decat valoarea nominla. Marimea valorii reale depinde de cursul la care se coteaza inscrisurile respective la bursa. Cursul exprima preiul cu care se cumpara ¿i se vand 100 de unitaii monetare valoarea nominala ¿i aceasta poate fi: al pari adica egal cu 100; sub pari adica mai mic decat 100; sau supra pari adica mai mare decat 100. La lansarea unui imprumut de stat cursul obligaiiunii este de regula sub pari.
Termenul de rambursare . Exista imprumuturi pe termen scurt de pana la un an, pe termen mijlociu intre un an ¿i cinci ani ¿i pe termen lung de peste cinci ani. Statul contracteaza imprumuturi pe termen mijlocii ¿i lungi atunci cand are nevoie de resurse bane¿ti pentru acoperirea deficitelor bugetare sau pentru finaniarea unor cheltuieli de investiiii de mare valuare. Pentru imprumuturile pe termen mijlociu ¿i lung se emit inscrisuri cunoscute sub denumirea de obligaiiunisau titluri de renta iar pentru cele fara termen titluri de renta perpetua. ¥nscrisurile emise de stat se mai deosebesc ¿i prin faptul ca unele pot fi negociate in timp ce altele nu pot fi negaciate.
Dobanda. Preiul pe care il plate¿te statul creditorilor sai pentru folosirea sumei imprumutate poate fi: dobanda sau ca¿tigurile sau forma combinata a dobanzii ¿i ca¿tigurilor. ¥mprumuturile de stat cu ca¿tiguri care se platesc numai acelor care deiin acele obligaiiuni care au ie¿it ca¿tigatoare la tragerea la sori deci suma pe care statul ar plati-o ca dobanda se plate¿te sub forma de ca¿tiguri. Nivelul dobanzilor difera de la o iara la alta. Rata dobanzii la imprumuturile publice nu ramane constanta pre mult timp ci se modifica de la o perioada la alta. Noiiunea de rata reala a dobanzii mai are ¿i sensul de venit net ce revine creditorului de pe urma unei sute de unitaii monetare date cu imprumut pe termen de un an ¿i se determina prin corectarea dobanzii nominale cu influenia cre¿terii preiurilor pe piaia.

Rata reala a dobanzii ce revine creditorului se calculeaza cu ajutorul formulei: dr=100+dn 100
D
in care: dr= rata reala a dobanzii dn= rata nominala a dobanzii
D = deflatorul - din iara credituorului
Diferenia dintre dobanda nominala ¿i cea reala constituie o pierdere pentru creditor ¿i un avantaj pentru debitor.

2. Operaiiile prilejuite de imprumuturile de stat

Plasarea imprumuturilor de stat .Se realizeaza prin subscriere publica, prin intermediul unei consoriii bancare sau prin vanzarea la bursa.
Plasarea imprumuturilor prin subscriere publica se face prin Minesterul Finanielor. Aici se intalnesc doua situaiii: - cand nu se limiteaza cuantumul imprumutului ce poate fi contractat ¿i cand cuantumul imprumutului se limiteaza.
Plasarea imprumutului prin consoriii bancare se realizaeza prin un grup de banci care se angajeaza se efectueze aceasta operaiie la cererea organelor competente. Consoriiul bancar preia in comision obligaiiunle imprumutului sau le cumpara efectiv.
Prin vanzarea la bursa sunt plasata inscrisurile unui imprumut nou atunci cand statul dore¿te ca aceasta sa treaca neobservat. ¥ntrucat vanzarea se face prin intermediul ageniilor de schimb cumparatorii nu ¿tiu daca inscrisurile care fac obiectul tranzaciiilor la bursa sunt ale unui imprumut vechi sau ale unui imprumut nou emis recent de stat. Aceasta modalitate prezinta avantajul ca este discreta, comoda si foarte puiin costisitoare.
Modificarea nivelului dobanzii . Nivelul dobanzii nu ramane vreme indelungata constant ci se modifica in funciie de raportul dintre cererea ¿i oferta de capital de imprumut. Se cunosc trei tipuri de conversiune:
- conversiunea foriata cand statul ofera deiinatorilor de inscrisuri o singura alternativa ¿i anume aceea de a prezenta la preschimbare titlurile imprumuturilor vechi contra titlurilor imprumuturilor unui nou imprumut in decursul unei anumite perioade de timp.
- conversiunea facultativa cand deiinatorii inscrisurilor au de optat pantru una din urmatoarele soluiii: de a preschimba inscrisurile imprumuturilor vechi cu inscrisuri ale unui imprumut nou sau de a pastra inscrisurile vechiului imprumut.
- caonversiune sau rambursare anticipata cand deiinatorii de inscrisuri au urmatoarele alternative: sa accepte preschimbarea inscrisurilor vechiului imprumut in condiiiile stabilite de stat sau sa o refuze ¿i sa solicite rambursarea anticipata a acestuia.
Modificarea termenului de rambursare. Statele care recurg in mod frecvent la imprumuturi pe termen scurt pentru acoperirea deficitelor financiare temporare ajung sa acumuleze datorii importante care trebuie rambursate la intervale scurte de timp. Pentru ie¿irea din impas statul procedeaza atunci la consolidarea datoriei sale ajunse la scadenia adica la preschimbarea inscrisurilor imprumuturilor exigibile imediat sau pe termen scurt cu inscrisuri ale unor imprumuturi pe termen mijlociu sau lung sau fara termen. Aceste modificari sunt avantajoase pentru banci deoarece ele incaseaza importante comisioane pentru operaiie de preschimbare a inscrisurilor pe termen scurt cu inscrisuri ale imprumutului consolidat.
Rambursarea imprumuturilor de stat - se inielege rascumpararea titlurilor de credit de la deiinatorii lor adica restituirea sumei imprumutate. Rambursarea imprumuturilor poate avea caracter obligatoriu sau facultativ.
Modalitaii de rambursare a im