Indiferent de modalitatile de plata din contract(acreditiv, incasoo, ordin de plata sau transfer valutar), incasarea contravalorii marfii presupune o serie de actiuni atat inainte de livrarea marfii cat si dupa livrare. x2s19so
Plata marfii prin acreditiv
Inainte de a trece la producerea marfii vanzatorul trebuie sa urmareasca deschiderea acreditivului in timp util si in conditiile stabilite prin contract.
Plata prin acreditiv presupune urmatoarele etape:
-deschiderea si verificarea acreditivului;
-intocmirea si depunerea documentelor pentru incasare;
-analiza documentelor de catre banca;
-transferul contravalorii marfii in contul exportatorului.
Deschiderea si verificarea acreditivului:
Desi acreditivul trebuie sa reia in continutul sau conditiile comerciale (cantitate, termen de livrare, conditii de livrare) si conditiile privitoare la documentele, inscrise in contractul de vanzare-cumparare, totusi in practica se intalnesc deseori abateri, in general formale care, fara sa modifice conditiile comerciale pot influenta negativ incasarea pretului datorita refuzului bancii de a plati intrucat documentele nu corespund contractului in totalitate.
Inainte de a trece la producerea marfii, exportatorul trebuie sa aiba certitudinea dechiderii acreditivului si ca aceasta deschidere a fost facuta conform prevederilor contractului.
Deschiderea acreditivului se face de banca importatorului pe baza cererii de deschidere adresate acesteia de importator.
Din punct de vedere al exportatorului roman ,acreditivul se considera deschis si in regula numai cand exportatorul primeste forma letrica a acreditivului ,anexata la o scrisoare de insotire emisa de banca din Romania care il deserveste sau copia deschiderii acreditivului, de asemeni insotita de scrisoarea bancii.
Exportatorul nu va livra marfa pe baza altor comunicari indiferent de forma lor sau de mijlocul prin care ii va parveni (de exemplu copii ale acreditivelor primite direct de la importator). De asemenea, nu va livra marfa daca in scrisoarea de insotire a bancii sunt mentiuni ca banca emitenta (a cumparatorului) nu este corespondenta a bancii vanzatorului sau ca are plafonul depasit (suma de bani aflata in contul de corespondenta) sau ca nu au fost identificate semnaturile persoanelor imputernicite de la banca importatorului.
Nerespectarea acestor cerinte poate sa duca la riscul pentru exportator in ce priveste incasarea, daca exportatorul livreaza totusi marfa in aceste conditii neclare.
Din punctul sau de vedere, exportatorul trebuie sa verifice ca datele din acreditiv corespund datelor din contract, in ce priveste termenele de livrare, cantitatea si valoarea marfii, ca si in ce priveste documentele care trebuie prezentate la banca pentru incasarea pretului.
Ca regula generala, acreditivul nu trebuie sa contina conditii noi fata de cele din contract. Daca exista astfel de cazuri ,exportatorul va trebui sa le clarifice cu importatorul inainte de livrarea marfii intrucat plata se va face de banca in stricta concordanta cu prevederile acreditivului.
De asemenea, daca acreditivul trebuie modificat, modificarea respectiva trebuie insusita de toti participantii la deschiderea si executarea acreditivului (importator si cele doua banci).
In cazul in care acreditivul primit este in regula, exportatorul va trece la producerea marfii si la completarea documentelor in vederea depunerii lor la banca.
A doua etapa o constituie intocmirea si depunerea documentelor spre incasare.
Dupa livrarea marfii este necesara depunerea documentelor la banca in vederea incasarii pretului care se face cu o scrisoare de insotire in care sunt mentionate numarul acreditivului, conditiile de livrare (de exemplu FOB Constanta), valoarea exportului si documentele care alcatuiesc setul depus la banca.
Scrisoarea se intocmeste in 3 exemplare din care unul cu semnatura de primire a bancii ramane la exportator. Exportatorul trebuie sa verifice concordanta fiecarui document cu conditiile din acreditiv ca si concordanta intre elementele continute de documentele respective.
De exemplu, denumirea marfii trebuie sa fie identica in toate documentele cu cea din acreditiv.
Continutul setului de documente difera in functie de obiectul contractului, de specificul marfii, de conditiile de livrare, ca si de alte elemente, astfel incat partile trebuie sa stabileasca prin contract ce anume sa cuprinda acest set.
Principalele documente componente ale setului sunt factura comerciala externa intocmita in numarul de exemplare stabilit prin contract de catre exportator, care trebuie sa aiba grija ca documentele sa contina toate datele legate de marfa (cantitate, ambalaj, denumire), mentiuni privind numarul de contract, conditiile de livrare, numarul acreditivului, marcajul si alte elemente preluate din contract.
La intocmirea facturii, exportatorul trebuie sa tina cont de urmatoarele elemente:
-sa fie emisa pe numele importatorului si semnata de exportator sau daca in contract se mentioneaza astfel sa fie emisa pe numele persoanei mentionate in contract;
-denumirea marfii sa corespunda cu cea din acreditiv in totalitate;
-sa fie intocmita in limba straina folosita pentru completarea acreditivului;
-sa mentioneze conditiile de livrare conform INCOTERMS.
Datele privind ambalajul, marcajul, numarul de colete sa corespunda cu cele din documentele de transport. Pretul si valoarea din factura sa corespunda atat cu cele din acreditiv cat si cu cele din documentele de transport si polita de asigurare daca e cazul.
Se pot emite si facturi externe proforma, de regula pentru marfurile care urmeaza a fi returnate(exportate pentru targuri, utilaje trimise pentru reparat, materii prime trimise pentru prelucrare).
Un alt document este Packing list (specificatie) detaliaza furnitura livrata pe numar de colete, servind la vamuirea marfii si la receptia ei de catre cumparator. Se intocmeste in acelasi numar de exemplare ca si factura.
Un alt document este certificatul de calitate, care face dovada respectarii de catre exportator a conditiilor de calitate din contract. Poate fi emis sub diferite forme cum ar fi certificatul de receptie calitativa emis de o institutie specializata, angajata de importator. De asemenea, poate imbraca forma procesului verbal de receptie calitativa sub forma unui buletin de analiza a unui certificat de conformitate sau alte forme.
In functie de specificul marfii ,importatorul mai poate solicita certificate fito-sanitare, certificate antipoluante, de radioactivitate etc, care vor fi eliberate si semnate de institutii autorizate mentionate in contracte si acreditiv.
Continutul documentelor de calitate difera in functie de specificul marfii, ca si in functie de modul de efectuare a controlului, convenit intre parti (controlul intregului lot de marfa sau prin sondaj).
In functie de mostrele sau probele trimise, ca si de alti factori. Aceste documente de calitate trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente indiferent de marfa:
-denumirea documentului (certificat, buletin etc.);
-obiectul si scopul inspectiei de calitate;
-cine efectueaza inspectia;
-rezultatul inspectiei;
-data si locul emiterii;
-semnatura emitentului.
Certificatul nu il scuteste pe exportator de raspundere pentru viciile ascunse.
Documentele privind asigurarea marfii intra in obligatia unuia dintre parteneri conform conditiilor de livrare.
Documentul care atesta ca marfa a fost asigurata este polita de asigurare, prin care se urmareste sa asigure riscurile specificate in acreditiv, sa fie emisa si semnata de companiile de asigurare sau de agentii acestora, intrucat, de regula, bancile nu accepta notele de asigurare emise de brokerii de asigurari, daca acest lucru nu e prevazut in acreditiv.
Sa fie compatibila cu documentele in ce priveste elementele de identificare a transportatorului si de descriere a marfii. Valoarea sau suma asigurata sa reprezinte pretul CIF al marfii + o marja de 10%. Daca pretul CIF nu va putea fi determinat, valoarea acceptata de banci este fie cea din factura, fie cea din acreditiv.
Valoarea asigurata trebuie sa fie exprimata in valuta din acreditiv, polita sa fie datata pana la termenul de expediere a marfii sau se se mentioneze ca acoperirea prin asigurare devine efectiva de la data expedierii marfii.
Politele datate ulterior expedierii marfii nu sunt acceptate de bani.
Documentele privind originea marfii
Acest document serveste importatorului pentru cazurile in care taxa vamala aplicata in tara sa este diferentiata in functie de tara de origine a marfii.
Ca documente de origine exista:
-certificat tip EUR -; 1 ;
-certificat emis de Camera de Comert privind originea ;
-certificat de origine tip SGPC;
-certificat tip RM, pentru export in Rep. Moldova.
• certificat tip EUR- 1 este emis de vama din tara exportatorului in 2 exemplare originale in dreptul cumparatorului de a beneficia de un regim preferential prin aplicarea de taxe vamale mai mici pentru marfurile originale din tarile UE,AELS si CEFTA, cu care Romania are acorduri in acest sens. Aceste documente mentioneaza tara de origine ca si date privind exportatorul, destinatarul, date privind marfa si poarta viza vamii din tara exportatorului. Poate fi intocmit cu o declaratie de conformitate, data de exportator. Formularele acestui certificat sunt tipizate avand numar si serie, imprimata de vama care le elibereaza. Unul din exemplarele originale raman la exportator, care il depune la banca pentru incasarea pretului, iar cel original insoteste marfa pana la destinatie.
•certificatul emis de Camera de Comert privind originea este utilizat in tarile din afara UE, AELS,CEFTA .Este utilizat in relatiile cu Turcia, Egipt etc.Se emite in 2-3 exemplare.
•Certificatul de origine tip SGPC se utilizeaza in schimburile cu tarile participante la acest acord,unde intra 43 de tari + cele 16 tari din grupul P16. Acest certificat se elibereaza de Ministrul de Externe, la fel ca si certificatul RM pentru relatia cu Rep. Moldova.
Documentele de transport imbraca forma conosamentului la transportul maritim, scrisoarea de trasura feroviara tip CIM (emisa in 7 exemplare, exemplarul 7 reprezentand copia si ramane la statia de expediere, iar exemplarele 5 si 6 raman in statia de frontiera a exportatorului.
Declaratia de incasare valutara (DIV) este un document tipizat, tiparit de imprimeria BNR ,inseriat si care se livreaza solicitantilor in seturi de cate 4 exemplare. Se completeaza de exportator, intreg setul pe hartie autocopiativa si se prezinta bancii prin care se deruleaza exportul inainte de livrarea marfii .
Banca avizeaza la randul sau declaratia de incasare retinandu-si un exemplar, exportatorul prezentand restul de 3 exemplare biroului vamal, unde dupa semnare si stampilare se retine un alt exemplar ,exportatorul ramanand cu 2 exemplare din care unul il depune la banca impreuna cu restul documentelor iar unul reprezinta copia lui.
Banca exportatorului si vama trimit copii dupa declaratie la BNR, care urmareste in felul acesta incasarea contravalorii exportului. Daca exportul nu este incasat, BNR solicita Min. Finantelor verificarea exportatorului care este pasibil de penalizari pentru intarzierea repatrierii valutei.
Declaratia vamala de export e procurata in seturi de 8 exemplare din care exportatorul completeaza numai primele 3, pe care le prezinta vamii care dupa semnare si stampilare retine exemplarele 1 si 2 eliberand exportatorului exemplarul 3, pe care acesta il depune la banca.
In acreditiv se prevede si termenul maxim in care exportatorul trebuie sa depuna documentele la banca dupa livrarea marfii. Depasirea acestui termen poate conduce la neplata de catre banca a marfii exportate.