x7e22ez
Principalele impozite directe sunt impozitul pe profit, impozitul pe cifra de afaceri a microintreprinderilor, impozitul pe salarii si impozitul pe cladiri.
Toate aceste impozite influenteaza rezultatele economico-financiare ale intreprinde rii. Gestiunea fiscala impreuna cu gestiunea contabila urmaresc maximizarea valorii
intreprinderii, precum si reflectarea in contabilitate a unei imaginii reale si complete asupra activitatii intreprinderii.
Agent ii economici pot sa fie stimulat i sau franat i de catre reglementarile fiscale in desfasurarea activitatii lor. Tendinta generala insa, pe termen mediu si lung, impusa de integrarea in structurile europene, este de eliminare definitiva a facilitat ilor fiscale, in vederea evitarii oricarei forme de discriminare fiscala.
2.1 Impozitul pe profit
Profitabilitatea este condit ia esentiala a oricarei afaceri. Profitul cu care intreprin derea ramane dupa deducerea tuturor cheltuielilor ocazionate de activitatea desfasurata este insa impus de catre stat. Asa cum ne reaminteste celebra maxima: „numai moartea si impozitele sunt sigure”, de impozite nu putem scapa. Agentii economici doresc ca din profitul obt inut sa beneficieze de o parte cat mai mare, iar statul sa incaseze venituri bugetare cat mai mari. Solutia agent ilor economici este sa beneficieze de facilitat ile fis cale oferite de legislatie (prevederile care lasa intreprinderii posibilitatea, in mod legal, sa diminueze impozitul de plata). Este vorba despre ceea ce se numeste evaziune fiscala legala. Din pacate, multiple cauze conduc in tara noastra la practica pe scara tot mai lar ga a celei de-a doua forme a evaziuni fiscale, cea ilicita, frauduloasa. Avantajele finan ciare sunt mult mai mari si directe pentru contribuabili, dar si riscurile sunt pe masura.
Impozitul pe profit in Romania este reglementat de Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, publicata in MO nr. 456/2002, care are publicate Instructiunile de aplicare prin HG 859/2002 (MO nr. 640/2002).

Contribuabilii impozitului pe profit au obligatia, conform Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 414/2002 (HG 859/2002), de a intocmi un registru de evidenta fis cala. Acesta trebuie inregistrat la organele fiscale de care apart ine contribuabilul.
Cuprinde 100 file in care operatiunile sunt inregistrate in ordine cronologica. Infor matiile cuprinse in registrul de evidenta fiscala trebuie sa corespunda cu datele prezen tate in declarat iile de impunere. Contribuabilul are libertate de alegere a modalitatii de
inregistrare a operat iunilor in funct ie de specificul activitat ii si nevoia lui de informare.
Completarea registrului de evidenta fiscala usureaza munca organelor de control fiscal.
Pentru determinarea profitului impozabil, pentru o anumita perioada, conform Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, se utilizeaza formula:

Profit impozabil = venituri realizate -; venituri neimpozabile
-; cheltuieli totale efectuate + cheltuieli nedeductibile
Veniturile considerate neimpozabile din punct de vedere al impozitului pe profit sunt stipulate de lege si se scad din totalul veniturilor realizate in perioada considerata.
La determinarea profitului impozabil, asa cum se poate observa din formula, nu se scad toate cheltuielile realizate in perioada respectiva, ocazionate de activitatile pres tate, ci numai acele cheltuieli deductibile fiscal.
Cheltuielile deductibile fiscal = Cheltuieli totale efectuate -; cheltuieli nedeductibile
Asadar putem rescrie formula de calcul a profitului impozabil astfel:
Profit impozabil = venituri impozabile realizate -; cheltuieli deductibile
Profitul contabil al intreprinderii este diferit fata de cel impozabil. El reprezinta surplusul veniturilor fata de cheltuielile efectuate pentru obtinerea acestor venituri, in perioada considerata.
Profitul contabil = Venituri totale realizate - Cheltuieli totale efectuate
Profitul contabil reflecta realitatea asupra profitabilitat ii brute a intreprinderii, spre deosebire de profitul impozabil care viciaza realitatea prin prisma prevederilor legisla tive referitoare la deductibilitatea anumitor cheltuieli. Chiar daca legea nu-ti da voie sa deduci anumite cheltuieli, tu de efectuat tot le-ai efectuat, iar marimea acestora it i dimi nueaza profitul real!
Impozitul pe profit = Profitul impozabil × cota de impozitare
Impozitul pe profit este ultima cheltuiala efectuata de agentul economic, inainte de calculul profitului net, al banilor cu care agentul economic ramane dupa plata tuturor obligatiilor.
Impozitul pe profit este o cheltuiala nedeductibila fiscal!
Profitul net = Profitul contabil -; Impozitul pe profit sau, altfel scris,
Profitul net = Venituri totale realizate
-; Cheltuieli totale efectuate-; Impozitul pe profit
Exemple:
1. Pentru intreprinderea X, in anul fiscal N, s-au inregistrat venituri totale 100 milioane lei. Presupunem ca aceste venituri sunt impozabile 100%. Cheltuielile totale aferente au fost de 90 milioane lei, din care deductibile doar 60 milioane lei. Profitul se impoziteaza cu cota de 25%. Vom determina marimea profitului impozabil, a profitului contabil, a impozitului pe profit si a profitului net.
Profit impozabil = venituri impozabile realizate -; cheltuieli deductibile = 100 mil. lei
-;60 mil. lei = 40 milioane lei
Profitul contabil, adica profitul brut real al intreprinderii = Venituri totale realizate -
Cheltuieli totale efectuate = 100 mil. lei -; 90 mil. lei = 10 mil. lei
Diferenta dintre profitul impozabil si profitul contabil este de 30 mil. lei, in acest caz reprezentand exact marimea cheltuielilor nedeductibile (cheltuieli totale -; cheltuieli deductibile = 90 mil. lei -; 60 mil. lei = 30 mil. lei)
Impozitul pe profit = Profit impozabil × 25% = 40 mil. lei × 0.25 = 10 mil. lei
Profitul net al intreprinderii este, in acest caz 0 lei, si nu 30 mil. lei.
Profitul net = Profitul contabil -; Impozitul pe profit = 10 mil. lei -; 10 mil. lei = 0 si nu
Profitul net = Profitul impozabil -; Impozitul pe profit = 30 mil. lei.
Desi intreprinderea nu are drept de deducere fiscala decat pentru 60 mil. lei, ea a efectuat 90 mil. lei cheltuieli, profitul ei real brut (inainte de impozitare) fiind de doar 10 mil. lei. Cu acesti bani intreprinderea trebuie sa plateasca impozitul pe profit, ceea ce
inseamna ca profitul ei net este nul.
2. Este posibil ca o intreprindere sa plateasca impozit pe profit, iar profitul ei net sa fie negativ (ceea ce inseamna ca intreprinderea a inregistrat de fapt o pierdere in pe rioada considerata)!
Pentru intreprinderea Y, in anul fiscal N, s-au inregistrat venituri totale 120 milioane lei. Presupunem ca aceste venituri sunt impozabile 100%. Cheltuielile totale aferente au fost de 110 milioane lei, din care deductibile doar 60 milioane lei. Profitul se impozitea za cu cota de 25%.
Profit impozabil = venituri impozabile realizate -; cheltuieli deductibile = 120 mil. lei
-;60 mil. lei = 60 milioane lei
Profitul contabil = Venituri totale realizate - Cheltuieli totale efectuate = 120 mil. lei -;
110 mil. lei = 10 mil.lei
Impozitul pe profit = Profit impozabil * 25% = 60 mil. lei * 0.25 = 15 mil. lei
Profitul net = Profitul contabil -; Impozitul pe profit = 10 mil. lei -; 15 mil. lei
Intreprinderea inregistreaza de fapt o pierdere neta de 5 mil. lei.
3. Pentru intreprinderea Z, in anul fiscal N, s-au inregistrat venituri totale 100 milioane lei. Presupunem ca din acestea sunt impozabile 90 milioane lei. Cheltuielile to tale aferente au fost de 90 milioane lei, din care nedeductibile 20 milioane lei. Din totalul veniturilor impozabile, 20 milioane reprezinta venituri incasate in avans, aferente exer cit iului financiar viitor, Din totalul cheltuielilor deductibile, 15 milioane reprezinta cheltuieli efectuate in avans, aferente exercit iului financiar viitor.
Profitul se impoziteaza cu cota de 25%. Vom determina marimea profitului impoza bil, a profitului contabil, a impozitului pe profit si a profitului net.
Conform principiului independent ei exercitiilor financiare, veniturile si cheltuielile
inregistrate in avans nu se iau in calcul pentru perioada curenta ci pentru perioada careia apartin (exercit iul financiar viitor, in acest caz)
Venituri curente = 100 mil. lei -; 20 mil. lei = 80 mil. lei, din care doar 10 mil. lei sunt neimpozabile.
Cheltuieli curente = 90 mil. lei -; 15 mil. lei = 75 mil. lei, din care 20 mil. lei nededucti bile.
Profit impozabil = venituri impozabile realizate -; cheltuieli deductibile = (venituri curente -; venituri neimpozabile) -; (cheltuieli curente -; cheltuieli nedeductibile) = (80 mil. lei -;10 mil. lei) - (75 mil. lei -; 20 mil. lei) = 70 mil. lei -; 45 mil. lei = 25 mil. lei
Profit contabil = Venituri curente - Cheltuieli curente = 80 mil. lei -; 75 mil. lei = 5 mil. lei
Impozitul pe profit = Profit impozabil × 25% = 25 mil. lei × 0.25 = 6,25 mil. lei
Profitul net = Profitul contabil -; Impozitul pe profit = 5 mil. lei -; 6,25 mil. lei
Intreprinderea inregistreaza de fapt o pierdere neta de 1,25 mil. lei.

Cotele de impunere a impozitului pe profit difera in functie de tipul de activitate des fasurata de agentul economic.
Cota normala este de 25%. Tendint a pe termen mediu si lung, impusa de armoniza rea legislativa in vederea integrarii in structurile U.E., este de eliminare a celorlalte cote specifice, in vederea eliminarii oricarei forme de discriminare fiscala!
Modalitat i de impozitare specifice existente la acest moment sunt:
- cota de impunere 5% pentru veniturile din activitatile desfasurate pe baza de licenta
in zona libera;
- cota de impunere 12,5% pentru anul 2003, respectiv de 25% incepand cu 1 ianuarie
2004 pentru veniturile in valuta incasate printr-un cont bancar din Romania din export de bunuri si/sau prestari de servicii (beneficiarul prestarii se afla in straina tate), direct sau prin contract de comision.
- cota de impunere 25% pentru contribuabilii care desfasoara activitati de natura ba rurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor, cu conditia suplimentara ca impozitul pe profit datorat statului sa nu fie mai mic de 5% din veniturile aferente acestor activitat i.
Asadar, Impozitul pe profit = Profitul impozabil x 25%, daca impozitul > 5% din veniturile aferente barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor sau, Impozit = 5% x veniturile aferente barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor, daca profitul impozabil x 25% < 5% x veniturile aferente barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor
- cota de impunere 80% in cazul Bancii Nat ionale a Romaniei;
In cazul in care un agent economic desfasoara activitati care sunt supuse unor cote de impozitare diferite, impozitul se determina aplicand, pentru fiecare activitate, cota de impozit aferenta la profitul impozabil ce corespunde ponderii veniturilor din activitatea respectiva in total venituri.
Persoanele juridice care au obt inut certificatul permanent de investitor in zonele defavorizate inainte de 1 iulie 2002 beneficiaza de scutire de impozit pe profit pe toata durata de existenta a zonei defavorizate;
Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza de licenta si care pana pe 1 iulie 2002 au efectuat investitii in zona libera in valoare de cel put in 1.000.000
USD, beneficiaza pentru o perioada de 5 ani incepand cu data de 1 iulie 2002 de scutire de la plata impozitului pe profit.
Cheltuieli nedeductibile in totalitate:
- cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
- orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau a asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piata.
Exemple:
- cheltuielile cu amortizarea, intret inerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de asociat sau act ionar;
- cheltuielile de transport, cazare si diurna efectuate de actionarul sau asociatul care nu are calitatea de angajat;
- bunurile, marfurile si serviciile acordate asociatilor sau act ionarilor, precum si lucrarile efectuate in favoarea acestora;
- cheltuielile cu chiria si intret inerea spat iilor puse la dispozit ia act ionarilor si asocia tilor, precum si alte cheltuieli facute in favoarea act ionarilor sau asociatilor, care nu se refera la activitatea desfasurata de contribuabil.
- alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la persoana fizica, daca legea nu prevede altfel;
- cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator in numele angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de munca, boli profesionale si risc profesional;
- cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand ga rant ie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitat ii pentru care contribuabilul este autorizat;
- cheltuielile inregistrate in contabilitate care nu au la baza un document justificativ, potrivit Legii contabilitat ii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii;
- amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitat ile de intarziere datorate catre autoritat ile romane, potrivit prevederilor legale, altele decat cele prevazute in contractele comerciale;
- cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedent i sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau venit platite in strainatate;
Cheltuieli deductibile in limitele stabilite de lege sunt urmatoarele (ce depases te limita prevazuta de lege este cheltuiala nedeductibila):
1. Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare acordata salariat ilor, pentru deplasari in t ara si in strainatate sunt deductibile pentru o valoare < 2,5 x nivelul legal pentru insti tutiile publice.
Un agent economic acorda unui salariat suma de 800.000 lei reprezentand indemni zat ia de deplasare in interes de serviciu pentru trei zile. Cheltuiala cu indemnizatia de deplasare stabilita pentru o institut ie publica este de 90.800 lei pe zi. Sa se determine care este valoarea deductibila.
Indemnizatia deductibila maxima este 2,5 x 90.800 lei/zi x 3 zile = 681.000 lei, deci din indemnizatia totala de 800.000 lei cheltuielile deductibile sunt 681.000 lei, iar diferent a de 119.000 lei va reprezenta o cheltuiala nedeductibila.
2. sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor sunt deductibile in limitele stabilite de legislatie
3. suma cheltuielilor sociale este deductibila in limitele stabilite prin legea bugetara anuala.
4. cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale consta tate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor cheltuieli sunt deductibile daca pentru acestea au fost incheiate contrac te de asigurare.
5. cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura sunt deductibile: daca valoarea acestora a fost impo zitata prin ret inere la sursa.
6. cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori sunt deductibile daca sunt acordate in limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat. Tichetele de masa au la aceasta data valoarea de 58.000 lei, iar numarul de astfel de tichete conside rate deductibile este de 20 pe luna. Cheltuiala deductibila lunara cu tichetele de masa este deci de 20 x 58.000 lei = 1.160.000 lei
7. cheltuielile de protocol sunt deductibile daca sunt mai mici de 2% x (Totalul venitu rilor -; (Total cheltuieli - Cheltuielile cu impozitul pe profit - Cheltuielile de protocol inre gistrate in cursul anului)) = 2% x (Totalul veniturilor -; Total cheltuieli + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului)
Un agent economic a realizat, cumulat de la inceputul anului, venituri totale de
1.000.000.000 lei, iar cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000.000 lei, din care
40.000.000 lei sunt cheltuieli de protocol si 60.000.000 lei reprezinta cheltuieli cu impozi tul pe profit. Care este limita cheltuielilor cu protocolul pentru care se acorda deducere?
Limita maxima a cheltuielilor cu protocolul pentru care se acorda deducere este 2% x
(1.000.000.000 -; 600.000.000 + 60.000.000 + 40.000.000) = 10.000.000 lei, deci avem cheltuieli deductibile cu protocolul de 10.000.000 lei si cheltuieli de protocol nededucti bile de 30.000.000 lei.
8. cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat, efectuate potrivit legii deductibile daca sunt mai mici decat 5% x (Totalul veniturilor -; (Totalul cheltuielilor - Cheltuiala cu impozitul pe profit si Cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul)) = 5% x (Totalul veniturilor -; (Totalul cheltuielilor - Cheltuiala cu impozitul pe profit si Cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul))
Un agent economic a realizat, cumulat de la inceputul anului, venituri totale de
1.000.000.000 lei, iar cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000.000 lei, din care
30.000.000 lei sunt cheltuieli cu sponsorizarea si 70.000.000 lei reprezinta cheltuieli cu impozitul pe profit. Care este limita maxima a cheltuielilor cu sponsorizarea pentru care se acorda deducere?
Limita maxima a cheltuielilor cu sponsorizarea pentru care se acorda deducere este
5% x (1.000.000.000 -; 600.000.000 + 30.000.000 + 70.000.000) = 10.000.000 lei, deci avem cheltuieli deductibile cu sponsorizarea de 10.000.000 lei si cheltuieli cu sponsorizarea nedeductibile de 20.000.000 lei.
9. cheltuielile cu dobanzile si pierderile nete legate de diferentele de curs valutar
Acestea din urma sunt asimilate cheltuielilor cu dobanzile si au acelasi regim de dedu cere ca si dobanzile. De aici inainte „cheltuiala cu dobanzile” simbolizeaza „cheltuielile cu dobanzile si pierderile nete legate de diferent ele de curs valutar”. Avem mai multe situa tii privind deductibilitatea, in functie de gradul de indatorare al societatilor comerciale:
(
)
2
imprumutat capital t
imprumuta capital
( perioadei itul sfars perioadei

inceputul e
indatorar de

Grad
=
)2 propriu capital propriu capital perioadei itul sfars perioadei

inceputul
I) gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat unu a) contribuabilul a obt inut imprumuturi purtatoare de dobanda de la institutiile de credit autorizate.
In acest caz cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile. b) in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat institut iile de credit autorizate, dobanda deductibila este limitata la: b.1) nivelul ratei dobanzii de referinta a B.N.R. (Banca Nat ionala a
Romaniei), pentru imprumuturile in lei; b.2) nivelul ratei dobanzii EURIBOR + 2% pentru imprumuturile in euro; b.3) nivelul ratei dobanzii LIBOR + 2%, pentru imprumuturile in alte devize.
O societate comerciala prezinta un grad de indatorare mai mic de unu. Societatea a contractat un imprumut de 100.000 euro de la o institut ie neautorizata pentru acordare de credite, la o rata a dobanzii de 15% pe an. Nivelul ratei dobanzii de referinta
EURIBOR la acel moment a fost de 10% pe an. Valoarea anuala a dobanzii deductibile este limitata la 2 puncte procentuale peste cea de referinta de 10%. Dobanda anuala deductibila este deci 12% x 100.000 euro = 12.000 euro. Diferenta intre rata de dobanda la care s-a contractat imprumutul si rata EURIBOR plus doua puncte procentuale, adica
3% x 100.000 euro = 3.000 euro este o cheltuiala definitiv nedeductibila
II) gradul de indatorare a capitalului este peste unu a) contribuabilul a obt inut imprumuturi purtatoare de dobanda de la institutiile de credit autorizate.
Cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile pana la nivelul sumei veniturilor din dobanzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobanzile ramase nedeductibile se reporteaza in perioada urmatoare, in aceleasi conditii, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
Gradul de indatorare influenteaza deci modul de deducere in timp a cheltuielilor cu dobanzile, ceea ce pentru economia romaneasca, cu rate consistente ale inflatiei, este un element important. b) in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat institut iile de credit autorizate, procentul de dobanda maxim deductibil este limitat la aceleasi marimi de referinta specificate anterior.
Sub incident a limitarilor date de gradul de indatorare intra doar dobanzile aferente
imprumuturilor contractate dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit (1 iulie 2002). In cazul imprumuturilor care au fost contractate
inainte de 1 iulie 2002 dobanzile sunt deductibile in totalitate in perioada pentru care se calculeaza.
Dobanzile datorate creditorilor care nu sunt institut ii de credit autorizate, pentru partea ce depaseste limita maxima a dobanzii stabilita prin Lege, acestea fiind nededuc tibile.
Gradul de indatorare a unui contribuabil se obt ine prin raportarea mediei capitalului
imprumutat al contribuabilului intre inceputul anului si sfarsitul perioadei de calcul la media capitalului propriu al contribuabilului intre inceputul anului si sfarsitul perioadei.
Deoarece impozitul pe profit se determina trimestrial, contribuabilul trebuie sa cal culeze la sfarsitul fiecarui trimestru care este valoarea capitalului propriu si care este valoarea capitalului imprumutat.
Capitalul propriu si cel imprumutat se determina pe baza clasificat iilor contabile pe care le studiem in partea a doua a acestui curs. Capitaluri imprumutate sunt in acest caz datoriile pe termen mediu si lung ale societat ii (cu termen de rambursare mai mare de un an). Termenul de rambursare se considera din momentul primirii imprumutului.
10. vanzarea cu plata in rate.
Pentru bunurile mobile si imobile produse de catre contribuabili si valorificate in ba za unui contract de vanzare cu plata in rate, contribuabilii pot opta pentru inregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la termenele scadente prevazute in contract.
Cheltuielile corespunzatoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevazute in contractele incheiate intre parti, proport ional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului.
Optiunea se exercita in momentul livrarii bunurilor si este ireversibila.
In cazul in care agentii economici sunt doar comerciant i ale acestor bunuri, ei vor fi nevoiti sa inregistreze pe venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile intreaga valoare a contractului, chiar daca plata are loc in rate. Se stimuleaza in acest fel produc t ia de bunuri mobile si imobile de mare valoare.
In cazul in care un agent economic livreaza bunuri mobile sau imobile produse de el, va inregistra in Registrul de evidenta fiscala, ca venituri impozabile, veniturile aferente ratelor scadente, iar daca el achizitioneaza bunuri cu plata in rate de la un agent economic producator el va inregistra pe cheltuieli deductibile valoarea ratelor scadente.
11. cheltuielile privind amortizarea activelor corporale si necorporale sunt deductibi le in limita prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pentru echipamentele tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru, computere si echipamente periferice ale acestora, puse in functiune dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare accelerata fara aprobarea organului fiscal teritorial. Acelasi regim de amortizare se poate utiliza si pentru brevete le de invent ie, de la data aplicarii acestora de catre contribuabil.
Contribuabilii care investesc in mijloace fixe si/sau in brevete de inventie amortizabile, potrivit legii, destinate activitat ilor pentru care acestia sunt autorizati, si care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerata pot deduce cheltuieli supli mentare de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea ramasa de recuperat pe durata de viata utila se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20% .
Vom exemplifica mai jos trei posibilitat i de calcul a amortizarii:
- amortizarea liniara;
- amortizarea accelerata -; in cazul echipamentelor tehnologice (masini, utilaje si ins talatii de lucru, computere si echipamente periferice ale acestora) si a brevetelor de inventie;
- amortizarea fiscala de 20% in primul an de funct ionare, pentru mijloace fixe si/sau brevete de invent ie amortizabile, potrivit legii, destinate activitat ilor pentru care acestia sunt autorizati.
Contribuabilii isi exprima opt iunea pentru una dintre cele doua facilitati la inceputul anului fiscal.
Prezentam mai jos modul de calcul al amortizarii, in funct ie de una din variantele de mai sus:
I) amortizarea liniara
Presupunem ca societatea amortizeaza liniar o imobilizare corporala cu o valoare de achizitie de 1.000.000.000 lei, care are durata de viata de 5 ani. Graficul anual al chel tuielilor cu amortizarea este urmatorul:

Amortizare Economie de impozit
An 1
200.000.000
50.000.000
An 2
200.000.000
50.000.000
An 3
200.000.000
50.000.000
An 4
200.000.000
50.000.000
An 5
200.000.000
50.000.000
Total 1.000.000.000 = Valoarea de achizitie 250.000.000
Economia de impozit se realizeaza deoarece cheltuiala cu amortizarea este deductibila in cazul impozitului pe profit. Presupunem ca societatea realizeaza un pro fit inainte de amortizare si impozit pe profit in suma Pb. Amortizarea este A, iar cota de impozit pe profit este 25%.
Impozitul pe profit datorat fara amortizare ar fi fost: Imp0 = Pb x 0.25
Impozitul pe profit datorat cand se deduce amortizarea este: Imp1 = (Pb -; A) x 0.25
Diferenta de plata datorata deducerii amortizarii este economia de impozit calculata
in coloana a treia: Imp0 - Imp1 = Pb x 0.25 - (Pb -; A) x 0.25 = A x 0.25
Deci: Economia de impozit = A x 0.25

II) amortizarea accelerata
Presupunem ca societatea amortizeaza liniar o imobilizare corporala cu o valoare de achizitie de 1.000.000.000 lei, care are durata de viata de 5 ani. Graficul anual al cheltuielilor cu amortizarea este urmatorul:

Amortizare
Economie de impozit
An 1
500.000.000
125.000.000
An 2
125.000.000
31.250.000
An 3
125.000.000
31.250.000
An 4
125.000.000
31.250.000
An 5
125.000.000
31.250.000
Total 1.000.000.000 = Valoarea de achizitie 250.000.000
Amortizarea accelerata
An 1 = 1.000.000.000 x 50% = 500.000.000 lei
An 2-5= 500.000.000 / 4 = 125.000.000 lei
III) amortizarea fiscala de 20% in primul an

Amortizare
Economie de impozit
An 1
360.000.000
90.000.000
An 2
160.000.000
40.000.000
An 3
160.000.000
40.000.000
An 4
160.000.000
40.000.000
An 5
160.000.000
40.000.000
Total 1.000.000.000 = Valoarea de achizit ie 250.000.000

Pentru anul punerii in functiune beneficiaza de o amortizare suplimentara de 20% x
1.000.000.000 = 200.000.000 lei
Amortizare an 1 = (1.000.000.000 -; 200.000.000) / 5 = 160.000.000 lei.
Cheltuieli deductibile an 1 = 160.000.000 + 200.000.000 = 360.000.000 lei.
Amortizare an 2 -; 5 = 160.000.000 lei

Impozitul pe profit determinat de un agent economic are ca scadenta de plata data de
25 a lunii urmatoare trimestrului pentru care s-a determinat. In contul trimestrului al
IV-;lea, agentul economic va plati statului pana pe data de 25 ianuarie a anului urmator un impozit egal cu cel aferent trimestrului al III-;lea, urmand ca regularizarea sa se realizeze o data cu depunerea declaratiei definitive privind impozitul pe profit.
Totusi, contribuabilii care au definitivat pana la data de 25 ianuarie inchiderea exerci tiului financiar anterior, depun declaratia de impunere definitiva si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator,
in acest caz aferent trimestrului al IV-;lea impozitul de plata fi cel efectiv determinat.
2.2 Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
Definit ie: o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a) are inscris ca obiect de activitate product ia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul; b) are de la 1 pana la 9 salariati; c) a realizat in anul fiscal precedent venituri mai mici decat echivalentul in lei a
100.000 euro, la un curs de schimb mediu anual leu/euro;
Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic. In cazul unei persoane juridice care se infiinteaza sau isi inceteaza existent a, anul fiscal este perioada din anul calendaristic in care persoana juridica a existat. d) capitalul social al persoanei juridice este det inut de alte persoane decat statul, autoritati locale sau institut ii publice.
Impozitul pe veniturile microintreprinderilor este opt ional: microintreprinderile pla titoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microintre prinderilor incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc condit iile prevazute mai sus si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor. Per soanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica optiunea lor organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, sub forma unei declaratii pe propria raspundere, pana la data de 31 ianuarie inclusiv.
O persoana juridica romana nou infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor incepand cu primul an fiscal daca cerintele de la lit. a) si d) sunt
indeplinite la data inregistrarii la registrul comert ului si condit ia prevazuta la lit. b) este
indeplinita in termen de 60 zile, inclusiv, de la data inregistrarii. Persoanele juridice nou
infiintate in cursul unui an fiscal inscriu opt iunea in cererea de inregistrare la registrul comert ului. Opt iunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv si pentru anii fiscali urmatori cat timp sunt indeplinite conditiile prevazute.
Microintreprinderile platitoare de impozit. Pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai
indeplinesc una dintre condit iile prevazute de lege (fara posibilitatea de a beneficia pen tru perioada urmatoare de aceasta impozitare, chiar daca ulterior indeplineste conditiile a)-d)).
Nu pot opta pentru sistemul de impozitare a veniturilor ca microintreprinderi, per soanele juridice romane care: a) desfasoara activitat i in domeniul bancar; b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, piet ei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfas oara activitati de intermediere in aceste domenii; c) desfasoara activitat i in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinouri lor; d) au capitalul social detinut in proport ie mai mare de 25% de cel putin un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.
Impozitul pe venitul microintreprinderilor = baza de impozitare × 1,5%.

Baza impozabila = Veniturile din orice sursa - veniturile din variatia stocurilor -; veni turile din productia de imobilizari corporale si necorporale - veniturile din exploatare reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finant a rea investitiilor - veniturile din provizioane - veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor aferente la bugetul statului care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil.
O unica cheltuiala deductibila exista la acest moment in cazul unei microintre prinderi: achizit ionarea unei case de marcat electronice. Valoarea de achizit ie a casei electronice de marcat se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care a fost pusa in functiune, potrivit legii.
Persoanele juridice platitoare de impozit pe venit sunt obligate sa evidentieze conta bil cheltuielile de amortizare, in conformitate cu prevederile aplicabile platitorilor de impozit pe profit.
Plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.
Microintreprinderile au obligatia de a depune pana la termenul de plata a impozi tului declarat ia de impozit pe venit.
2.3 Impozitul pe dividende
O persoana juridica romana care plateste dividende are obligatia sa retina si sa verse impozitul pe dividende ret inut catre bugetul de stat, asa cum se precizeaza in acest articol.
Impozitul pe dividend = 10% × dividendul brut platit catre o persoana juridica romana.

Impozitul pe dividend = 5% × dividendul brut platit catre o persoana fizica romana.

Impozitul care trebuie retinut se plateste la bugetul de stat pana la data de 20 inclusiv, a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul.
Prevederile acestui impozit nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane sau unei persoane juridice din sta tele membre ale Comunitat ii Europene, daca beneficiarul dividendelor detine minimum
25% din titlurile de participare ale acestuia la data platii dividendelor, pe o perioada de doi ani impliniti pana la data platii acestora.
Prevederile acestui articol nu se aplica nici in cazul dividendelor platite unui nerezi dent.
2.4 Impozitul pe salarii
Impozitul pe salarii este un impozit suportat de angajat, dar este retinut si virat statu lui de catre agentul economic. Referitor la veniturile salariale, angajatorul este obligat sa plateasca anumite contributii catre fondurile publice (catre bugetul asigurarilor sociale de stat, catre fondul asigurarilor sociale de sanatate, catre fondul de somaj).
Salariile sunt reglementate de OG nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobata prin Legea nr. 493/2002. Se considera venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau
in natura, obt inute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate tempo rara de munca, de maternitate si pentru concediul de ingrijire a copilului in varsta de pana la 2 ani.
Se asimileaza salariilor deci si contravaloarea veniturilor in natura (bunuri primite, beneficierea gratuita de unele servicii sau de unele avantaje). Evaluarea veniturilor obti nute in natura se realizeaza la pretul pietei sau la costul de productie (in cazul in care un angajator acorda sub forma unor venituri in natura unele produse din productie proprie salariat ilor, valoarea veniturilor este data de costul de product ie al produselor, inclusiv accizele, la care se adauga taxa pe valoarea adaugata).
Exemplu: Un salariat primeste ca venituri in natura 20 kilograme de zahar, produs de unitatea angajatoare. Costul de productie al unui kilogram de zahar este 18.000 lei.
Venitul salariatului va fi 20 x 18.000 x 1,19 = 428.400 lei (pretul include si T.V.A calculata cu cota de 19% asupra costului de productie).
Daca zaharul a fost achizitionat de catre angajator, la un pret, fara TVA, de 20.000 lei/kilogram, venitul salariatului va fi 20 x 20.000 x 1,19 = 476.000 lei.
De asemenea, asimilate salariilor, conform legislatiei in vigoare sunt: a) sumele primite de membrii fondatori ai societat ilor comerciale constituite prin subscript ie publica; b) veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei convent ii civile de prestari de servicii; c) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a act ionarilor, in consiliul de administrat ie si in comisia de cenzori.
Exista insa si o serie de drepturi sau venituri care pot fi primite de salariat i, stabilite prin lege ca neimpozabile: a) ajutoarele de inmormantare, precum si ajutoare pentru boli grave sau incurabile ale angajatului; b) ajutoarele pentru pierderi insemnate in gospodariile proprii ca urmare a calamitat ilor naturale; c) veniturile sub forma darurilor acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor de sfarsit de an, in limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoana si eveniment; d) veniturile sub forma darurilor acordate angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoana si eveniment; e) alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral de angajator, si hrana acordata potrivit dispozit iilor legale; f) contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protectie si de lucru, alimentatiei de protectie, medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, precum si alte drepturi de protectie a muncii, ce se acorda potrivit legislat iei in vigoare; g) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizatiei sau diurnei acordate pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in t ara si in strainatate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul servi ciului, cu except ia celor acordate de persoanele juridice fara scop lucrativ, peste limitele legale stabilite pentru institut iile publice; h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului; i) indemnizat iile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, j) indemnizat iile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, celor care isi stabilesc domiciliul in localitat i din zone defavorizate (stabilite potrivit legii), in care isi au locul de munca; k) sumele reprezentand plat ile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, acordate potrivit legii; l) veniturile din salarii rezultate ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; (incadrarea in activitatea de creat ie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritat ii sociale, al ministrului comunica t iilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finant elor publice).
In cadrul avantajelor impozabile de care poate beneficia un salariat includem: folo sinta in scop personal a vehiculelor de orice tip, hrana, cazarea, personalul pentru munci casnice, reducerile de preturi sau de tarife in cazul cumpararii unor bunuri sau prestari de servicii pentru salariat ii proprii, gratuitatile de bunuri si servicii, sumele acordate pentru distract ii sau recreere, precum si alte asemenea lor, cu exceptia avantajelor expres ment ionate, in special in OG nr.7/2001 ca fiind neimpozabile.
Nu sunt considerate avantaje: a) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau locuintei din incinta unitatii, po trivit repartit iei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii, compensa rea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nat ionala, ordine publica si sigu ranta nationala, precum si compensarea diferent ei de chirie suportate de persoana fizica conform legilor speciale; b) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajat ii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei.
I. Determinarea impozitului pe salarii la locul unde salariatul are cartea de munca
Venit brut -; (contribut ii obligatorii + cheltuieli profesionale) = venit net
Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.
Contribut iile obligatorii platite de salariat sunt:
- contributia pentru protectia sociala a somerilor (AS), ea reprezentand 1% din salariul de baza; contributia pentru asigurarile sociale de sanatate (CAS), ea reprezentand 9,5% din salariile individuale brute realizate lunar (incluzand aici sporurile cu caracter permanent). Contributia la asigurari sociale maxima datorata de un salariat este cea aferenta sumei reprezentand cinci salarii medii brute pe economie. Pentru sumele ce depasesc aceasta valoarea nu se mai calculeaza CAS, chiar daca acestea sunt cuprinse in baza de impozitare a acestei contribut ii; contributia individuala de asigurari sociale (CASS), reprezentand 6,5% din veni tul brut.
-
-
Cheltuielile profesionale reprezinta o suma neimpozabila in cuantum de 15% din deducerea personala de baza. Deducerea personala de baza se prezinta sub forma unei sume fixe indexabile, stabilita de Ministerul Finantelor Publice. In acest moment deducerea personala de baza este in suma de 1.800.000 lei pe luna.
Venit net - Deduceri personale = Venit impozabil
Venitul impozabil se impoziteaza conform grilei de impozitare si se determina impozitul de plata pe salarii.
Grila de impozitare pentru 2003 este:
-; pana la 2.100.000 lei 18%
-; 2.100.001 - 5.200.000 lei 378.000 + 23% din ceea ce depaseste suma de 2.400.000 lei
-;5.200.001 - 8.300.000 lei 1.091.000 + 28% din ceea ce depaseste suma de 5.200.000 lei
-; 8.300.001 -; 11.600.000 lei
1.959.000 + 34% din ceea ce depaseste suma de 8.300.000 lei
-; peste 11.600.000 lei 3.081.000 + 40% din ceea ce depaseste suma de 11.600.000 lei
Grila de impozitare pentru 2004 va fi urmatoarea, conform Codului fiscal al
Romaniei:
-; pana la 2.400.000 lei 18%
-; 2.400.001 - 5.800.000 lei 432.000 + 23% pentru ceea ce depaseste suma de 2.400.000 lei
-; 5.800.001 - 9.300.000 lei 1.214.000 + 28% pentru ceea ce depaseste suma de 5.800.000 lei
-; 9.300.001 - 13.000.000 lei 2.194.000 + 34% pentru ceea ce depaseste suma de 9.300.000 lei
-; peste 13.000.000 3.452.000 + 40% pentru ceea ce depaseste suma de 13.000.000 lei
Se discuta introducerea unei cote unice de impozitare a veniturilor de 23%, decizia introducerii ei fiind amanata pentru 2005..
Impozitul pe salarii se determina lunar, reprezentand plati anticipate, care se calcu leaza si se retin la sursa de catre platitorii de venituri. Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare.
Impozitul pe salarii se retine deci din veniturile angajatilor, dar obligatia virarii acestui impozit ii revine angajatorului!
Pe langa acest impozit, legat de fondul de salarizare, angajatorul datoreaza statului o serie de contribut ii obligatorii. Contributiile obligatorii platite de angajator sunt:
- contributia pentru protectia sociala a somerilor (AS), ea reprezentand 5% din fondul de salarii; contributia pentru asigurarile sociale de sanatate (CAS), ea reprezentand 24,5% din fondul de salarii; contributia pentru asigurarile sociale de sanatate (CASS), reprezentand 7% din fondul de salarii; contributia pentru fondul pentru accidente de munca si boli profesionale, de 0,5% din fondul de salarii; comisionul datorat Inspectoratului teritorial de munca pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca este 0,25% din fondul de salarii daca carnetele de munca se pastreaza la angajator, respectiv de 0,75% din fondul de salarii daca acestea se afla la Inspectorat.
-
-
-
-
Deducerile personale reprezinta o suma neimpozabila acordata contribuabilului, cu prinzand deducerea personala de baza si deducerile personale suplimentare, in functie de situat ia proprie si/sau a persoanelor aflate in intretinere.
Deducerile personale = deducerea personala de baza + deduceri personale suplimentare
Persoanele fizice care sunt angajate cu carte de munca (salariatii) beneficiaza de de ducerile personale pe parcursul anului, in fiecare luna de realizare a salariului.
Deducerile personale suplimentare acordate in functie de persoanele aflate in intreti nere reprezinta 0,5 inmult it cu deducerea personala de baza pentru fiecare din membrii de familie aflati in intret inere.
Se mai acorda deduceri personale suplimentare cumulative in cazul in care salariatul sau persoanele aflate in intretinere prezinta handicap grav sau sunt invalizi de gradul I
(1,0 inmultit cu deducerea personala de baza) sau prezinta handicap accentuat sau sunt invalizi de gradul II (0,5 inmult it cu deducerea personala de baza).
Deducerea personala suplimentara de care beneficiaza salariatul se calculeaza prin
insumarea deducerilor personale suplimentare prezentate mai sus.
Valoarea maxima a deducerii personale de care poate beneficia o persoana fizica este
3 x deducerea personala de baza.
Nu sunt considerate persoane aflate in intret inere: a) persoanele care obt in venituri (impozabile, neimpozabile sau scutite) mai mari decat suma rezultata prin aplicarea coeficientului de deducerea personala suplimentara de care s-ar beneficia la deducerea personala de baza b) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 mp in zonele montane; c) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, a legumelor si a zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat, a arbustilor si plantelor decorative, a ciupercilor si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata .
Suma reprezentand deducerea personala suplimentara se acorda pentru persoanele aflate in intret inerea salariatului pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute.
Daca o persoana fizica are o persoana in intret inere incepand cu luna aprilie, el va beneficia de deducere persoana suplimentara incepand cu luna aprilie.
Daca o persoana nu se mai afla in intret inere incepand cu luna aprilie, el va beneficia de deducere personala suplimentara si pentru luna aprilie, iesind din intretinere din luna mai.
In cazul in care veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna sau sub forma de avans si lichidare, calculul si ret inerea impozitului se efectueaza la data efectuarii ultimei plati a drepturilor salariale aferente fiecarei luni.
Sumele reprezentand prime de vacanta, acordate pe langa indemnizat ia de concediu de odihna, potrivit prevederilor contractelor de munca sau ale unor legi speciale, in limita salariului de baza din luna anterioara plecarii in concediu, se impoziteaza separat de celelalte drepturi salariale ale lunii in care se platesc, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate.
Daca angajatorul efectueaza catre angajat si alte plat i de venituri, cum ar fi premiile, stimulentele sau altele asemenea, care mai sunt denumite si plati intermediare, impozi tul se calculeaza la fiecare plata intermediara, cumulat de la inceputul lunii pentru care sunt aferente veniturile, pana la data ultimei plat i intermediare. Prin aplicarea baremu lui la cumulul plat ilor intermediare se determina impozitul aferent sumei acestor plati, astfel ca impozitul care trebuie retinut de la salariat la efectuarea unei plat i de genul acesta este impozitul rezultat prin aplicarea grilei de impozitare asupra cumulului pla t ilor, din care se scade impozitul calculat si retinut pentru platile anterioare. La data efectuarii ultimei plati a veniturilor salariale, impozitul se calculeaza prin totalul sumelor primite de angajat, urmand a se deduce impozitul ret inut in cursul lunii.
Daca pe parcursul unei luni un salariat isi schimba locul de munca, in ambele locuri fiind angajat cu carte de munca, veniturile obtinute de la cele doua locuri de munca se vor impozita separat, iar de cheltuielile profesionale si deducerile personale beneficiaza la primul loc de munca, in limita salariului obtinut.
II. Determinarea impozitului pe salarii la al doilea loc de munca
Impozitul lunar pe veniturile din salarii sau asimilate acestora care nu sunt realizate la locul de munca unde angajatul are cartea de munca se impoziteaza dupa urmatorul algoritm:
Venit brut -; Contributii obligatorii = Venit impozabil
Asadar aici salariatul nu mai beneficiaza de deducerile personale sau de cheltuielile profesionale!
Pentru a obtine fisele fiscale, platitorii de venituri de natura salariilor au obligat ia de a cere in scris organului fiscal la care este inregistrat, pana la data de 30 noiembrie a fiecarui an pentru anul urmator, necesarul de fise fiscale.
Platitorii de venituri de natura salariala au obligatia sa determine venitul anual im pozabil din salarii si sa stabileasca diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si cel calculat si retinut lunar anticipat in cursul anului fiscal, pana in ultima zi lucratoare a lunii februarie a anului fiscal urmator, precum si sa efectueze regularizarea acestor diferent e in termen de 90 de zile de la aceasta data, pentru persoanele fizice care inde plinesc cumulativ urmatoarele condit ii: a) au fost angajatii permanenti ai platitorului in cursul anului, cu functie de baza; b) nu au alte surse de venit care se cuprind in venitul anual global impozabil.
Venitul anual impozabil pentru veniturile din salarii se determina ca diferenta intre totalul veniturilor nete din salarii la locul principal de munca si deducerile personale pentru intregul an. Acest venit se impoziteaza folosind grila anuala de impozitare, iar diferent ele de impozit platite in plus se vor compensa cu impozitul datorat pentru anul urmator sub forma de plati lunare anticipate.
2.5 Impozitul pe cladiri
Este impus prin OG nr. 36/2002.
Persoane juridice ce datoreaza impozit pe cladiri sunt proprietarii acestor cladiri:
- societat ile comerciale, inclusiv unitatile economice ale persoanelor juridice de drept public, precum si cele ale organizat iilor politice, sindicale, patronale si cooperatiste, institut iilor publice, asociat iilor si fundatiilor, cultelor religioase si ale altora asemenea, cu except ia celor care pot fi incadrat i in categoria persoanelor fizice;
- cultele religioase si unitatile locale ale acestora, cu personalitate juridica;
- filialele, sucursalele si reprezentant ele autorizate sa functioneze pe teritoriul
Romaniei, apart inand persoanelor fizice sau juridice straine si altele asemenea;
- orice alte entitat i cu personalitate juridica, cu exceptia institutiilor si unitat ilor care functioneaza in subordinea sau in coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Impozit pe cla diri = cota de impozitare × valoarea de inventar inregistrata in contabilitate
Pentru cladirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar:
Impozitul pe cladiri = cota de impozitare × valoarea inscrisa in contract
Pentru cladirile aflate in functiune a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii:
Impozit pe cladiri = cota de impozitare × valoarea la care au fost inscrise in evidenta contabila
Cota normala de impozitare este intre 0,5% si 1,5%. Ea poate fi determinata insa intre
3% si 5% pentru cladirile asupra carora nu s-a facut nici o reevaluare incepand cu anul
1998, pana la data primei evaluari.
Imobilele detinute de societat ile comerciale de pe raza teritoriala a unui municipiu teritorial sunt impozitate cu cota de impozit pe cladiri de 1,5%, respectiv 5% in cazul imobilelor nereevaluate dupa 1998, inclusiv. O societate comerciala det ine un imobil care are stabilita ca valoare de inventar suma de 1.000.000.000 lei, rezultata dintr-o eva luare realizata in anul 1990 si un imobil care are o valoare de inventar, conform evalua rii din 2003 de 500.000.000 lei. Impozitul pe cladiri datorat de societatea comerciala este:
1.000.000.000 x 5% + 500.000.000 x 1.5% = 57.500.000 lei
Impozitul pe cladiri se determina anual. Impozitul determinat pe baza declarat iilor de impunere se plateste trimestrial, in patru transe egale, cu scadent ele pe data de 15 a ultimei luni a fiecarui trimestru.
In cazul in care cladirile intra in proprietatea unor contribuabili pe parcursul anului, impozitul se va determina corespunzator numarului de luni in care au fost in proprie tate. Cladirile dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite. Impozitul se calculeaza proportional cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului.
Scaderea de la impunere, in cursul anului, pentru situatiile de dezafectare, demolare, dezmembrare sau distrugere a cladirilor, precum si de transfer al dreptului de proprie tate ori locatiune asupra cladirilor, dupa caz, se face cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a produs una dintre aceste situat ii. Scaderea se acorda proport ional cu partea de cladire supusa unei astfel de situatii, precum si cu perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal.
Societatile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turisti ce cu activitate sezoniera de cel mult 5 luni din anul fiscal sunt scutite de plata impozi tului pe cladiri, in proportie de 50%, numai pentru cladirea destinata acestei activitati.
Sunt scutite de impozitul pe cladiri in proport ie de 50% pe o perioada de 5 ani de la punerea in funct iune obiectivele nou-construite ce apartin cooperat iei de consum sau mestesugaresti.
Adrese utile:
Pagina de legislatie fiscala actualizata: https://www.mfinante.ro/legislatie/index.jsp
Sistemul fiscal al Romaniei: https://www.mfinante.ro/contribuabili/sistemul_fiscal/sistem_fiscal.jsp
Persoane juridice: https://www.mfinante.ro/contribuabili/pjuridice
Intrebari frecvente: https://www.mfinante.ro/contribuabili/faq/intrebari.jsp