1. Delimitari si structuri privind stocurile si produsele in curs de executie; t3v16vt
2. Evaluarea stocurilor si produselor in curs de executie;
3. Metode de contabilitate a stocurilor si produselor in curs de executie;
4. Contabilitatea operatiunilor privind stocurile
5. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor.

1.Stocurile si produsele in curs de executie reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor uilizate in cadrul activitatii de exploatare cu scopul de a fi vandute in aceeasi stare sau la terminarea procesului de productie ori cu scopul de a fi consumate cu ocazia primei utilizari.
Diversificarea stocurilor utilizate au condus la necesitatea clasificarii dupa diferite criterii : a. dupa destinatia economica si faza ciclului de exploatare :
- materii prime si materii consumabile
- produse finite, marfuri, ambalaje b. dupa insusirile lor
-grupe, subgrupe, clase, astfel incat in cadrul unei grupe sa figureze numai stocuri cu insusiri comune:
-materii lemnoase, feroase;
Pentru buna gestionare a stocurilor fiecare intreprindere isi inocmeste o lista a stocurilor utilizate -nomenclator al stocurilor. c. dupa apartenenta lor la patrimoniu :
-stocuri aflate in gestiunea intreprinderii si care fac parte din patrimoniul propriu (sunt depozitate in spatii proprii sau pot fi la terti si sunt evidentiate in conturile bilantiere
-stocuri aflate in gestiunea intreprinderilor care nu fac parte din patrimoniul ei (cele primite pentru prelucrare sau in custodie, fiind evidentiate in conturi in afara bilantului.
2. Evaluarea urmeaza regulile generale :
-intrare in patrimoniu -; la valoarea contabila reprezentata de costul de achizitie, de productie sau valoarea de utilitate
-la inventar -; la valoarea actuala (de inventar)
-la inchiderea conturilor - la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Se calculeaza diferenta de valoare intre valoarea contabila si valoarea de inventar. In caz de deprecieri se constituie provizioanele necesare;
-la iesire -; evidenta trebuie facuta la valoarea de intrare; poate fi facuta insa numai pentru stocurile pentru care aceasta valoare poate fi identificata dupa diferite criterii : data intrarii, sursa de provenienta, locul de depozitare;
-procedeul identificarii specifice -; la unele materiale.
Pentru restul bunurilor denumite fungibile la iesire nu mai poate fi identificata valoarea de intrare iar regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii prevede fie utilizarea metodei costului ponderat, fie metoda utilizarii stocurilor : metoda FIFO si LIFO si in unele cazuri metoda pretului standard. In aceasta metoda (standard) atat intrarile cat si iesirile sunt contabilizate la un pret constant urmand ca diferenta intre costul efectiv si pretul standard sa fie evidentiat separat dintr-un cont de diferente. Aceste diferente se repartizeaza la sfarsitul fiecarei luni in conturile in care s-a inregistrat iesirea stocurilor in conturi de cheltuieli de exploatare.
Aplicarea unei metode sau a alteia la iesirea din gestiune are o serie de implicatii financiare si fiscale, motiv ce determina necesitatea unei analize atente pentru adoptarea uneia sau alteia dintre metode, pe de o parte pentru a nu afecta situatia financiara a intreprinderii si pentru a nu intra in conflict cu organele fiscale.
3. Metode de contabilizare a stocurilor si a produselor in curs de executie
Sunt cunoscute doua metode : permanent si intermitent (inventar) a. Metoda I.P. consta in faptul ca fiecare intrare si fiecare iesire de stocuri se inregistreaza atat cantitativ cat si valoric pemitand cunoasterea in orice moment a marimii cantitative si valorice a stocurilor.
Din punct de vedere metodologic apartine contabilitatii de gestiune si se aplica cu precadere de intreprinderi mari.
Din punct de vedere tehnic metoda prezinta diferentieri in aplicare in functie de categoria de stocuri la care se refera: stocuri de materiale, materii prime, ambalaje si stocuri de produse.
Metodologia de principiu pentru contabilizarea operatiilor in metoda I.P. este urmatoarea:
1). STOC= furnizor -la intrare se debiteaza contul de stocuri si se crediteaza contul furnizor. La darea in consum se debiteaza contul corespunzator de cheltuieli clasei a 6-a si se crediteaza contul de stocuri.
Cont 6 = Stoc
La finele anului, la inventariere, plusurile canitative si valorice de inventar diminueaza cheltuielile din clasa 6 contabilizandu-se ca o intrare Stocuri = Cheltuieli; minusurile la inventar majoreaza cheltuielile din clsa 6 contabilizandu-se ca o iesire din gestiune- Cheltuieli = Stoc
2). Produse finite si produse in curs de executie - contabilizarea operatiunilor prezinta particularitatea ca obtinerea produselor si iesirea din gestiune se contabilizeaza in relatie cu un cont specific de venituri: venituri din productia stocata. Acest lucru e determinat de situatia in care intreprinderea efectueaza cheltuieli cu obtinerea produselor si realizeaza venituri din vanzarea acestor produse la nivelul pretului de vanzare.
In aceste conditii, daca toate stocurile obtinute se vand intr-o perioada => soldul contului de venituri din productia stocata va fi zero iar profitul se va calcula ca diferenta intre venitul din vanzarea produselor si costul de productie al produselor.
CLS a 6-a = % stoc
Dupa calcularea costului cu ajutorul datelor contabilitatii de gestiune, intrarea in gestiune la pretul stabilit se contabilizeaza astfel:
Produse finite = veniuri din productia stocata (PF=VPS) cost de productie vanzarea de produse se contabilizeaza clienti = venituri din vanzarea produselor finite cu pret de vanzare . (CL = VVPF)
Scaderea din gestiune se contabilizeaza: venituri din productia stocata = produsul finit la pret de productie (VPS = PF)
La sfarsitul perioadei de gestiune, la inventariere se calculeaza mai intai asa numita productie in curs de executie prin formula:
Produsele in curs de executie = venituri din productia stocata
Plusurile de produse finite - produse finite = venituri din produsele stocate
Minusurile de produse finite - venituri din productia stocata = produse finite (VPS = PF)
Contul de Venituri din productia stocata se inchide prin “121” si raman conturi de stocuri cu sold debitor.
La inceputul exercitiului urmator se anuleaza soldul debitor al contului “produse in curs de executie” prin formula inversa celei: venituri din productia stocata = produse in curs de executie b. Metoda I .-intremitenta prezinta particularitatea ca in contul de stocuri operatiile se contabilizeaza numai la inceputul si sfarsitul perioadei de gestiune. Toate intrarile in principiu se contabilizeaza pe seama cheltuielilor, iar iesirile nu se contabilizeaza.
Metoda se aplica cu precadere de intreprinderile mici si mijlocii si apartine metodologic contabilitatii financiare. Prezinta avantajul ca e mai simpla in aplicare si mai putin costisitoare.
Dezavantaje:
-unele omisiuni sau erori in inventarul fizic deformeaza informatiile din conturile anuale din contul contabil.
-din motive fiscale poate exista tendinta unor intreprinderi de a subevalua stocurile.
Prezinta diferentieri pe cele doua categorii de stocuri: a. Materii si materiale , etc.
Ex. in N - nu avem in stoc nimic. Toate intrarile se contabilizeaza direct in contul de cheltuieli: cheltuieli = furnizori
La sfarsitul exercitiului se efectueaza inventarul iar stocul final se contabilizeaza prin operatia:
Stocuri = cheltuieli in N +1 - Anularea stocului initial (stocul final din 31. 12 .N) cheltuieli = stoc initial contabilitatea operatiunii de aprovizionare cheluieli = furnizori contabilitatea stocului final inventariat stoc final = cheltuieli
Cheltuieli
Si
Intrari SF
Iesirea stocurilor = (sold initial + intrari ) -; stoc final = stocul contului de cheltuieli care se preia de “121”. b. Pf si in curs de executie
Operatia de principiu : se contabilizeaza cheltuielile efectuate cu obtinerea de produse
CL 6 = %
Obtinerea de produse nu se contabilizeaza
Vanzarea de produse la PV - Clienti = venituri din vanzarea produselor finite
Scaderea din gestiune nu se contabilizeaza. La finele exercitiului dupa inventariere, pentru produsele in curs de executie:
Produse in curs de executie/ stoc final = venituri din productia stocata
Pentru PF PF / stoc final = venituri din productia stocata
Ambele operatiuni se anuleaza la 1.01. anul urmator.

In cazul in care se aplica metoda I.P. contabilizatrea analitica a stocurilor poate fi realizata dupa urmatoarele metode :
-metoda fiselor de cont analitic;
-metoda operativ contabila;
-metoda global valorica.
Ultima se aplica la societati ce comercializeaza marfurile (cele cu amanuntul) si primele doua la orice tip de societati.
4).Contabilitatea operatiunilor privind stocurile si produsele in curs de executie
Contabilitatea operatiilor privind materiile prime si materiile consumabile:
Se utilizeaza conturile 300, 301, 308.
Continutul si functia conturilor 300 si 301 difera in functie de metoda de contabilizare a stocurilor: Met. I.P. sau Met. I.I. .
Metoda I.P.: in principiu in debitul acestor conturi se inregistreaza intrarile de stocuri creditandu-se conturile ce arata provenienta 401.
In credit se contabilizeaza iesirile in corespondenta cu conturile ce indica destinatia iesirilor 600, 351, etc. Soldul e debitor si exprima valoarea stocurilor la pret de inregistrare.
Contul 308 nu este un cont rectificativ al contului de stocuri si care dupa functia sa contabila e bifunctional. Cind costul efectiv este mai mare decat pretul de inregistrare, diferenta in plus aferenta stocurilor intrate se contabilizeaza in debitul lui 308 si invers cand costul efectiv de intrari < pretul de inregistrare, diferenta in minus se inregistreaza in creditul contului 308. Diferenta in plus se contabilizeaza in creditul lui 308 si diferenta in minus in debit -; la iesiri.
Pentru contabilizarea operatiilor privind stocurile de materii prime si materiale se utilizeaza ca documente principale: la intrare -; factura furnizorului si nota de intrare-receptie si constatare. la iesire (in functie de specificul intreprinderii) - bonuri de consum individual sau colectiv, fisa limita de consum individual sau colectiv; la inventar -; liste de inventariere pe baza carora se intocmeste registrul inventar.
Exista o serie de surse de aprovizionare: principala sursa o constituie cumpararea de la furnizor, acesteia adaugandu-i-se si alte surse: aport la capitalul social in natura, intrari din productia proprie, plusuri constatate la inventar, intrari de materiale.
Pentru iesire distingem mai multe cai:
- calea principala - darea in consum a materiilor si materialelor la care se adauga lipsuri constatate la inventar, trecerea materiilor si materialelor la alte categorii cu scopul de a fi vandute.

Ex. O intreprindere are in stoc materii prime in valoare de 100 000 lei. Evidenta materiilor prime (pretul de inregistrare) fiind costul de achizitie. Din stocul din valoarea totala a stocului initial consideram ca materia prima A se gaseste in stoc 10 000 buc. A 10 lei/buc.
In cursul exercitiului consideram ca intreprinderea cumpara materii prime de la un furnizor (F) la cost de achizitie 200 000 lei.
1). Intrarea de materii prime
% = 401 244 000
300 200 000 X1 A * 300 buc * 15 lei/buc
4426 44 000
2). Se mai contabilizeaza o a doua intrare :
% = 401 488 000
300 400 000 X3 A * 200 buc * 14 lei/buc
4426 88 000
3). Se dau in consum materii prime evaluarea facandu-se dupa metoda costului mediu ponderat calculat dupa fiecare intrare. Valoarea totala a materiilor prime iesite = 180 000 din care materia prima A a iesit la momentul X2 pentru cantitatea de 150 buc.
Sold C = C.sold- C.iesire
4). contabilizarea cnsumului pentru suma totala de 180 000 lei
600 = 300 180 000
Cont 300 / A
Tabel
Cantitate Pret unitar Valori Cant Pret unitar Valori Cant. Pret unitar Valori
300
-

200 15
-

14 4500
-

2800 150

- 13,75

- 150*13,75=2063
- 100
400
250

450 10
55/4=13,75
13,75

6237/450 =13,86 1000
5500
3437

6237 Si
X1
X2

X3
FIFO
300
15 4500 100*10
300 10
15 1000
4500
100 10 1000 250 15 250*15
50 15 750
Cu ocazia aprovizionarii cu materii si materiale de la F deseori la receptie se constata diferente la cantitatea si valoarea receptionata fata de cele facturate ( + sau - ).
Plusurile se inregistreaza ca o intrare in gestiune cu precizarea ca obligatia fata de F se inregistreaza in 408 si TVA este neexigibil. Daca de exemplu factura pentru prima intrare e de 200000 lei, iar valoarea cantitatilor intrate 210 000 lei, la receptie se va inregistra valoarea facturata.
% = 401 244 000
300 200 000
4426 44 000 iar in plusul constatat 10 000 la receptie
% = 408 12 200
300 10 000
4428 2 200
Ulterior se solicita factura de la F care au aceleasi valori si pe baza noii facturi se transfera obigatiile din 408 in 401
408 = 401 12 200 si se evidentiaza TVA nedetuctibila
4426 = 4428 2 200
Lipsuri la receptie in contul 300 se vor inregistra doar valorile corespunzatoare cantitatilor efectiv intrate. In ce priveste obligatia fata de F se evidentiaza in mod diferit in functie de cauza lipsei :
-din vina furnizorului;
-organizatiei de transport -; aceasta devine debitoare si se evidentiaza lipsa ca obligatiunea de plata fata de furnizori
461/ ?T = 401 (pret de cumparare + TVA aferent lipsei)
-din vina delegatului : pentru suma datorata furnizorilor
428 = 401 ( pret cumparare + TVA ) pentru diferenta (de pret) imputata delegatului 428 = %
758
4427
Contabilitatea stocurilor privind produsele si productia in curs de executie
Se cuprind produse finite , semifabricate, produse reziduale, produse in curs de executie, lucrari executate si servicii prestate. Pentru contabilizarea produselor se utilizeaza conturile din grupa 34, conturi corespunzatoare de venituri 711, 701, etc.
Pentru produsele in curs de executie se utilizeaza contul 331.
Poate fi utilizat ca pret de intrare -; costul efectiv pentru produse ce se obtin dupa o perioada indelungata sau un pret de inregistrare, diferentele urmand a fi inregistrate separat.
Regula este -; intreprinderile cele cu productie de masa utilizeaza ca pret de inregistrare pretul standard, diferenta fiind contabilizata in 348.
Motivul - produsele se obtin zilnic, iar calculatia se efectueaza la finele lunii.
Metoda inversiei permanente pret standard ca pret de inregistrare.
La inceputul exercitiului financiar intreprinderea in cauza nu are in stoc productie in curs de executie.

In exercitiul N se efectueaza cheltuieli cu obtinerea produselor de 1 mil. lei , obtine si inregistreaza produse standard de 650 000 lei. Dintre acestea vinde produse la P.U. de 800 000lei produse ce au ca pret standard 550 000. La finele exercitiului inventariaza productia in curs de executie si o evalueaza la pret standard de 280 000. Totodata, calculeaza si inregistreaza diferentele aferente produselor obtinute si celor vandute:
1). inregistreaza cheltuieli de 1 000 000 facute pentru obtinerea produselor finite
Cl 6 = % 1 000 000
2). Se inregistreaza produsele obtinute la pret standard de 650 000
345 = 711 650 000
3). Se vand produse finite unui client 800 000 , TVA 22%
411 = % 976 000
701 800 000
4427 176 000
4). Concomitent cu vanzarea se scad din gestiune produse vandute la pret standard 550 000
711 = 345 550 000
5). Se inregisreaza productia in curs de executie determinata la finele anului la pret standard de 280000
331 = 711 280 000
6). Se calculeaza diferentele de pret (cost de productie si pret standard) aferente productiei obtinute.
Calculatia se face cu ajutorul datelor contabile de gestiune dupa urmatoarea metodologie de principiu:
-productia in curs de executie la inceputul exercitiului 0
-cheltuieli efectuate in cursul exercitiului 1 000 000 lei
-total (1+2) 1 000 000 lei
-productia in curs de executie la finele exercitiului 280 000 lei
-costul efectiv al productiei obtinute (3-4) 720 000 lei
-productia obtinuta la pretul standard 650 000 lei
-diferenta de pret in plus 70 000 lei
348 = 711 70 000
7). Se calculeaza si se inregistreaza diferentele de pret aferente produselor vandute, calculul pe baza unui coeficient de reparizare K = (Si + diferentele aferente produselor intrate) cont 348 (Si + produse intrate (pret standard) cont 345

=> K = 70 000 * 100 = 10,8 %
650 000
Suma diferentelor aferenta produselor iesite
Pret standard produse iesite * K
550 000 * 10,8 = 59 400 formula de repartizare :
711 = 348 59 400
Contabilitatea stocurilor si operatiilor privind marfurile
Marfurile sunt bunuri cumparate de la alte intreprinderi care se vand in aceeasi stare.
Conturi utilizate 371, 378, 707, 607.
In cazul marfurilor se pot aplica cele doua metode I.P. si I.I. , iar ca pret de inregistrare poate fi inregistrat sau costul de achizitie sau P.V. sau pretul de vanzare cu amanuntul, inclusiv TVA (utilizat de toate intreprinderile cu amanuntul).
Contul 378 fata de celelalte conturi de pret prezinta particularitatea ca este cont de pasiv si evidentiaza in creditul sau adaosul comercial aferent marfurilor intrate, iar in debit al celor iesite.
Pretul cu amanuntul se calculeaza potrivit relatiei :
Cost de achizitie + Adaos comercial +TVA(Ca +Ac+TVA)
TVA calculat pentru formarea pretului cu amanuntul inclusiv TVA neexigibil se evidentiaza in 4428.
Societatea comerciala cu amanuntul prezinta urmatoarea situatie initiala:
371 -; sold debitor 536 800
378 -; sold creditor 40 000
4428 -; sold creditor 96 800
In cursul lunii se cumpara marfuri la pret de 600 000, adaos 10% , TVA 22%
Se vand marfuri catre populatie la pret cu amanuntul,inclusiv TVA de 900 000(cota recalculata de TVA 18%)
371 378
Si 536 800 Si 40 000
(1) 805 200 (1) 60 000
1). inregistrarea marfurilor intrate la pretul cu amanuntul, inclusiv TVA
371 = % 805 200
401 600 000
378 60 000 ( 600 000 x 10%)
4428 145 200 (660 000 x 22%)
Concomitent se inregistreaza TVA deductibil aferent marfurilor cumparate inclusiv in factura furnizorului
4426 = 401 132 000
2). Plata 401 = 5121 732 000 (600 000 + 132 000)
3). Vanzarea catre populatie la pret cu amanuntrul , inclusiv TVA 900 000lei
Nota: veniturile sunt contabilizate la nivelul P.V. exclusiv TVA in contul 707, iar TVA aferent vinzarilor este TVA colectat care se evidentiaza in 4427

5311 = % 900 000
707 738 000 (900 000 -; 18%) 4427 162 000 (900 000 x 18%)
4). Se descarca gestiunea pentru marfurile vandute
% = 371 900 000
607
378
4428 162 000
Calculul adaosului comercial pentru marfurile vandute se face pe baza coeficientului mediu de adaos.
K = Si + Rulaj creditor (378) * 100
Si + Rulaj debitor (371) (exclusiv TVA) =>

K = 40 000 + 60 000 = 9,08 %
(536 800 + 805 200) -; 18%
Suma adaosului aferent marfii vandute
Suma * K = 738 000 * 9,08 = 67 010
Pret de achizitie pentru marfuri vandute
738 000 -; 67 010 = 670 990 lei
Stocurile
Alte operatii privind stocurile -; operatii privind stocurile aflate la terti, diferente constatate la inventar, trecerea stocurilor dintr-o categorie in alta.
Stocurile aflate la terti : din diferite necesitati unele intreprinderi trimit unele stocuri la terti pentru a fi prelucrate sau transformate. Se utilizeaza contul 351.
1). O intreprindere cumpara diferite materiale consumabile de 100 lei.
% = 401 122
301/A 100
4426 22
2). Materialele se trimit unui tert pentru a fi supuse unei operatii de prelucrare:
351 = 301/A 100
3). Se inregistreaza factura prestatorului de serviciu de 50 lei , TVA 22 %
% = 401 61
351/B 50
4426 11
4). Se receptioneaza sortimentul nou
301/B = 351 100

Diferentele constatate la inventariere ( + sau - )
+ se contabilizeaza ca intrare 300 = 600 , 301 = 601 , 345 = 711
- se contabilizeaza ca iesire 300 = 600 , 601 = 301 , 711 = 345
Daca lipsurile sunt imputabile, pe linga scoaterea din gestiune se inregistreaza si imputarea vinovatilor 428 = 758
4427
Este posibil ca in anumite cazuri lipsurile la inventar sa fie neclarificate 473
Ex - pentru lipsa unei materii prime la inventar la suma de 100 lei neclarificata
473 = 300 100 ulterior pot fi intocmite doua situatii :
- lipsa e suportata de intreprindere 600 = 473

- lipsa e imputata vinovatului 428 = %
473
758
4427
Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor
Diferenta intre valoarea contabila si valoarea inventarierii
Contul utilizat - grupa 39 de pasiv si contul de cheltuieli si venituri privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante 6814 , 7814.
Sunt cunoscute doua metode de contabilizare a provizioanelor pentru deprecierea stocurilor :
1. metoda generala
2. metoda globala
1. metoda generala - consta in calculul si contabilizarea provizioanelor la sfarstul exercitiului in care apar si analiza si regularizarea lor la sfarsitul fiecarui exercitiu urmator cand poate avea loc dupa caz suplimentarea, diminuarea sau anularea provizioanelor. Metoda poate fi aplicata pe categorii de stocuri (vezi gr. 39) sau pe ansamblul stocurilor.
Ex. La finele exercitiului N se constata ca valoarea contabila a unui stoc de materii prime = 1000 lei , valoarea de inventar 800 => un provizion necesar de 200 lei.
6814 = 390 200 lei
La finele lui N+1 dupa efectuarea inventarului consideram valoarea contabila a stocului 1 500 lei si valoarea de inventar 1 460 . Deci provizionul necesar este de 40 lei. Se compara cu provizionul existent 200 lei si => necesitatea diminuarii provizionului existent cu 160 lei.
390 = 7814 160 lei
390 .
160 200 sold 40

2. metoda globala - consta in calculul provizioanelor si inregistrarii lor la finele fiecarui exercitiu, urmand ca la inceputul exercitiului urmator acestea sa fie anulate. Folosim datele de sus. Operatii specifice :
1). La 31. 12. N : contabilizarea provizionului necesar de 200 lei
6814 = 390 200 lei
2). La 1. 01. N+1 : se anuleaza provizionul
390 = 7814 200 lei
3). La 31. 12. N+1 : se inregistreaza provizionul necesar 40
6814 = 390 40 lei