c1l19ls
- rezumat Procedura falimentului se aplica acelei banci devenite insolvabila, atunci cand aceasta nu a onorat integral creantele certe, lichide si exigibile, pe o perioada de cel putin 30 de zile, sau cand valoarea obligatiilor bancii depaseste valoarea activului sau.
Falimentul este declarat de catre un tribunal care se sesizeaza in urma unei cereri introduse de catre banca debitoare, de catre creditori ai acesteia sau de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Procedura se declanseaza, de regula, dupa ce BNR constata ca masurile de supraveghere speciala nu au putut conduce la evitarea insolvabilitatii. Potrivit prezentei legi, tribunalul desemneaza judecatorul sindic, expertii autorizati sa-l ajute si, cu acordul BNR, lichidatorul.
Dupa parcurgerea tuturor etapelor legale, hotararile tribunalului sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate cu recurs. Hotararea tribunalului de incepere a falimentului este comunicata Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar, in vederea aplicarii reglementarilor privind plata depozitelor garantate.
BNR va primi, de asemenea, o comunicare a hotararii de incepere a procedurii de faliment a bancii debitoare. Imediat sunt inchise conturile bancii respective, deschise la BNR si se deschide un nou cont cu mentiunea “banca in faliment”.
Organele de conducere si cenzorii bancii falimentare pot raspunde civil sau penal, dupa caz, daca au contribuit la falimentul acesteia.
Celelalte proceduri de derulare a operatiunilor de lichidare sunt prevazute de Legea nr.64/1995, care se aplica si in cazul falimentului bancilor .
In prezent, in Romania functioneaza 35 de societati bancare autorizate, plus sapte sucursale ale unor banci straine. Din totalul de 35 de banci autorizate de BNR, 33 au fost cuprinse in sistemul BNR de evaluare si clasificare. Sint exceptate Banca de Investitii si Dezvoltare, care a fost autorizata, dar nu si-a inceput inca activitatea, si Banca Agricola, aflata in proces de privatizare.
BNR este raspunzatoare pentru multe dintre falimentele bancare

Sirul de falimente bancare sau cel al scandalurilor legate de fonduri mutuale a spulberat increderea romanilor in institutiile financiare. Acest fapt este resimtit de bancile care au supravietuit, prin efortul mare pe care trebuie sa-l faca pentru a convinge publicul de siguranta economiilor incredintate societatilor bancare respective sau a investitiei in titluri de participare. Dan Stelian Marin, vicepresedinte al Comisiei de buget-finante a Senatului Romaniei, specialist in domeniul financiar-bancar, a facut o analiza a situatiei sistemului bancar romanesc, a cauzelor care au dus la slabirea acestuia si precizeaza, fara drept de apel, responsabilitatea Bancii Nationale a Romaniei.
Chiar daca statisticile oficiale indica o crestere a economiilor populatiei in ultimii ani, realitatea este putin diferita. Fenomenul de tezaurizare in valuta sau in aur s-a intarit in perioada crahurilor, iar ritmul de crestere reala a economiilor s-a redus considerabil. Tendinta este vizibila chiar in structura depozitelor bancare constituite de persoane fizice, in care ponderea depozitelor in valuta este in crestere, evident, in detrimentul depozitelor in lei. Un rol negativ in toata aceasta istorie l-a avut BNR, care, prin politica ei, a condus la dezagragarea sistemului bancar.
Efecte nedorite : principalul obiectiv, anuntat oficial, al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) este ca prin mecanisme specifice economiei nominale sa stopeze inflatia. Mai mult sau mai putin corelate cu politica Ministerului Finantelor, demersurile BNR au condus la efecte nedorite, care lasa impresia de multe ori ca s-a dorit chiar acest lucru. Aducand in fata motive legate de necesitatea “sterilizarii” excesului de lichiditate din economie, BNR a purces la aspirarea banilor de pe piata, fapt ce a condus la obstructionarea activitatii bancare, considera Dan Stelian Marin, vicepresedinte al Comisiei senatoriale de buget-finante. O parte importanta din lichiditati a fost “absorbita” de pe piata in conditiile in care volumul arieratelor, pe scurt a datoriilor, depasea cu mult masa monetara, dupa cum reiese din chiar raportul BNR pe 1999. Practic, peste 80% dintre societatile comerciale sunt in incetare de plati. Dan Stelian Marin afirma ca autoritatea bancara a reusit sa atraga de la bancile comerciale resurse financiare ce depasesc sumele plasate de banci in economia reala cu 10.000 de miliarde lei. Deci banii au fost scosi din economie si pusi spre pastrare in trezorerie. Aspirarea banilor s-a produs prin doua mecanisme aflate la indemana bancii centrale. Pe de o parte, a fost majorat succesiv nivelul rezervelor minime obligatorii ale bancilor comerciale pana la 30% din resursele atrase de bancile comerciale de la populatie si persoane juridice, iar, pe de alta parte, BNR a participat activ pe piata interbancara, cumparand masiv bani.

Ce s-a urmarit de fapt? Aceasta politica, la care s-a adaugat campania titlurilor de stat inceputa de Ministerul Finantelor pentru a obtine resursele necesare acoperirii golurilor de la buget, a condus la cresterea si mentinerea la un nivel ridicat a dobanzilor. In primul rand, bancile erau obligate sa-si blocheze aproape o treime din bani contra unei dobanzi derizorii, pe care o stabileste unilateral autoritatea bancara. Pentru a-si acoperi pierderile, societatile bancare au fost silite sa majoreze dobanzile active, adica acele dobanzi percepute la credite. In al doilea rand, interventia BNR pe piata interbancara a ridicat nivelul dobanzilor cu efecte vizibile in “pretul” creditelor. Una peste alta, politica BNR nu a fost deloc una care sa favorizeze activitatea bancilor romanesti, a explicat vicepresedintele Comisiei buget-finante a Senatului. In schimb, tot mai multe firme intrau in faliment pentru ca nu mai aveau acces la credite, iar bancile au trebuit sa renunte la menirea lor, aceea de a credita economia, orientandu-se spre operatiuni speculative. Fie catre piata interbancara, unde se intalneau cu omniprezenta banca centrala, fie catre piata titlurilor de stat care intretineau, prin dobanzile oferite, cercul vicios. In aceste conditii se pune intrebarea fireasca: Ce urmareae fapt BNR?
Dobanzi : bancile aflate in situatii financiare precare faceau eforturi disperate pentru a obtine bani, influentand astfel ratele dobanzilor. Criza de lichiditati prin care treceau le-a facut sa se indrepte, in conditiile refuzului BNR de a le credita, catre bancile comerciale, de unde obtineau imprumuturi la o dobanda ce depasea posibilitatile de supravietuire. Elocvent in acest sens este cazul BANCOREX, societate bancara care se imprumuta de pe piata interbancara cu dobanzi ce atinsesera un nivel mediu de 265%, potrivit aceluiasi raport al BNR pe 1999.
ARB cere limitarea accesului bancilor la rezerva minima obligatorie : fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar, care este menit sa asigure despagubirea populatiei in cazul unui faliment bancar, a ajuns sa se confrunte cu probleme dificile. Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a propus recent Bancii Nationale a Romaniei (BNR), sa limiteze accesul bancilor la rezervele minime obligatorii constituite la BNR in limita unui plafon care sa acopere rezervele reprezentand depozitele populatiei. Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB, afirma ca o astfel de masura ar putea permite, in cazul in care o banca da faliment, ca Fondul de garantare al depozitelor din sistemul bancar sa nu se mai afle intr-o situatie critica, determinata de lipsa de resurse.
Mihai Bogza, viceguvernator BNR: “Sistemul trebuie curatat de bancile neperformante” Oficialul BNR pledeaza pentru o consolidare a sistemului bancar pe doua dimensiuni - cantitativa si calitativa -, sustinand ideea concentrarii - fuziunea unor banci in vederea intaririi pozitiei lor pe piata. Viceguvernatorul bancii centrale afirma ca sistemul bancar autohton se confrunta cu o criza de capital. Totalul activelor detinute de cele 40 de banci si sucursale ale bancilor straine ce isi desfasoara activitatea in Romania se cifreaza la 10 miliarde de dolari, a aratat Mihai Bogza in cadrul Forumului Bancar Roman organizat de publicatia Piata Financiara. Fiecare dintre primele 100 de banci din Europa dispune de active a caror valoare depaseste cu mult totalul valorii activelor bancare din Romania.
“Reforma trebuie inceputa prin curatarea sistemului de banci neperformante. In 1999 creditele neperformante reprezentau 253% fata de capitalul bancar”, recunoaste viceguvernatorul BNR.
Dan Pazara, presedinte AVAB: “Bancile de stat au fost secatuite de bani” De la infiintare si pana in prezent, Agentia de Valorificare a Activelor Bancare a preluat credite neperformante in valoare de 40.982,8 miliarde de lei, echivalentul a 2,49 miliarde de dolari. Portareii trebuie sa treaca pe la 3.557 de datornici. Dintre acestia, 2.142 “provin” de la Banca Agricola. AVAB mai are de luptat cu 957 datornici la defuncta BANCOREX si cu 458 de debitori la BCR. Pana acum au fost abordati numai 800 de debitori. Din totalul creantelor a fost identificat numai 22%. In aceste conditii, singurele metode prin care se pot acoperi golurile sunt esalonarea si vanzarea creantei. In primele zece luni ale anului 2000, AVAB a reusit sa recupereze 85 de milioane de dolari.

Emanuel Odobescu, presedinte Piraeus Bank: “Statul ar trebui sa preia bancile falite” Sistemul actual este in criza, sunt de parere mai toti sefii de banci din Romania. Subiect de disputa ramane insa modalitatea prin care se poate ajunge la consolidarea acestuia. “Sistemul bancar autohton nu poate sustine dezvoltarea si cresterea economiei nationale”, afirma Emanuel Odobescu. Bancile rezidente se confrunta cu riscuri derivate din caracteristicile pietei: de pilda, sunt solicitate credite pe termen lung, dar majoritatea depozitelor sunt constituite pe termen scurt. Capitalul bancar reprezinta numai 1,1 miliarde de lei, in conditiile in care produsul intern brut a fost in 1999 de 32 de miliarde de dolari. Colaborarea bancilor cu piata de capital este subminata de viciile pietelor bursiere. Capitalizarea BVB se cifra anul trecut la numai 0,3 miliarde de dolari, iar capitalizarea pietei RASDAQ - 0,99 miliarde de dolari. Activele consolidate in UE reprezinta 250% din PIB. Asadar, capitalul bancar in Romania ar trebui sa se situeze undeva in jurul cifrei de 80 de miliarde de dolari.
O problema acuta o constituie sirul de falimente bancare. Presedintele Piraeus Bank afirma ca, asemenea unor tari precum Ungaria, Turcia, Coreea sau Grecia, statul roman ar trebui sa preia bancile falimentare, sa le puna pe picioare si sa le vanda.
Nicolae Danila, presedintele BCR: “Colaborarea cu piata de capital este esentiala” “Consolidarea sistemului bancar nu se poate face decat printr-un management bancar performant si printr-o colaborare stransa cu bursele de marfuri si pietele bursiere”, considera presedintele Bancii Comerciale Romane. O politica prudenta si un portofoliu “adecvat” situatiei actuale pot feri o banca romaneasca de neplaceri.
Bogdan Baltasar, presedintele BRD: “Bancile rele nu trebuie salvate cu bani publici” Bogdan Baltasar considera ca nu este just ca hotiile sa fie “rascumparate” din bani publici. Preluarea de catre stat a bancilor falite nu poate decat sa dauneze sistemului. “Pe piata bancara nu au ce cauta bancile nerentabile”, spune presedintele BRD. Bogdan Baltasar a aratat ca bancile comerciale solide sunt silite sa-si mareasca contributia la Fondul de Garantare pentru a fi platite pagubele produse de bancile neperformante. Presedintele BRD a afirmat in acest sens ca falimentele bancare au fost suportate mai ales de bancile comerciale.
Falimentele bancare, dosare cu autori cunoscuti, dar nepedepsiti
Falimentele din ultimii zece ani ale bancilor au fost, in cea mai mare parte, rezultatele fraudelor directorilor si presedintilor acestora. Multi dintre ei, dupa o perioada scurta de detentie, sunt astazi in libertate. Costurile de “restructurare” a sistemului bancar au fost suportate din bugetul de stat, mai exact din banii contribuabililor. Legea, ca de obicei, este ingaduitoare cu cei mari si aspra cu cei mici.
Mai toti artizanii falimentelor bancare din perioada postdecembrista au reusit sa-si faca un drum spre prosperitatea personala lasand in urma sute de mii de oameni cu economiile spulberate. Prima banca care a dat faliment a fost Credit Bank. Fraudele au distrus atat institutia ca atare, cat si increderea cetatenilor in sistemul bancar in general. Sumele depuse de oameni au fost recuperate dupa multi ani de procese si tergiversari, din pacate fara ca cetatenii sa primeasca banii la valoarea din momentul constituirii depozitelor.
Cat despre institutiile creditoare ale celor doua banci, si astazi sunt pe rolul instantelor de judecata procese care par ca nu se mai termina. Sever Muresan, principalul autor al fraudelor de la Dacia Felix, a fost arestat la sfarsitul lunii iunie 1999 in Ungaria, de unde a fost transferat intr-o inchisoare din Geneva. In prezent el este judecat in Elvetia pentru afacerile derulate cu banii Bancii Dacia Felix, mai ales prin firma sa “Corynsa”, infiintata in aceasta tara. Justitia elvetiana l-a acuzat ca a deturnat in profitul sau 42 de milioane de dolari. Muresan este protagonist alaturi de Mircea Horia Hossu, fost vicepresedinte al BDF, si intr-un proces derulat in Romania. In procesul deschis de Banca Dacia Felix, proces inceput la Cluj si stramutat la Suceava, Muresan si Hossu sunt judecati pentru prejudicierea bancii cu peste 300 de milioane de dolari. Cu toate ca in luna februarie 2000 Ministerul Roman de Justitie a demarat procedurile de extradare, Sever Muresan continua sa se afle sub arest in cantonul elvetian Geneva. Muresan si Hossu au fost arestati de Parchetul General in 1996 si au fost pusi in libertate dupa cateva luni.
Itele continua sa fie incurcate si in cazul Credit Bank. Multitudinea de dosare deschise in cazul Marcel Ivan - Credit Bank au ramas nesolutionate. Credit Bank a fost prima banca din Romania pe care BNR a sustinut-o, intervenind in 1995, cand presedintele bancii, Marcel Ivan, a fost arestat. O data cu retragerea sprijinului BNR, banca a inceput sa decada rapid, iar justitia si-a facut de lucru cu interminabile procese intre banca si numerosii sai debitori sau cu deja celebrul proces purtat cu BNR. Marcel Ivan a fost cercetat pentru gestiune frauduloasa si acuzat in mai multe dosare ca a prejudiciat banca cu sume de ordinul milioanelor de dolari.
Cea mai rasunatoare “prabusire” bancara din istoria postdecembrista a Romaniei este fara indoiala cel al BANCOREX. Banca Mileniului Trei nici macar nu a mai apucat sa treaca in anul 2000. Fosta Banca Romana de Comert Exterior beneficia de un capital social care ii permitea sa fie in topul celor mai mari banci din Romania. Avand numeroase sucursale in tara si in strainatate, BANCOREX avea un personal bine calificat in comertul exterior si se bucura de incredere pe plan international. In perioada postdecembrista, banca a asigurat prin creditul extern de care beneficia marea majoritate a importurilor de petrol ale Romaniei, intr-o perioada cand nu existau institutii de stat sau private capabile sa faca acest lucru. Razvan Temesan este considerat de catre justitie principalul autor al colapsului BANCOREX. Din cele 13 dosare intocmite de Parchet, numai unul mai este pe rol la ora actuala. Dosare precum S.AN.CA.,BANCOREX-Temesan-Paunescu-Dinulescu-BANKCOOP, “Valeologia”, “Temesan-Agroholding” au fost inchise prin retragerea acuzatiilor. Razvan Temesan a fost arestat in 1997, dar pus in libertate la scurt timp de catre Tribunalul Bucuresti. O a doua retinere are loc in primavara lui 1999, cand a fost emis un mandat de arestare pentru 30 de zile, fiind acuzat ca a aprobat abuziv un acreditiv de 5,5 milioane dolari pentru firma “Agroholding” din Bucuresti. Banii erau destinati unui import de motorina din Franta. Daca ar fi fost gasit vinovat, ar fi primit o condamnare la inchisoare pe o perioada de 5 pana la 15 ani.
Banca de credit cooperatist - BANKCOOP a fost la randul ei o “tinta” pentru cei care trebuiau sa-i protejeze interesele. Avand ca obiect principal de activitate sustinerea sectorului cooperatist si a intreprinderilor mici si mijlocii, BANKCOOP a reprezentat o speranta pentru revitalizarea acestor domenii. Alexandru Dinulescu, principalul autor al “tunurilor” date la BANKCOOP, a reusit sa fuga din tara in primavara anului 1998, la ora actuala fiind dat in urmarire prin Interpol. Se presupune ca si-a deschis o afacere banoasa impreuna cu fiul sau in Statele Unite. De numele lui Dinulescu sunt legate dosare precum “Dragodan-Safi”, afacerea combinelor John Deere, in urma careia BANKCOOP a fost prejudiciata cu 47 de milioane de marci germane, afacerea blindatelor, soldata cu o frauda de 2,8 miliarde de lei, si multe altele.
Neatinsa de mainile celor pusi pe capatuiala nu a scapat nici Banca Columna. De altfel, crearea ei pare sa fi fost menita unor operatiuni de spalare a banilor. Practic, banca a fost infiintata de persoane care se ascundeau in spatele unei casute postale din Elvetia. Implicata in aparenta in procesul investitional din tara noastra, cu plasamente atractive si beneficiind de o reclama agresiva, Banca Columna era doar un castel de nisip. A fost de ajuns un control al BNR pentru ca adevarul sa iasa la iveala. Nici la aceasta ora organele de ancheta si justitia nu au reusit sa dea de capatul afacerii.
Conform datelor prezentate de BNR‚ in iunie 2000‚ din totalul activelor bancare din Romania, 93,92% sint concentrate in banci sigure. Dintre cele 33 de banci clasificate de BNR, 20 au poziti financiara foarte buna si buna.