Conform teoriei clasice a dreptului administrativ orice autoritate publica
cuprinde structural trei elemente : i6h12hq
- competenta si capacitate
- mijloace materiale
- personal
Personalul este structurat pe : - linii ierarhice
- compartimente
- functii
Dintre functii numai unele au caracter de functie publica .Intr-o formulare
generica titularul functiei publice se numeste functionar public . Exista numeroase
notiuni pentru a evoca diferite specii de functii publice : judecator , procuror
, consilier , ministru , prefect ,etc. Sfera functiilor publice administrative
s-a extins mereu avand in vedere ca scopul administratiei publice
este satisfacerea , prin servicii publice , a nevoilor sociale , determinate
de gradul de civilizatie . O abordare teoretica diversa a notiunii de”
functie „ si „ functionar public „ cu sens general pentru
orice autoritate a statului , cat mai ales cu sens restrans , raportat
la organele administratiei de stat .
Abordari doctrinale ale notiunii de functie publica
In mod traditional in lucrarile prof. Paul Negulescu , E. D.Tarangul
, Romulus Ionescu , Al. Negoita , Ilie Iovanas , etc sunt abordate probleme
ca : teoria functiei publice , statutul functionarilor publici , notiunea de
functionar public , functionarul administratiei de stat si societatea , formarea
functionarului de stat , relatiile sociale dintre cadrele administratiei de
stat , raspunderea cadrelor administratiei de stat , clasificarea functionarilor
administrativi .
De remarcat opinia prof. P. Negulescu potrivit careia „ functia publica
este indispensabila serviciului public „ si „ functia publica implica
dreptul de a comanda „
In doctrina straina -; franceza , se cunosc:
- bazele juridice ale functiei publice
- regimul juridic al functiei publice care se refera la : notiunea de functionar public , organizarea generala a functiei publice , natura
juridica a situatiei functionarilor , etc.
Aspecte ale evolutiei normative internationale
1806 Germania : Codul bavarez al functiei publice
1812 Spania : Statutul general al functiei publice
1929 Olanda i Belgia : Legea privind functionarii publici
1946 Franta : traditia exista din Evul mediu , dar primul statut a fost adoptat
in 1946
Romania : La 19 iunie 1923 s-a adoptat legea statutului functionarilor
publici in conformitate cu principiile Constitutiei din 1923.
Se refera la functiile publice in general , nu numai la functiile administrative
.Reprezinta dreptul comun pentru functionarii publici . Nu se aplica in
cazul functiilor publice administrative pentru care existau reglementari speciale
.
A ramas in vigoare pana la 8 iunie 1940 cand s-a adoptat Codul
functionarilor publici care cuprindea drepturile si obligatiile functionarilor
publici , iar partea a -II - a se referea numai la functionarii administrativi
, si functionarii de specialitate -; in vigoare pana la 1944.
In perioada 1949-1989 a aparut un proces de politizare a functiei publice
, diminuandu-se caracterul profesional si garantarea stabilitatii in
functie . Nici una dintre Constitutii nu se refera la functia publica si corelativ
la notiunile de putere publica , domeniu public ci se inlocuieste cu conceptul
de „om al muncii „.
S-a pus problema , teoretic , a adoptarii unui statut general al personalului
din aparatul de stat , sau a unor statute speciale .(M.T. Oroveanu )
Reglementarile occidentale contemporane
Au in vedere probleme ca :
1. Stabilirea competentei ,in special intre legislativ si executiv
, pentru a stabili , reguli privind functia publica .
2. Majoritatea Constitutiilor reglementeaza principiul egalitatii admisibilitatii
in functia publica , precum si scopurile functiei publice , garantii pentru
executarea functiei publice
3. Existenta unor legi cadru, statute , pentru functionarii publici
Constitutia Romaniei :
Art. 16: principiul potrivit caruia functiile publice civile sau militare ,
pot fi ocupate , exclusiv de persoane , care au cetatenie romana si domiciliul
in tara.
Art.72 alin. 3 din Constitutie stipuleaza ca pentru functionarii publici trebuie
sa se adopte un statut prin lege organica .
In consecinta sintagma „ functionar public „ evoca acele situatii
in care functia este ocupata printr-o manifestare unilaterala de vointa
, supusa unui regim de drept public . Rezulta ca functionarul public este caracterizat
prin principiile statului functiei publice care impune un regim de drept public
, mai precis de drept administrativ . In Constitutie se mai prevede pentru
unele categorii de functionari publici , interdictia de a face parte din partide
politice .
Natura juridica a functiei publice
I. Teoria situatiei contractuale (Germania ) : definirea functiei publice prin
intermediul unor institutii de drept civil : contractul de mandat , sau contract
de drept public.
II. Teoria statutului legal considera functia de stat ca un statut legal , deoarece
actul de constituire a acestuia este intotdeauna un act de autoritate
, iar cel ce exercita functia exercita autoritatea statala .
P.Negulescu defineste functia publica ca fiind „ complexul de puteri si
competente , organizat de lege pentru satisfacerea unui interes general , in
vederea de a fi ocupata , in chip temporar , de un titular (sau mai multi
), persoana fizica care, executand puterile in limitele competentei
, urmareste realizarea scopului pentru care a fost creata functiunea .
III. Teoria unicitatii izvorului juridic de munca , conform careia contractul
individual de munca este unicul temei al raportului juridic de munca , iar actul
de numire este o conditie speciala.
Cele doua categorii de raporturi juridice , administrativ si de dreptul muncii
formeaza o unitate dialectica indestructibila , pentru definirea functionarului
public.
A. Iorgovan propune conceptul de situatie juridica si nu de raport juridic pentru
a caracteriza functia publica.
In doctrina actuala predomina conceptia despre functia publica ca statut
legal si totodata s-a conturat o conceptie administrativista asupra functiei
publice , implicit asupra statutului juridic al functionarului public ,care
s-a materializat in norme specifice, cum ar fi raspunderea administrativ-disciplinara
a functionarului public .
Definitia si clasificarea functiei publice
Functia publica : se intelege situatia juridica a persoanei fizice investita
legal cu atributii in realizarea competentei unei autoritati publice ,
ce consta in ansamblul drepturilor si obligatiilor care formeaza continutul
juridic complex dintre persoana juridica respectiva si organul care l-a investit.
Trasaturi : a) Atributiile si competenta functiei publice nu pot fi stabilite decat
pe cale unilaterala, prin norme juridice de catre organele de stat .(de aceea
, nu este o institutie de dreptul muncii , cum ar fi contractul de munca , bazat
pe un acord de vointa .) b) Drepturile si obligatiile , ca atributii ale functiei de stat , sunt create
si organizate in vederea realizarii puterii publice .Deci actiunile unor
persoane care fac parte dintr-un organ al statului , dar prin care nu se realizeaza
puterea de stat , nu constituie functiuni de stat. c) Continuitatea se refera la existenta drepturilor specifice ,atat timp
cat exista competenta pe care functia o realizeaza . d) Functionarii publici intra intr-un raport complex , de raporturi juridice
cu organul care l-a investit : de dreptul muncii si de drept administrativ .
Titularul functiei publice este :
1. subiect subordonat intr-un raport juridic de autoritate , de drept
public : constitutional sau administrativ , fata de organul care l-a investit
.
2. subiect supraordonat intr-un raport de autoritate , de drept administrativ
, fata de terti ,fata de care isi realizeaza competenta . e) Functii publice pot sa indeplineasca si persoane fizice , care nu sunt
incadrate in munca , intr-un organ de stat .- persoanele private
, care sunt autorizate sa presteze un serviciu public.
Functionarul public : persoana fizica care , este investita in mod legal
, prin actul de vointa unilaterala , al unei autoritati publice sau al cetatenilor
, cu sarcina indeplinirii pe un timp limitat, sau nedeterminat , a unei
functii publice , in vederea realizarii competentei organului din structura
caruia face parte functia respectiva.
Functia de fapt : regasita in materie de stare civila : inregistrarile
facute de o persoana necompetenta , dar care a exercitat in mod public
, atributii , de delegat de stare civila , sunt valabile.
Clasificarea functiilor publice din administratia publica :
A.- dupa importanta :# functii de conducere : organizare, coordonare si control
# functii de executie
B.- dupa modul de desemnare al titularilor : # numirea
# repartizarea
# alegerea titularilor
C.- dupa gradul de complexitate si raspundere :
# functii de conducere la nivelul organului administrativ
# functii de conducere la nivelul organelor interne
# functii de conducere la nivelul compartimentelor
D.- dupa natura functiilor de executie :
# pur administrative : principale si auxiliare
# de specialitate : tehnice , economice, juridice
E.- dupa regimul juridic aplicabil :
# functii carora li se aplica regimul de drept comun
(de drept administrativ )
# functii carora li se aplica statute speciale
Statutul functionarului public
Sediul materiei : legea nr. 188 / 1999 publicata in M.O. nr.600 din
19 decembrie 1999. Definitia legala este data in art. 3 : reprezinta ansamblul
atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia
publica , in temeiul legii , in scopul realizarii competentelor
sale . Art. 2: Functionarul public este persoana numita intr-o functie
publica si totalitatea functionarilor publici constituie corpul functionarilor
publici . Functiile publice sunt prevazute in anexa din lege .
Exercitarea functiei publice se realizeaza in raport cu anumite principii
-;art.4.: a) organizarea prompta si eficienta , libera de prejudecati , coruptie , exces
de putere si presiuni politice a tuturor activitatilor . b) selectarea functionarilor publici exclusiv dupa criteriul competentei c) egalitatea sanselor la intrarea si la promovarea in corpul functionarilor
publici d) stabilitatea functionarilor publici
Clasificarea functiilor publice se realizeaza in conformitate cu dispozitiile
art.15 dupa urmatoarele criterii : a) dupa natura competentelor : - de executie
- de conducere b) dupa cerintele privind nivelul studiilor absolvite : functii publice de categoriile
A,B,C. De asemenea functionarii pot fi debutanti sau definitivi .
Categoria A : studii superioare de lunga durata , absolvite cu diploma de licenta.
Activitati : aplicarea si executarea legilor , studii , control , coordonare,
conducere, luarea deciziilor.
Categoria B : studii superioare de scurta durata , absolvite cu diploma .Activitati
: elaboreaza studii , indrumari , lucrari pregatitoare pentru luarea deciziilor
, elaborarea unor proiecte de reglementari
Categoria C : studii medii , liceale sau postliceale , absolvite cu diploma
.Activitati : de birou , care necesita o cultura generala medie si cunostinte
tehnice si profesionale de nivel mediu .
Fiecare dintre cele trei categorii se imparte in doua grade , iar
fiecare grad in trei clase.
Art.6 : conditiile ca o persoana sa poata ocupa o functie publica :
- cetatenia romana si domiciliul in Romania .
- cunoaste limba romana
- are peste 18 ani si capacitate deplina de exercitiu
- stare de sanatate corespunzatoare
- conditiile de studii
- nu a fost condamnata penal
- a castigat concursul sau a promovat examenul organizat pentru ocuparea
functiei publice
In conformitate cu art. 18,.19 , in cadrul autoritatilor si institutiilor
publice ,se constituie comisii paritare , alcatuite dintr-un numar egal de membrii
desemnati de conducatorul autoritatii si de sindicatul functionarilor publici
interesati .Comisiile paritare isi dau acordul la stabilirea masurilor
privind :conditiile de munca , sanatatea si securitatea muncii functionarilor
publici , buna functionare a autoritatii sau a institutiei publice .
Potrivit dispozitiilor art. 20 , se infiinteaza Agentia Nationala a Functionarilor
Publici , organ de specialitate , al administratiei publice centrale , avand
ca atributii principale elaborarea de politici si strategii privind managementul
functiei publice , si al functionarilor publici , precum si elaborarea si avizarea
de propuneri de acte normative privind functia publica si functionarul public
.
Incompatibilitati :
Potrivit art. 56 : calitatea de functionar public este incompatibila cu orice
alta functie publica , cu exceptia calitatii de cadru didactic . Nu pot detine
functii , in regiile autonome , societatile comerciale , ori alte unitati
cu scop lucrativ . Daca sunt alesi pentru functia de demnitate publica , pe
durata mandatului primit , sunt suspendati din functia publica pe care o detin
, dupa care o pot relua .
Nu pot fi mandatari ai unor persoane in ceea ce priveste , efectuarea
unor acte , in legatura cu functia pe care o indeplinesc .
Drepturile functionarilor publici sunt prevazute in art. 26 -; 40
:
- beneficiaza in executarea atributiilor lor de protectia legii
- dreptul la opinie. Este interzisa discriminarea intre functionarii publici
, pe criterii politice , sociale , religioase , etnice , etc..
- dreptul la asocierea sindicala sau in organizatii profesionale
- dreptul la greva in conditiile legii
- drepturi salariale, dreptul la pensie, la odihna ,etc..
Indatoririle functionarilor publici sunt prevazute in art. 41-
48:
- profesionalism, loialitate , corectitudine
- sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea conceptiilor lor politice
- confidentialitatea in legatura cu faptele , informatiile ,sau documentele
de care iau cunostinta in exercitarea functiei lor si sa pastreze secretul
de stat si secretul de serviciu
- obligatia de a-si perfectiona pregatirea profesionala
Legea cuprinde referiri la selectarea si numirea in functii a functionarilor
publici numai prin concurs.