Societatile de investitii au luat o amploare deosebita prin faptul ca satisfac
cererile micului investitor de a asigura un venit optim capitalului sau economiilor
sale disponibile . s6p14pu
Micul investitor a fost din totdeauna victima variatiilor cursurilor bursiere
, fiind neavizat si incompetent in a aprecia prognoza dezvoltarii economice
si a pietei . Societatile de investitii dispunand de personal specializat
, analisti si economisti cu experienta , sunt in masura sa desfasoare a
selectie eficienta a hartiilor de valoare si sa asigure astfel venituri
optime . Asemenea societati exista in toate tarile dezvoltate .
O expresie tipica a existentei lor o gasim sub forma Societatii de Investitii
cu Capital Variabil (SICAV) , care functioneaza in Franta . Aceste societati
sunt considerate ca deschise intrucat posibilitatea de participare
este libera pentru toti prin achizitia de actiuni la ghiseele societatii la pret
de emisie . Pe de alta parte , detinatorii de actiuni pot renunta la ele prin
returnarea la ghiseele societatii la pretul de rascumparare . Asa se face ca ,
de la zi la zi , numarul actiunilor se modifica , si implicit , capitalul este
diferit , deci este variabil , de unde si denumirea specifica a acestei societati
.
Actiunile SICAV nu sunt cotate la bursa . Cursul acestora se determina zilnic
avand in vedere activul net (respectiv suma hartiilor de valoare
detinute ponderate cu cursul fiecareia) si numarul de actiuni SICAV existente
. Cursul unei actiuni SICAV se determina dupa formula :
in care nrA nrB - numarul hartiilor de valoare
… detinute de tipul A , B , … , Z nrZ si cA cB - cursul hartiilor de valoare detinute
… de tipul A , B , … , Z cZ
Cursul actiunilor SICAV reprezinta si pretul de rascumparare platit actionarilor
care se retrag din SICAV in ziua respectiva .
Pretul de emisie al actiunilor SICAV se stabileste prin adaugarea la cursul
SICAV a unui supliment de 4,75 % reprezentand cheltuielile de emisie si
partea ce se constituie ca fond indivizibil . Deci :
Societatile de investitie cu capital variabil , numeroase in fiecare tara
, pot sa se specializeze in cateva tipuri de plasament . Astfel
, unele SICAV urmand rezultate immediate , se vor orienta spre achizitia
de hartii de valoare de un randament ridicat pentru a asigura obtinerea
unor venituri cat mai ridicate din dobanzi sau dividente care se
distribuie in totalitatea membrilor la sfarsitul exercitiului (trimestru
, semestru , etc.) .
Alte societati se orienteaza spre achizitia de actiuni ale intreprinderilor
noi , in dezvoltare , urmand un castig de capital . Prin cresterea
in cativa ani a valorii la bursa a acestor actiuni , vor creste
si dimensiunile cursului actiunii SICAV si astfel pretul de rascumparare a acestuia
, cuvenit detinatorului se va majora .
In sfarsit , alte SICAV se orienteaza catre hartii de valoare
emise in valuta sau mai recent in ECU , urmand astfel stabilitatea
investitiilor efectuate si obtinerea de castiguri din diferentele eventuale
ce decurg din evolutia discrepanta a cursurilor valutare intre tara respectiva
si alte tari sau media tarilor europene exprimate in ECU .
Asa cum s-a subliniat , activitatea SICAV se bazeaza pe mentinerea plasamentelor
pe timp indelungat , pentru ca numai detinerea actiunilor sau obligatiunilor
timp de un exercitiu (trimestru , semestru sau an) permite incasarea venitului
respectiv (dobanzi sau dividende) . Bineinteles ca SICAV-urile sunt
libere sa-si modifice plasamentele , sa vanda unele , sa cumpere altele
, in aplicarea politicii proprii de optimizare a plasamentelor .
In conformatia generala a plasamentelor , SICAV-ul trebiue sa respecte
anumite proportii minime stabilite prin lege in scopul asigurarii lichiditatii
, protejarii sau pentru a evita deturnarea scopului functional .
Astfel , capitalul mobilizat de SICAV trebuie plasat in proportie de cel
putin 30 % in obligatii ale statului , respectiv , bonuri de tezaur pentru
ca astfel SICAV-ul sa-si asigure lichiditatea . Eventualele solicitari ale membrilor
privind rascumpararea vor fi astfel usor satisfacute si fara efecte negative
pentru societate , intrucat obigatiile de stat , bonurile de tezaur
au cursuri deosebit de stabile , astfel ca de regula nu apar pierderi mari din
diferente de curs pentru societate . De asemenea , bonurile de tezaur sunt imediat
vandabile , deci au lichiditate imediata .
Remarcam cu aceasta ocazie ca se statueaza prin lege obligativitatea acestui
plasament si prin aceasta se creaza debusee garantate pentru obligatiile sau
bonurile de tezaur ce reprezinta datoria publica , canalizandu-se astfel
in acest sens , o buna parte din plasamentele de capital din economie
.
Pentru restul plasamentelor , legea urmareste o dispersare a participantilor
in scopul de a evita pierderile importante pentru investitorii angajati
in SICAV (atunci cand vreo intreprindere a carei actiuni sunt detinute
de catre SICAV ar da faliment sau ar avea timp indelungat rezultate nefavorabile)
. Astfel , se prevede ca SICAV sa nu angajeze mai mult de 10 % din titlurile
emise de o singura intreprindere.
Aceste prevederi au si o alta utilitate . Ele actioneaza pentru pastrarea propriei
functionalitati a SICAV si impiedica transformarea ei intr-o societate
holding de control asupra pachetului de actiuni majoritar si prin acesta de
influentare a conducerii activitatii intreprinderii respective .
Un asemenea procedeu ar insemna de fapt folosirea de catre un grup din
conducerea SICAV a capitalului comun apartinand numerosilor membri ai
societatii , in scopuri personale , fapt care nu intra in atributiile
SICAV si care , prin rezultate , nu se pot rasfrange asupra tuturor membrilor
.
Se poate spune , in concluzie , ca aceste reglementari de amanunt dau
mecanismului SICAV o functionalitate concentrata asupra atributiilor statutare
si contribuie in atragerea in continuare a micilor sau marilor detinatori
de capital disponibil , pe calea unei asemenea valorificari .
Fondurile comune de plasament sunt institutii care actioneaza , de asemenea
in domeniul detinerii de hartii de valoare si obtinerii de venituri
din acestea . In fondurile comune de plasament se reunesc deopotriva ,
trasaturile fondului comun de creante si ale SICAV .
Astfel , fondurile comune de plasament preiau de la fondurile comune de creante
urmatoarele caracteristici :
- fondurile reprezinta o forma de coproprietate asupra detinerii unei valori
mobiliare ;
- efectiv fondurile sunt incredintate unui depozitar (societate financiara)
sub supravegherea unui girant , care trebuie sa fie si el interesat in
rezultatele fondului detinand parte din acesta);
- in scopul asigurarii obiectului plasamentului ce implica mobilizarea
capitalului pe un timp dat , retragerea , respectiv rascumpararea partilor ,
este interzisa un numar de ani (de la 3 la 10 ani) .
De la SICAV fondul comun de plasament preia prescriptiile privind regulile de
plasament care trebuie sa actioneze si aici pentru protejarea asociatilor .
De precizat ca , suplimentar , se accepta angajarea acestui fond si in
hartii de valoare necotate la banca , deci aferente unor socitati de importanta
mai redusa , sau recent infiintate , in dezvoltare .
Asemenea detineri mai pot fi reduse (20%) in forma “clasica”
a fondului comun sau mai ample (40%) in forma de “risc” ,
declarata ca atare .
In sfarsit , cluburile de investitii au drept scop initierea in
tehnica bursiera si atragerea de economii , cu regularitate , in vederea
fructificarii , pe baza achizitiei de valori mobiliare .
Pornind de la aportul initia relativ modest , membrii cluburilor se obliga a
cotiza lunar in vederea dezvoltarii activitatii de acest gen a micului
colectiv format ca atare (maxim 20 de mambri) .
Un element comun tuturor acestor forme de atragere la fructificarea capitalului
, prin achizitia de valori mobiliare , este transparenta finala . Veniturile
obtinute de aceste forme de plasament nu sunt supuse impozitarii la sursa .
Persoanele beneficiare le include insa in veniturile lor , dar aici
, in cadrul sistemului de impozitare , aceste segmente de venit sunt de
regula favorizate .
