3.1. Caracteristicile vietii economice romanesti in perioada trecerii la feudalism. Perioada prefeudala

3.2. Societatea feudala romaneasca si caracteristicile sale economice

Societatea feudala romaneasca si viata sa social-economica

3.1. Caracteristicile vietii economice romanesti in perioada trecerii la feudalism.

Perioada prefeudala

Criza economica si politica sistemului sclavagist roman precum si presiunea exercitata de popoarele barbare asupra provinciilor de margine va determina pe imparatul Aurelian sa retraga din Dacia autoritatile si armata. o2g22gt
Perioada retragerii romane din Dacia 271-275 marcheaza inceputul destramarii societatilor sclavagiste si inceputul formarii unor noi relatii si a unui nou mod de productie -; cel feudal. Aceasta perioada inceputa in 275 si se incheie la sfarsitul sec. VII, si este cunoscuta in istoria noastra nationala sub numele de perioada prefeudala.
Retragerea romana, migratia popoarelor va dtermina particularitati asupra desfasurarii vietii social-economice si mai ales a aparitiei si evolutiei relatiilor feudale: a) Dupa retragerea aureliana pe teritoriul Daciei au migrat populatii ca goti, huni, gepizii, ovarii, slavii. In raport cu populatia daco-romana acestea se aflau pe o treapta inferioara de dezvoltare societatii economice si politice, de aceea cu exceptia slavilor care au influentat spiritual neeconomic pe autohtoni, ceilalti nu au avut nici o importanta sau mai corect spus, ei au influentat pe bastinasi intr-o foarte mica masura.
In schimb, ei au dat o puternica lovitura relatiilor sclavagiste pe care nu le cunosteau si nu doreau sa si le insuseasca. b) Viata social-economica, comertul, mestesugurile, viata urbana a avut si ea mult de suferit ca urmare a retragerii romane si a migratiei popoarelor . Productia mestesugaresca si agricola a scazut simtitor, comertul a avut si el mult de suferit datorita cantitatilor insuficiente de marfuri si mai ales a decaderii oraselor ce constituiau centrul schimburilor, a nesigurantei drumurilor comerciale, a insecuritatii persoanei. Ca o consecinta, economia care avea un caracter de marfa destinata schimbului in perioada de maturizare a sclavagismului va tinde, si va deveni o economie naturala, inchisa;

c) Importante mutatii au loc in forma de organizare a vietii social-economice. Prabusirea sclavagismului a insemnat si decaderea vietii sociale organizationale. In noile conditii autohtone au revenit la forma traditionala de organizare -; obstea sateasca. Obstea sateasca fusese catacteristica, ca forma de organizare a vietii social-economice geto-dacilor. Ea, intro anumita forma ea supravietuise indeosebi la dacii liberi si sub stapanirea romana. In consecinta este falsa acreditarea idee ca obstea sateasca a fost adusa pe meleagurile tarii noastre de slavi.Dimpotriva datele si faptele istorice atesta continuitea obstei satesti create de geto-daci in timpul stapanirii romane pana in epoca medievala. Deci obstea este o creatie mai veche decat feudalismul, si este

anterioara venirii slavilor, deci o creatie a populatiei romanesti autohtone.
Obstea sateasca s-a caracterizat prin dualismul propprietatii, in sensul coexistentei proprietatea comuna asupra pamantului, a padurilor, pasunilor si izlazurilor cu cea privata asupra casei de locuit, curtii, animalelor, uneltelor.La inceput pamantul era distribuit periodic sub forma de laturi in folosinta privata iar o parte ramanea la dispozitia comunitatii fiind lucrat in comun in vederea satisfacerii unei nevoi generale. Treptat si adeseori prin lupta mai marii obsteoi pun stapanire pe laturile comunitatii, ii aservesc pe posesorii acestora, ocupand uneori si parti din pamanturile folosite in comun.
Astfel, cu timpul din interiorul obstei se vor ivi atat viitorii feudali si domniile lor cat si taranimea aservita -; viitorii iobagi. Obstea, chiar aservita de feudali, supravietuieste pana la sfarsitul feudealismului. In Tarile Romane comunitatii obstesti neaservite s-au pastrat pana in sec.alk XVI-lea. Cea mai importanta functie indeplinita de obstea sateasca a fost cea economica, dar inafara

de aceasta ea indeplinea si atributiuni judecatoresti, administrative si chiar politice. d). Cel mai important proces al acestei perioade este legat de formarea relatiilor feudale. Trecerea societatii noastre la feudalism si implicit nasterea noilor relatii nu s-a facut pe calea clasica, a colonatului, ci prin satisfacerea sociala a obstei satesti. Conducatorii obstei la inceput vor prelua puterea economica si apoi cea politica. Ei vor transforma mai intai demnitatile in care fusesera alesi in demnitati pe viata si apoi le vor da un caracter ereditar. e) Formarea noilor relatii de productie de tip feudal va fi insotita de procesul formarii si afirmarii unor formatiuni prestatale, cenezate, voivodate si apoi a unor state feudale independente in sec.XIV. Aceste cinezate, ducate, voievodate si mai tarziu viitoarele state feudale romanesti, vor constitui cadrul statl politic pe care se vor si dezvolta relatiiile feudale si economice.
Concluzionand putem aprecia ca in secolul VII se incheia procesul formarii poporului roman si a limbii romane si in cea mai mare masura si cel al formarii relatiilor de tip feudal.

3.2. Societatea feudala romaneasca si caracteristicile vietii sale social-economice

Asa cum am mai aratat epoca medievala corespunzatoare modului de productie feudal a cunoscut pe teritoriul tarii noastre trei momente distincte in evolutia sa: feudalismul timpuriu (sec.VIII- XIV); feudalismul dezvoltat (sec.XIV-XVIII) si feudalismul in descompunere (sec.XVIII-1821) cunoasterea particularitatilor feudalismului romanesc impune evidentierea caracteristicilor generale ale acestui mod de productie:
1.Termenul de feudal, feudalism deriva din termenul frane feud prin care in evul mediu era indicata posesiunea funciara . Acesta este un termen de origine franca. Treptat, termenul s-a extins desemnand intreaga avere a feudalului, insasi regimul politic al acestei formatiuni sociale.
2.Baza feudalismului o constituie proprietatea feudala, deoarece pe temelia ei au aparut si s- au dezvoltat relatiile de productie feudale intre feudal, proprietarul funciar si taranul detinator sau nu de lot de pamant. Tot pe baza proprietatii feudale s-au format principalul tip de relatii ale acestei societati -; relatiile feudo-vosalice intre seniorul care acorda pamant si vosalul care il primea.
Formarea bazei economice a feudalismului a avut ca urmare constituirea si a unei suprastructuri corespunzatoare in domeniul politic (statul feudal) iar ideologic (religiile si serviciile respective, cultura feudala).
3.Structura sociala si de clasa a acestei societati este generata de raportul fata de proprietatea funciara: detinatorii acesteia formeaza nobilimea feudala; alaturi de acestea exista clasa taranimii stratificate; cei ce detin un lot de pamant sunt taranii liberi, iar restul lipsiti de pamant -; iobagii. Taranimea a constituit principalul productor el economiei feudale.
4.Economia feudala indeosebi in perioada feudalismului timpuriu este o economie naturala inchisa. Pe domeniul feudal sau in gospodaria taranului se produce numai atata cat este necesara existenta. Schimbul nu este o activitate in sine ci de necesitate.
5. Progresul tehnic al acestei oranduiri a fost redus, evolutia sa a fost lenta pana la aparitia germenilor capitalismului. El era in legatura cu caracterul natural al economiei feudale.
6. Renta feudala- constituie o caracteristica a economiei feudale. Ea este data de totalitatea obligatiilor in produse, munca si bani pe care le plateau taranii dependenti fata de feudalii laici sau ecleziastici.
Renta in munca specifica feudalismului timpuriu consta in efectuarea de catre taranii dependenti a unui numar de zile de munca cu uneltele si vitele sale pe mosia feudalului. In 1517 Trip- lui Werbotzi stabilea rata la o zi pe saptamana in Transilvania. In perioada feudalismului dezvoltat ea va cunoaste o crestere continua ajungand la mijlocul sec. XVIII la 4 zile in Transilvania.
Renta in produse consta dintr-o cantitate de (cereale, carne, pasari, oua, miere, vin etc.)pe care o dadeau taranii dependenti boierilor laici sau ecleziastilor. Ea a cointeresat pe taranii dependenti intrucat surplusul ii putea reveni si a constituit o cale de diferentiere sociala si economica intre tarani.
Renta in bani apare in perioada descompunerii societatii feudale si consta intr-o suma de bani platiti de taranii dependenti -; boierului. Ea s-a impus in perioada descopunerii feudale .

Obligatiile taranilor constau in primul rand cota sau nobilime si purta numele de cens in

Transilvania si dajdii in cele 2 tari romane.

- cota stat -; regalitate in Transilvania ..........

Feudalismul timpuriu pe teritoriul patriei noastre incepe in linii mari odata cu incheierea procesului constituirii poporului roman si a limbii romane si se sfarseste cu formarea statelor feudale romanesti secolul XIV. Caracteristicile noi importante ale acestei perioade au fost:
- Durata relativ mare a existentei feudalismului timpuriu romanesc in raport cu cel universal care se incheie de regula in jurul secolului XI, la noi XIV. Explicatia este in legatura cu marea migratie a popoarelor care in mare s-a desfasurat pe teritoriul tarii noastre pana in secolul XIII (1241). De asemenea, greutatea constituirii unui stat feudal datorita opozitiei regatelor vecine -; in special maghiar. Fara un cadru statal dezvoltarea revolutiilor feudale a fost incetinita, ingreunata, ele ramanand la un stadiu incipient timpuriu. Nu intamplator dupa constituirea statelor feudale romanesti: Transilvania sec. XIV, Tara Romaneasca (1330), Moldova (1359), Dobrogea 1370 are loc o dezvoltare a relatiilor de productie feudale trecandu-se la feudalismul dezvoltat.
- Viata economica a feudalismului timpuriu romanesc se desfasoara conform celei a feudalismului universal. Agricultura este ramura de baza a economiei feudale. Ea are de regula un caracter extensiv.. In acest sens ne vorbesc documentele din secolul XII si XIII din Transilvania care amintesc despre punerea in valoare a unor noi terenuri agricole. Diploma ioanitilor (1241) ne da si ia date pretioase despre agricultura din viitorul stat feudal Tara Romaneasca confirmand existenta a numeroase mori.
Mineritul continua ca se practice in tarile romane. Cercetarile arheologice aduc dovezi despre obtinerea mineritului de fier pe ambele laturi ale Carpatilor, dar el se practica mai intens in Transilvania. Izvoarele narative, in special vechea cronica ruseasca „Povestea anilor care au trecut” ne marturiseste despre schimburile de marfuri ce are loc la Dunarea de Jos. In schimburile de marfuri pe teritoriul patriei noastre, un rol important l-au avut negustorii straini de la gurile Dunarii in special genovezii, dar si drumurile comerciale care strabateau teritoriu tarii noastre legand Europa de Asia.

- In aceasta perioada se cristalizeaza structura sociala si de clasa a societatii feudale romanesti. Procesul de aservire a taranimii este mai lent in Tara Romaneasca si Moldova unde intalnim o taranime libera, numeroasa si puternica. In schimb, sub impulsul dominatiei regalitatii maghiare acest proces este mai rapid in Transilvania si el cuprinde de regula taranimea romaneasca. Aceasta aservire a obstilor satesti se accentueaza in sec. XIII in Transilvania; ea fiind legata de organizarea domeniilor feudale si va cuprinde in general populatia romaneasca, indeosebi in zonele unde va avea loc colonizarea sasilor si secuilor.
Feudalismul dezvoltat. Aceasta perioada din istroia patriei naostre se desfasoara in conditiile luptei pentru centralizarea puterii statului feudal romanesc, a apararii functiei sale statale, iar catre sfarsitul etapei a instaurarii regimului dominatiei otomane asupra tarii Romanesti si Moldova si a asezarii in 1699 a Transilvaniei de Imperiul Habsburgic. Totodata aceasta perioada se desfasoara sub simbolul marii uniri infaptuite de Mihai Viteazul in 1600 cand pentru prima oara in istoria lor cele trei tari romanesti formeaza un organism politic unitar, realizandu-se totodata si prima unitate a vietii economice, a pietii romanestiViata social-economica a acestei perioade a imbracat urmatoarele caracteristici:

1.In raport cu perioada precedenta, fortele de productie vor cunoaste o implusionare, aceasta fiind in stransa legatura cu constituirea cadrului statal politic romanesc.
2.Economia desi continua sa pastreze caracterul natural, totusi necesitatea crescanda de marfuri destinate schimbului, impulsionarea comertului, crearea cadrului statal ce garanta activitatea economica vor impulsiona transformarea, e adevarat lenta, a acesteia intr-o economie de marfa deschisa.
• Intensele schimburi si legaturile economice sociale si politice dintre cele trei tari romanesti, vor genera caracterul complementar al economiei romanesti al acestei perioade, interdependent.
• Dintre toate ocupatiile locuitorilor , agricultura continua sa fie cea mai bine relevata de izvoarele istorice si totodata, cea mai importanta. Se practica in continuare o agricultura extensiva sub impulsul nevoii crescande de cereale. Tehnica agrara facea si ea progrese. Se foloseste plugul ca brazdar marit precum si plugul cu rotile si camion tras de mai multe perechi de boi ceea ce a condus la sporirea productiei agricole. Continua sa se practice cresterea vitelor. Se dezvolta cultura vitei de vie, pomicultura, legumicultura. Alaturi de agricultura in evul mediu s-a dezvoltat exploatarea bogatiilor subsolului: aur, argint, fier, sare, meserii practicate din timpuri stravechi.
Insemnatatea exploatarii subsolului este dovedita de colonizarea minerilor straini in Transilvania, carora li se acorda privilegii din partea puterii centrale. Si in Tara Romaneasca si Moldova domnia manifesta interes pentru exploatarea aramei si mai ales a tarii.
Viata economica cunoaste in aceasta perioada o apreciabila dezvoltare si in sectorul mestesugurilor, acesta fiind mult mai bine conturat in Transilvania. Aici s.a dezvoltat o intensa viata oraseneasca inca din secolul al XIII-lea. Orasele transilvanene Sibiu, Brasov, Cluj, Sighisoara desfasoara o vie activitate mestesugareasca avand stranse legaturi cu viata economica din Moldova si Muntenia. Dezvoltarea activitatii mestesugaresti in Transilvania este demonstrata de formarea breslelor ceea ce dovedeste existenta formelor de organizare medievala europeana.
Comertul este in stransa legatura cu proprietatea economica din agricultura, mestesuguri si minerit. Tarile romane prin strabaterea lor de ndrumurile comerciale ce legau Europa centrala de cea rasariteana Si Asia, Europa Apuseana de Peninsula Balcanica si M.Neagra devin o adevarata platforma comerciala internationala. Pe teritoriul Tarilor Romane s-au nascut si dezvoltat importante centre comerciale genoveze (Chilia, Cetatea Alba).
In aceasta perioada, a feudalimsului dezvoltat, tarile romane vor intra in circuitul economic european.
- Din punct de vedere organizational in perioada feudalismului dezvoltat se desavarseste organizarea administrativ teritoriala si de clasa a societatii romanesti.

Procesul de aservire a taranimii se dezvolta si in Tara Romaneasca si Moldova dupa secolul XIV-; finalizandu-se la sfarsitul secolului al XVI-lea. Decaderea taranimii libere si aservirea ei a avut consecinte negative atat pentru viata economica a societatii romanesti dar mai ales pentru independenta si suveranitatea tarii. Decaderea si aservirea taranilor a determinat scaderea capacitatii de aparare a tarilor romane, fapt ce a permis, in special imperiului otoman sa lezeze independenta si integritatea lor teritoriala. Procesul aservirii taranimii a fost legiferat in 1514 in Transilvania prin tripartitul lui Werboczi in Tara Romaneasca prin legatura lui Mihai Barnowski in Tara Romaneasca prin legatura lui Mihai 1597 iar in Moldova prin legile lui Mihai Bornowski 1628.
- Fundamentul material al societatii feudale il constituie pamantul -; domeniul feudal. In tarile romane propeitatea feudala asupra pamantului a cunoscut trei forme:

a) proprietatea domneasca in Tara Romaneasca si Moldova, si proprietatea regeasca

in Transilvania;

b) proprietatea boiereasca in Tara Romaneasca si Moldova, nobileasca in

Transilvania;

c) proprietatea manastireasca in Tara Romaneasca, Moldova si ecleziastica -;

bisericeasca in Transilvania a) Proprietatea domneasca sau regeasca cuprinde atat pamanturile aflate in stapanirea statului feudal precum si terenurile nedestelenite sau parasite. Pana in secolul al XVI-lea nu a existat o diferentiere intre proprietatea domnului si cea a statului, dupa aceasta data s-a stabilit o demarcatie intre proprietatea domnului si a statului. Aceast domeniu era folosit pentru asigurarea veniturilor statului si necompensarea unor persoane aflate in slujba tarii. b) Proprietatea boiereasca sau nobiliara cuprinde domeniul feudal care ar putea fi de mostenire de bastina sau primita din partea puterii centrale. Acest domeniu cuprinde circa 40-50 de sate si era format din doua porti distincte:
- rezerva feudala -; ce cuprindea curtea, locuinta feudalului si a slugilor, padurile si terenurile arabile muncite de taranii dependenti prin claca;
- restul domeniului era format din satelor componente ale domeniului si terenurile arabile date in folosinta taranilor numite sesii sau delnite. Pentru folosireaterenurilor taranii plateau dacii in munca (claca) in bani (cens) si natura/danii). De fapt acesta forma -; centa feudala creata prin munca taranilor si insusita de feudali. c)Proprietatea manastireasca si bisericeasca a aparutprin diverse danii facute de puterea centrala sau de catre unii boieri. Ea a mai aparut si prin aservirea unor obsti satesti sau chiar prin cumpararea unor mosii. Biserica, feudalii ecleziastici se bucurau de aceleasi privilegii feudal.
In afara de renta in munca, natura si bani pe care taranii o plateau laic sau ecleziastice ei aveau si anumite obligatii catre stat.

Procesul descompunerii feudalismului in tara nostra s-a realizat mai tarziu decat in tarile

Europei apusene si a cuprins o perioada mai indelungata de timp.
Acest proces a inceput in Tarile romane la inceputul secolului al XVIII-lea ceva mai devreme in Transilvania si s-a accelerat la mijlocul acestui secol.

Prelungirea relatiilor feudale s-au datorat urmatoarelor cauze:
-a) stapanirea straina exercitata asupra Tarilor romane in special a Imperiului Otoman care aflandu-se in plin feudalism era interesat in perpetuarea acestui sistem de relatii.

b)Pierderile teritoriale, Bucovina 1774 si mai tarziu 1812 Basarabia si raioanele turcesti Braila Giurgiu, Oltenita au diminuat potentialul economic al tarilor romane , potential capabil sa sustina procesul ascensiunii capitalismului;

c) faramitarea teritoriala d) sporirea obligatiilor tarilor romane fata de Poarta, purtarea unor razboie pe teritoriul tarilor romane, epidemiile, catastrofele naturale au inaugurat procesul descopunerii feudalismului si ascesiunea capitalismului.

Cu toate acestea procesul descompunerii feudalismului s-a produs pe teritoriul patriei noastre.