i8b23bs
Ce sunt OBLIGATIUNILE?
O societate comerciala, o municipalitate sau guvernul are nevoie la un moment dat de bani pentru a-si rezolva nevoile proprii de functionare sau de dezvoltare.
Daca nu dispun de acesti bani trebuie sa se imprumute. Una din formele cele mai ieftine este de a imprumuta banii necesari de la populatie, obligandu-se ca dupa o perioada stabilita initial sa inapoieze imprumutul plus o dobanda. Forma prin care se realizeaza un astfel de imprumut se numeste OBLIGATIUNE. Deci cand cumparati o obligatiune de la o institutie emitenta, cedati acelei institutii

6. Refinantare - este posibil ca emitentul sa nu dispuna de numerar pentru plata detinatorilor de obligatiuni cand acestea ajung la maturitate, el poate sa emita noi obligatiuni si sa foloseasca venitul pentru a achita obligatiunile mai vechi, fie pentru a-si exercita o clauza de rascumparare.
7. Colateral - daca obligatiunea este garantata de un colateral (de exemplu un imprumut pentru casa este garantat chiar cu casa), aceasta se va specifica initial. Acesta poate fi uneori o proprietate imobiliara, cum ar fi o cladire sau teren ori active intangibile: actiuni, obligatiuni sau alte titluri.
Cum se tranzactioneaza obligatiunile la BVB?
Odata ajunse pe piata de capital, obligatiunile pot fi cumparate si vandute intre investitori, atat individuali cat si institutionali, in mod asemanator actiunilor.
Aceasta faciliate permite detinatorilor de obligatiuni sa-si vanda obligatiunile inainte de maturitatea acestora sau a cumparatorilor insteresati de obligatiuni sa le achizitioneze dupa ce emisiunea s-a incheiat.
Tranzactionarea obligatiunilor la BVB este similara actiunilor insa introduce unele diferente bazate pe conventii internationale specifice obligatiunilor:
- in primul rand pretul cu care se vinde si se cumpara o obligatiune este exprimat ca procent din principal - numit pret procentual. De exemplu daca doresc sa cumpar la un pret de 80 o obligatiune cu principalul de 10000Lei inseamna ca pretul efectiv pe obligatiune este de 8000Lei. Astfel, la BVB, traderul va introduce la o cumparare (sau vanzare) 80 in loc de 8000!
- Pretul de tranzactionare poate fi si el de doua tipuri: un pret net si un pret brut. Diferenta dintre ele este determinata de metoda utilizata la tranzactionare. Pentru a intelege acest mecanism trebuie sa introducem cateva informatii suplimentare. Sa presupunem ca o obligatiune are un program al platilor la intervale de 3 luni. Astfel plata dobanzii aferente intervalului respectiv se efectueaza la fiecare trei luni. In cazul nostru, presupunem in continuare ca obligatiunea cu un principal de 10000Lei si 20% are o maturitate de 2 ani si cupoane de 3 luni. Daca dobanda este fixa pe parcursul existentei acestei obligatiuni, atunci detinatorul unei obligatiuni va primi la fiecare trei luni o dabanda egala cu 20% impartit la numarul de intervale cupon din an, adica la 4, rezultand un cupon de 5%. Valoarea acestuia fiind 10000x0,05= 500Lei.
Daca cineva doreste sa vanda aceasta obligatiune la o data oarecare aflata insa in interiorul unui astfel de interval de 3 luni, atunci el nu va mai beneficia de cuponul de 5% de la sfarsitul intervalului. De aceea, vanzatorul va include in pretul de vanzare si dobanda acumulata pana in acel moment in cadrul intervalului respectiv de 3 luni. De exemplu, daca intevalul este intre 1 ianuarie 2001 si 1 aprilie 2001 si data vanzarii este la 20 februarie, atunci aceasta dobanda acumulata poate fi calculata dupa o formula de tipul:
Dobanda acumulata(%) = rata cupon (%) x (nr. de zile acumulate/nr. zile an)
In cazul nostru numarul de zile acumulate din 20 februarie pana la 1 ianuarie este de 50 de zile. La calculul numarului de zile din an se folosesc mai multe conventii, insa in acest caz vom considera ca este 365 de zile. Rata cuponului anual este de 20%.
Inlocuind in formula vom obtine urmatoarea dobanda acumulata:
Dobanda acumulata(%) = 20x(50/365) = 2.8% respectiv 280Lei.
Dobanda acumulta este constanta pe parcursul unei zile de tranzactionare.

Revenind acum la pretul de tranzactionare, pretul brut reprezinta pretul procentual pe care traderul il introduce la vanzarea sau cumpararea unei obligatiuni si in care acesta a inclus deja dobanda acumulata aferenta zilei respective. De exemplu acest pret este 82.8 (unde 2.8% este dobanda acumulata).
Pretul net este pretul obligatunii care nu contine initial aceasta dobanda acumulata, aceasta valoare fiind calculata si adaugata separat de catre sistemul electronic de tranzactionare al BVB. Astfel, in cazul de mai sus traderul va introduce pretul net de 80 si acesta va fi afisat ca atare. In cazul in care se executa o tranzactie, sistemul BVB va adauga automat aceasta dobanda. Adica daca a vandut 100 de obligatiuni cu pret de 80, valoarea tranzactiei respective va fi de 100x((80+2,8)/100)xprincipal =
100x(82.8/100)x10000=828000Lei.
Se poate astfel rezuma ca pretul brut = pret net + dobanda acumulata.
Se observa ca dobanda acumulata creste pe masura ce ne apropiem de finalul intervalului cupon, aceasta crestere fiind liniara. Ultima zi a cuponului numindu-se si data cuponului.
In realitate lucrurile sunt putin mai complicate deoarece se introduce si notiunea de decontare a obligatiunilor vandute sau cumparate. Astfel o obligatiune cumparata astazi va fi decontata la BVB peste 3 zile. Adica acest cumparator devine cu adevarat proprietar al actiunii de-abia peste 3 zile lucratoare. Desi o cumpara astazi ea nu este inca a lui si va continua sa acumuleze dobanda la vanzator. Deci la vanzarea de astazi a obligatiunii vanzatorul adauga dobanda acumulata corespunzatoare zilei in care obligatiunea se deconteaza. In cazul nostru obligatiunea tranzactionata in 20 februarie se deconteaza la 23 februarie (20+3). Si astfel calculul dobanzii acumulate pentru ziua de tranzactionare de 20 februarie devine:
Dobanda acumulata(%) = 20x(53/365) = 3% respectiv 300Lei.
Aceasta este o conventie care este utilizata si de BVB.
- Ziua de referinta -; este ziua din cadrul unui interval cupon, pe care emitentul o specifica cand considera lista detinatorilor de obligatiuni decontate carora le va plati cuponul aferent intervalului curent. Obligatiunile care se deconteaza in ziua de referinta vor avea cea mai mare dobanda acumulta din cadrul intervalului cupon.
Fiecare interval cupon are stabilita o zi de referinta proprie. La BVB aceasta este a 3 a zi lucratoare anterioara datei cuponului sau datei scadentei.
De ce este importanta aceasta zi? Cei care vor cumpara obligatiuni a caror decontare se afla in intervalul de 3 zile dintre data de referinta si data cuponului vor avea ajustat pretul net cu o dobanda acumulata numita si negativa (comparativ cu cea de dinainte de data de referinta care este numita si pozitiva) si nu vor primi valoare cuponului curent ci doar pe cea a cuponului care va urma (peste 3 luni), desi el cumpara inca in cadrul intervalului cuponului curent. Aceasta perioada se mai numeste ex-cupon (adica in afara cuponului).
Deci in jurul datei de referinta investitorii trebuie sa fie mai atenti asupra modului cum vor tranzactiona. In mod concret dobanda acumulata negativa se calculeaza cu acelasi tip de formula ca si dobanda acumulata pozitiva dar intervalul de zile considerat este de 3. El scade pe masura ce ne apropiem de data cuponului. Daca acesta ar fi de 0.8% in prima zi dupa data de referinta, atunci pretul brut este 80 -; 0,8 = 79.2%. Urmatoarea zi ar putea fi 0,54%, si

pretul este de 80 -; 0,54 = 79.46%. Data cuponului curent are o dobanda acumulata zero si se considera ca face parte deja din urmatorul cupon.
In perioada ex-cupon se poate sa nu se tranzactioneze, sau dobanda acumulata sa fie tot timpul zero si in acest fel sa fie considerat un pret brut.
Directivele europene vor determina ca data de referinta sa fie imediat anterioara datei cuponului si astfel sa nu mai existe perioada ex-cupon.
In cazul ultimului cupon, ultima zi de tranzactionare a obligatiunilor din interiorul acestuia (si ultima pentru obligatiune inainte de rascumparare) va fi aceea care are decontarea in ziua de referinta.
- Cupoane normale, scurte si lungi -; asa cum s-a mai amintit cupoanele mai scurte sau mai lungi decat cele standard sunt tratate putin diferit. In cazul exemplului de mai sus unde sunt numai cupoane de 3 luni, se poate intampla ca primul cupon sa aiba data de emisiune, cand incepe sa acumuleze dobanda, la o alta data fata de cea care ar trebui conform unui cupon normal, adica incepe de la 1 februarie si nu de la 1 ianuarie cum ar fi normal la un cupon de 3 luni cu o data a cuponului in 1 aprilie. Dobanda la cuponul scurt se calculeaza similar ca si cea de la cuponul normal, diferenta constand doar in intervalul mai scurt.

La cuponul lung se considera ca desi data emisiunii este pe 1 februarie si ar fi normal sa se plateasca cuponul pe 1 aprilie, totusi acesta se va plati pe 1 iulie. Astfel, in exemplul nostru, apare un cupon lung format din doua subperioade de 2 luni si respectiv de 3 luni, care are in total 5 luni. Calculul dobanzii in acest caz este efectuat in functie de unde se afla data de decontare a obligatiunii. Daca se afla in prima subperioada, formula de calcul este aceeasi cu cea de la cuponul normal, in care insa zilele acumulate sunt din aceasta subperioada. Daca ziua de decontare este in a doua subperioada atunci formula de calcul este mai complicata si se poate consulta in
Regulamentul nr. 14 al BVB privind operatiunile cu obligatiuni.
- Plata cuponului -; detinatori de obligatiuni inclusi in lista registrului corespunzatoare datei de referinta vor primi valoare cuponului in zilele de plata anuntate de emitent si sub forma specificata de acesta. Emitentii au nevoie in general de un interval de timp intre primirea listei detinatorilor si finalizarea procedurilor de plata. Introducerea platilor electronice va permite insa ca data de referinta sa poata fi selectata imediat inaintea datei cuponului si plata sa fie efectuata in data cuponului sau imediat dupa.
Daca in cazul fiecarui cupon se plateste doar valoarea acestuia, la finalul ultimului cupon, pe langa plata cuponului respectiv se plateste si valoarea principalului (imprumutul initial).

Ce este randamentul Obligatiunii?
Exista trei tipuri principale de randament:
1.Randamentul cuponului sau randamentul nominal - daca o obligatiune are o valoare nominala de 10000Lei si plateste o rata a dobanzii anuale de 20%, atunci randamentul cuponului sau randamentul nominal este tot de 20%. Acesta este randamentul specific pentru obligatiunile care sunt cumparate la o valoare egala cu principalul lor si astfel randamentul lor este acelasi cu valoarea cuponului, suferind aceleasi modificari ca si acesta de-a-lungul existentei obligatiunii. La cazurile urmatoare insa randamentul urmeaza o alta variatie decat rata cuponului.
2. Randamentul curent - sa presupunem ca ati putea cumpara cu 7000Lei o obligatiune de 10000Lei si 20% anuala. Indiferent de cat ati platit, aveti dreptul la o dobanda anuala de 2000Lei (20%). In acest caz 2000Lei reprezinta un venit care, procentual este mai mare decat rata cuponului de 20% aferenta valori cu care s-a cumparat obligatiunea ( aceasta ar fi 7000x0,20 = 1400Lei). Deoarece ati platit doar 7000Lei (si nu 10000Lei) si primiti un venit de 2000Lei in fiecare an, randamentul efectiv este de 2000/7000 = > 28.57% care se numeste randament curent. Cand o obligatiune se vinde pentru mai putin decat valoarea principalului se spune ca este vanduta cu discont. Daca obligatiunea se vinde cu mai mult decat valoarea sa nominala, atunci ea s-ar vinde cu prima. De exemplu daca obligatiunea de 10000Lei si 20% s-ar vinde cu 12000Lei, atunci randamentul curent ar fi de 2000 impartit la 12000 adica 16,7% care este mai mic decat rata cuponului. In general, discontul inseamna un randament curent mai mare, iar prima inseamna un randament curent mai mic.
3. Randament pana la maturitate - randamentul curent nu ia in considerare diferenta dintre pretul de cumparare al obligatiunii si valoarea principalului achitat la scadenta. Daca cineva plateste 7000Lei pe o obligatiune de 10000Lei va primi la maturitate 10000Lei, cu 3000Lei mai mult decat pretul de cumparare. Acesti
3000Lei sunt, de asemenea considerati venit sau randament si trebuie inclusi in calculele randamentului. De exemplu sa zicem ca obligatiunea de 10000Lei si

20% mai are cinci ani pana la scadenta, din momentul in care este cumparata la
7000Lei. Pentru a include discontul de 3000Lei in calculul randamentului se imparte acesta la numarul de ani ramasi pana la maturitate (3000/5 = 600Lei). O formula simpla de calcul (in realitate este mai complicata) a randamentului pana la maturitate este:
Randament mat. = (valoare dobanda + discont mediu anual)/ ((principal + pret cumparare)/2) sau inlocuind cifrele:
Randament mat.= (2000 + 600)/((10000 + 7000)/2)= 2600/8500 -> 30,58%
Astfel aceasta obligatiune cu discont are urmatoarele randamente:
- Randamentul cuponului de 20%
- Randamentul curent de 28.57%
- Randamentul pana la maturitate de 30,58%
In cazul obligatiunilor cu prima se aplica aceeasi formula dar cu o mica diferenta:
Randament maturitate = (valoare dobanda - prima medie anuala) / ((principal + pret cumparare)/2)
Randament maturitate = (2000 - (2000/5))/((10000 + 12000)/2) = 1600/11000 ->
14,54%
Astfel aceasta obligatiune cu prima are urmatoarele randamente:
- Randamentul cuponului de 20%
- Randamentul curent de 16.7%
- Randamentul pana la maturitate de 14.54%

Ce riscuri au obligatiunile?
In comparatie cu actiunile, obligatiunile au un risc mai mic deoarece ele presupun un venit fix. Actiunile insa pot aduce venituri foarte mari dar pot avea si pierderi pe masura.
Odata tranzactionate pe o piata, obligatiunile se supun riscului continuu al ratelor dobanzii. Deci preturile obligatiunilor reactioneaza la aceiasi factori generali care actioneaza si asupra ratelor dobanzii. In general acesti factori pot fi:
- Evolutia economiei -; pe fodul cresterii economice, pentru a atrage bani de pe piata obligatiunilor, randamentele trebuie sa creasca. Asadar, pe masura cresterii economice, ratele dobanzii tind sa creasca.
- Inflatia -; cand costurile bunurilor cresc, creditorii trebuie sa-si mareasca ratele dobanzii pentru a compensa scaderea puterii lor de cumparare.
Debitorii accepta sa plateasca rate mai mari, deoarece se asteapta sa foloseasca profitabil banii, iar in viitor sa restituie imprumutul cu bani a caror valoare de cumparare va fi mai mica. In consecinta, se considera ca ratele dobanzii includ si asteptarile debitorilor cu privire la inflatie. Ca idee generala se considera ca ratele dobanzii (costul banilor) cresc odata cu rata inflatiei.
- Circulatia capitalului -; in majoritatea firmelor de investitie, economistii analizeaza modul in care circula capitalul in economie si incearca sa prognozeze dimensiunea viitoare a debitului. Ei incearca astfel sa masoare latura ofertei (dimensiunea creditului disponibil) si latura cererii (dimensiunea viitoare a debitului). Daca analizele lor sunt corecte, ei pot sa prognozeze ratele viitoare ale dobanzii.
Tranzactionarea obligatiunilor poate aduce insa si alti factori de risc specifici printre care amintim doar: incapacitatea unui cumparator de a plati la timp sau incapacitatea emitentului de a plati la timp valoarea cupoanelor, e.t.c..
Ce tipuri de obligatiuni se tranzactioneaza curent la BVB?
BVB tranzactioneaza curent obligatiuni municipale - emise de primariile din
Mangalia si Predeal. Obligatiunile respective sunt emise ca si actiunile in forma dematerializata (detinatorul nu primeste un certificat pentru fiecare obligatiune cumparata). Acestea au o dobanda variabila platita la intervale de 3 luni. Astfel valoarea fiecarui cupon este calculata dupa o formula care include alte rate variabile ale dobanzilor de pe piata bancara si ramane constant insa in intervalul cuponului. Aceste valori sunt anuntate inaintea inceperii fiecarui cupon.
Tranzactionarea se efectueaza pe pret net, dobanda acumulata fiind calculata si adaugata automat de sistemul BVB. Data de referinta este anterioara cu trei zile datei cuponului iar ciclul de decontare este de 3 zile.