s9i7ie
Curs 1

2. LIBERALISMUL CLASIC
PRINCIPALA MAGATENDINºA DIN GANDIREA ECONOMICA MODERNA.

2.1 INCEPUTURILE ªI EVOLUºIA GANDIRII ECONOMICE PE PLAN MONDIAL IN PERIOADA PREMODERNA

Criteriul este coniinutul calitativ al ideilor economice.
Distingem doua mari perioade - de la inceputul umanitaiii ( 1/2 sec.XVIII) sau perioada pre¿tiniifica a gandirii economice; - 1/2 sec XVII ¿I pana in prezent fiind perioada stratificata.
¥n aceste doua perioada nu au existat lucrari cu caracter propriu-zis economice. Ideile economice erau raspandite in lucrari cu caracter juridic, istoric, religios, etc.

2.2 MERCANTILISMUL

- criza lui ¿i inceputurile economice.
- Epoca moderna - aceasta perioada din istorie in care grupari mai ferme incearca la forme noi, mai liberale. Aceste generaiii au locuit la ora¿e ( burghezii ); - marile descoperiri geografice de la sfar¿itul secolului 15, inceputul sec.16 au favorizat noua societate; - apare o noua gandire economica diferita de gandirea medievala: sfaturi practice date de ageniii economici cum sa-¿i conduca mai eficient afacerile, cum sa fie iinuta evidenia contabila.
Ace¿ti ganditori erau foarte eterogeni, scopul lor era sa obiina, sa ca¿tige cat mai mult profit; - ganditorii mondiali se specializeaza pe probleme economice - automatizarea gandirii economice + laicizarea.

MERCANTILISMUL: Italia ( MERCANTO= piaia, mercante = negustor, mercantile= aducator de ca¿tig ) - Sec.16-17 are 2 semnificaiii corelate: - doctrina ( un ansamblu coerent de idei referitoare la opºiunea ec, a negustorilor moderni;
- politica economica ( ans, mas, practice adoptate de stat pe baza ac, doctrine ec,) = primul curent de gandire economica moderna. Cele 2 tipuri de mercantilism: -m, timpuriu sau sist, monetar pune acc, pe sporirea rezerv, de metale preiioase ¿I o pol, ec, externa proteciionistadura ¿I rigida ( spaniolii +engl );
- m, dezv, sau sist,balaniei comerciale care admite circul mf2+banilor in ambele direciii cu cond, ca soldul com, ext, sa fie activ, exp,>imp, politica externa mai relaxata.
Reprezentanii: J.Bodin, B.Laffemas, Th.Munn, Th.Gresham, J.Child, G.Botero, J.Law. Principalul merit: reprezentaniii lui au contribuit la stimularea com, ext, ¿I indirect la dezv, unor ramuri ale produciiei nai, iar unii dintre ac, au facutchiar incercari remarcabile de explicare a unor procese ec, de mare amploare din acel timp. (J.Bodin-de ex.).
Limite - exagerarea rolului banilor; - cercetarea cu precadere a sferei circulaiiei mf.+banilor ignorand rolul eseniial al produciiei ¿I folosindu-se cu precadere de met, descriptiva in iluzia lor ca profitul ar fi creat in comeri.
Criza mercantil, ¿I faurirea ¿tiiniei ec: - schimbari imp, in gandirea ec, moderna: sec.17-18-19; - deplasarea centrului de interes de la sfera circul, mf, la sfera produciiei; - modific2 de metoda - trec la met, analitica/abstractizarii.
Curentul care va lua amploare este liberalismul. - trecerea de la cunoa¿terea empirica la cunoa¿terea ¿tiiniifica; - legi economice. Liberalismul economic.

2.3 PARADIGMA LIBERALISMULUI EC. CLASIC
Liberalii sunt aparatorii proprietaiii moderne, adepiii individualismului. Ei spun ca funciionarea ec, are loc in bune condiiii cand oamenii nu se amesteca unii in treaba altora.
Princ, de baza dupa funci, ec, de piaia: princip, liberei concurenie (ec, este capabila de autoreglare );
Ideea autoreglarii spontane - liberali¿ti sunt adepiii ”hedonismului” ( obi, de avantaje cat mai > cu eforturi cat mai < ). - ei considera ca ag,ec, aciioneaza pe piaia in mod raiional;
- resping interveniia statului in ec,; -sunt adepiii th, obiective despre prei ¿I valoare;
- liberalii clasici sunt convin¿i ca ideile lor au valabilitate universala. Reprezent2 ai liberal, clasic: W.Petty, P de Boisguillebert, B Franklin. W.Petty in opera lui inceputurile th, despre preiuri ¿I inc, th, moderne a plus produsului ( mai tarziu se va numii th, plus valori)
Termeni fol2: prei natural = valoarea; prei politic= suma de bani care se da pt a intra in posesia unui bun.; prei curent al pieiei = pr, pt, fiecare zi al unui produs. W.Petty a observ, ca in proc, prod, se fac chelt, se obi, produse ¿I un plus. El reduce ac, raiionament doar la domeniul agricol. P.de Boisguillebert spune despre pretul just al mf,=e determ, de munca omeneasca chelt, pt, producerea lor. B.Franklin spune ca izvorul valorii marfii= munca in general.

2.4 FIZIOCRATISMUL

Fiziocraiii = un grup numeros de ganditori liberali francezi ( au trait in 1/2sec 18 dupa revoluiia burghezo-democrata din 1789)
Reprezentanii: F.Quesnay, A.R.J.Turgot. Idei: 1.conceptia despre ordinea naturala+ politica ec, optima: viaia ec, se desfa¿, dupa reguli care nu dep, de viaia oamen2= legi naturale Lasaii lucrurile sa-si urmeze cursul lor firesc (Gournay). 2 Conceptia despre bogaiie ¿I rolul primordial al agriculturii in crearea ei. Adevarata bogaiie nu sunt banii, ci bunurile care pot satisface nev, oamenilor. Agric = singurul domeniu in care se putea crea bogaiia. 3 conceptia despre crearea, repartiiia ¿I circul prod, intre clasele societ. 4 th, produsului net. Celebrul “tablou economic”= primul model macroec, din ist. Premisele tabloului: in 3 clase: -cl, productiva ( fermierii );
-cl, proprietarilor funciionari (cl inactiva); - cl, sterila. Cifrele folos, in tablou se refera la avansurile sau capitalurile folosite ¿I consumate in cele 2 ramuri de baza ale ec, si struct, lor. ( avansuri iniiiale sau capit, fix ¿I avans, anuale sau capit, circulant/, volumul, valoarea ¿I struct,: prod, global (total) pe ans, intregii iari. Pe baza ac, tablou: 2 concluzii:
- drept rezult,al repartitiei si circul, produsului, social anual se restab, cond2 existente la inceputul activitaiii ¿I deci produciia poate fi reluata pe aceea¿i scara, e posibila reproduciia simpla a capit, social;
- din moment ce intregul produs net creat in agric, de fermieri ajunge in poses, proprietarilor de pamant logic ar fi ca numai ei sa plateasca impozit. Merite: (a fost primul tablou)
- a realizat reproduciia in dubla expresie materiala ¿I baneasca; - a dezvalui mobilul reproduciiei: produsul net; - a prezentat circul, mf2 ¿I a banilor numai ca o latura a proc, complex al reproduciiei capit, soc;
- a incercat sa descopere o serie de corelaiii mai complexe in cadrul circuitului ec> Destinul ist, al fiziocraiilor: ei au dovedit modernizarea cunoa¿terii ¿tiiniifice, au dezvaluit legaturi intre cunoa¿tere ¿I politica ec, masura ce a consstituit impoz, fin, mic;
- ei aparau burghezia voind s-o scuteasca de impoz.

2.5 CONCEPºIA LUI ADAM SMITH SI DAVID RICARDO despre preiuri ¿I venit. ADAM SMITH (1723-1790) a avut posibilit2 datorita nivelului de dezv, al iarii (Anglia) sa realiz, un imens pas. - indust, e f, dezv, > agric, =ramura ec, mai dezv, decat in Frania;
- lurarea sa “Avuiia naiiunilor” (1776); - el incearca sa faca o sinteza a literaturii ec, de pana la el ceea ce ii permite o ”jalonare” a sectoarelor mai imp, ale st, ec. Idei originale:
-avuiia unei naiiuni care e totalit, b2, mat, de care dispune pt satisf, nevoilor, + munca anuala a fiec, nai, pt a produce ac, b2; - generaliz, posib, de a obi, ¿I spori avuiia la toate ramurile prod, sociale;
- analiz, rolul capitaluluica fact, de prod, si imp, acumularii lui;
- met2 fol, de Smith in abordarea prob2 se refera la oscilaiia lui intre met, descriptiva ¿I analitica. Marx le-a caract, ca met, exoterica cea descriptiva ¿I met, osoterica cea analitica. A. Smith spune: preiurile pleaca de la “pr, natural” si “pr, pietei” ale lui Petty. Propune in loc de prei - valoarea. Valoarea are 2 semnificaiii:
- folosul pe care un b, il poate aduce cuiva (val, de intrebuiniare); - in ce proporiie poate fi sch, unui b, cu alte b2 (val, de sch) Pt un om de afaceri ac, este mai imp. Val, identifica 2 proc, dif: proc, de creare a val, +proc, de repartizare a sumelor obi, dupa vanzare. Atunci cand se calc, costurile se iine seama ¿I de amortizare ( pe langa cele 3 venituri ).
Crearea ¿I repartiiia venitului - Smith a prezentat in mod corect struct, sociala a societ, moderne. El imparte societ, in 3 clase: muncitori ¿i salariaii, patroni, proprietari funciari. Ace¿tia partic, la repart, venitului nai, obi, venituri denumite diferit. Salariul este pretul muncii pe care o vinde lucratorul capitalistului iar profitul este venitul proprietarului de capital.
Ven, nai, e creat in sfera produciiei de catre muncitori dar in acela¿i timp el se imparet intre cele 3 cl, sociale. Ac, th, nu e adoptata de toii liberalii. Cheia care explica mecan, de ans, al ec, moderne - th, mainii invizibile: princip, cond, a unui b, funciional in ec, de piaia = deplina libertate a ap2 ec, de a lua dec2 pe care interesele lor propri materiale le considera cele mai bune deci nu numai indivizii vor fi muliumiti ci intreaga ec, in ans.
DAVID RICARDO (1772-1823) -probl, existente atunci pe plan intern +probl, noi (circulaiia monetara int, ¿I internai) Probl, noi -determinarea de existenia a 2 fel2 de bani: bani cu val, ”intrinseca” (aur) ¿I bancnotele; Contribuiia lui Ricardo: - metoda ¿iiiniei ec;
- th, costurilor comparative de prod, ¿I a avantajelor relative in com, internai;
- th, obiectiva a valorii ¿I a preiurilor: 1. th, preiurilor: R.observa ca pe piaia sunt 2 feluri de mf2: rare care nu pot fi sporite dupa voinia umana ¿I reproductibile care pot fi inmuliite dupa voinia prod. Pentru ca un b, sa fie vandut ¿I cumparat e neces, sa fie util.
Utilitatea este o condiiiei pe care trebuie sa o indepl, orice bun, dar ea nu poate fi izvor de valoare. Izvorul valorii e munca, chelt, cu obi, b. Marimea valorii depinde de cantitatea totala de munca chelt, adica atat munca prezenta cat si cea din trecut. 2 Th, veniturilor (a rentei funciare) Renta funciara= venit specific pe care il incadreaza proprietarii funciari in mom, cand cedeaza terenurile fermierilor. Este op, din produciia pamantului care se cedeaza proprietarilor funciari pt, fol, forielor indestructibile ale solului.
Izvorul rentei funciare - este cantitatea de munca pe care tb, sa o depuna oamenii comparativ cu ale ramuri de activ deci val, non creata de muncitori sau salariaii din agricultura.
Mecanismul rentei - se aplica pe baza principiilor determinarii valorilor in fciie de tipul de munca necesar cel mai indelungat folosdit pe terenurile agricole. Renta funciara e dif, intre: pr, vanz, determ, de cond2 cele mai proaste din agric, ¿I valoarea industriala a prod, de pe teren mai bune ¿I se mai numesc arenda. Consec, pe t, lung ale tendiniei de cre¿tere a rentei func, - cand preiul cre¿te, cre¿te val, rentei func, cand cre¿te renta, scade sal, +profitul capitali¿tilor. Cand cre¿te pr, alimentelor muncitorii vor solicita cre¿terea sal, nominal, creste pr,, scade sal real. Ei il obliga pe patron sa scada surplusul dintre pr, si cost ¿I cre¿te costul, scade surplusul rezultand diminuarea sal, nominal ¿I cel capitalist este o scadere a impulsului patronilor. Reaciii sociale faia de liberalismul ec, clasic - ec, de piaia a avut un imens progres dar ¿I urmari sociale negative: durata mare a zilei de lucru, condiiii proaste de lucru, venituri f, scazute la unele categorii.
Categ, de ”popul memuliumiii” -muncitorii ¿I salariaiii: - taranii independenii;
- un anume e¿alon al burgheziei. Apare baza proteciionalismului. Th, Move- protesteaza impotriva exceselor pe care le permit propr, privata. Th, Campanella - e o totala abordare a probl, comparativ cu liberalii care a adus o noua paradigma. Reaciia romanticilor
- critica liberalii dar doresc sa iina propr, privata. Th.inevitabilitaiii crizei ec, th, terielor persoane.

Curs 2
Docrine economice

REACºIILE SOCIALE ªI NAºIONALE FAºA
DE LIBERALISMUL EC CLASIC

3.1 PERFORMANºELE ªI DEFICIENºELE EC. MONDIALE DE PIAºA
( rezultatele contradictorii ale ec moderne de piaia )
Ec, de piaia a insemnat un imens progres o sporire de bunuri materiale prin generalizarea ec, de piaia ¿I un nou ”ses” de repartiiiea venitului naiional care a dus la cre¿terea niv, de viaia. ¥N ciuda marilor progrese ec, de piaia a avut urmari sociale neg, - durata mare a zilei de lucru, condiiii f, proaste de lucru, munca femeilor ¿I a copiilor, venituri f, reduse pt, anumite categ, ceea ce a facut ca societatea sa recunoasca prezenta mizerie la un segment superior al populaiiei.
CATEG, DE POPULAºIE CARE AU FOST NEMULTUMITE -1.muncitorii ¿I salar, - a constituie baza sociala a viitorului curent socialist, 2.patronii independenii - aveau o bucata de pamant dar nu au rezistat in faia concureniei de la piaia de catre fermieri. De la poziiia aceasta s-a constituit romantismul ec, 3.un anume e¿alon al burgheziei care era nemultumita de caracterul liberalilor clasici, adica burghezia care a pornit mai tarziu pe calea dezv, capitaliste . Aceasta nu putea suporta concurenia din iarile mai dezv. A¿a a aparut baza proteciionismului.

3.2 UTOPIILE ªI SOCIALISMUL PREMARXIST
- inca din sec XV-XVI au aparut iar mai tarziu s-au inmuliit nr, ganditorilor ostili ec, de pia, care au abordat problematica ec, din acel timp folosind o paradigma diametral opusa celei liberale clasice. In prima jum, a sec XIX ac, au fost denumiii sociali¿ti. Ace¿tia au criticat proprietatea privata asupra mijloacelor de munca si produciie ¿I a urmarilor ei negative. Ace¿ti autori aveau ca obiectiv dezv, ec, ¿I sociala a tuturor membrilor societ. Pt atingerea ac, scop autorii considera necesara reorganizarea societ, pe baze noi, pe baza proprietaiii colective. Teoria More - protesteaza impotriva acceselor pe care le permit proprietatea privata. T.Campanella scrie o lucrare intitulata Cetatea soarelui. Socialismul asociaiionist a avut cea mai larga audienia publica ¿I cele mai importante consecinie teoretice ¿I practice dintre toate formele de socialism modern premaxist. Robert Owen a fost muncitor apoi a devenit patronul unei intreprinderi textile ¿I a incercat sa u¿ureze munca subalternilor sai prin o mai buna organizare a intrep, ¿I o repartiiie echitabila a rezultatelor obtinute. Tot el a incercat sa declanseze reorganizarea intregii economi pe baze colectiviste.
Masuri: interzicerea muncii copiilor ¿I femeilor in locurile f, grele, infiiniarea de gradiniie pt copii, etc. Louis Blanc- membru in guvernul provizoriu din timpul revoluiiei burghezo-democratice din Frania a criticat ec, liberala de pia, proprietatea privata ¿I concurenia.
El propune infiniarea de ateliere naiionale iar repartiiia beneficiilor ar trebui sa se faca astfel: ca adaus la salarii, ca fond de asigurare pt invaliditate si somaj, ¿I pt investiii.

3.3 ROMANTISMUL EC
- romanticii critica liberalismul dar doresc sa iina proprietatea privata. Cel mai de seama a fost Sismondi - “ Noi principii de ec, sau despre bogaiie in raport cu populaiia. El neaga existenia unei ordini naturale in ec, ¿I autoreglarea spontana a ec, de pia. El susiine ca la pia marfurile se vand pe venituri dar intrucat repartiiia van, nai, este extrem de inegala cresc dificultaiile in vanz, marf, oferta > ca cererea ceea ce rezulta ca o parte din marfuri raman nevand, iar crizele ec, raman instabile. Sismondi susiine ca soluiia de durata o constituie meniinerea proprietaiii private asupra mijloacelor de munca ¿I produciie. Programul ec, al lui a fost numit socialism mic-burghez.
P.J.Proudhon - teorii: th, exploatarii muncitorilor prin dobanda, th, valorii constituite, th, solidaritaiii mutuale dintre lucratori. Lucrari: Memorii asupra proprietaiii:Ce este proprietatea? Critica: inegalitaiile sociale, contradiciiile ¿I nedreptaiile din capitalism, este impotriva comunismului. Considera ca propriet, capitalista e un furt.

3.4 PROTECºIONISMUL
- F.List a luptat pt industrializarea Germaniei.
Lcrari: “Sistemul nai, de ec,” Critica: liberalismul ec, clasic, politica ec, a liberului schimb,. Propune: dezv, stiiniei ec nai, ¿I preconizeaza proteciionismul educativ prin adoptarea unor taxe vamale la marfurile straine pt a apara industria nai. Considera ca evoluiia ec a diferitelor iari a parcurs 5 stari: starea salbatica, s agricola, s agricola-industriala, s industriala comerciala.
Subliniaza: importania nai, ca obiect de studiu pt ¿tiinia economica.

3.5 RADICALISMUL LIBERAL ( SOCIALISMUL DE STAT)
- liberalismul economic clasic a fost atacat de catre adversarii ec de pia si ai propriet private asupra mijloacelor de munca ¿I de produciie.
Radicalii liberi susiin ec de pia dar critica prezenia unor factori structurali care ingreuneaza buna funciionare a mecanismelor ei. H.George susiine ca monopolul propriet, private asupra pam, si renta funciara constituiau cauzele multor neajunsuri din ec, timpului sau.
Lucrare: Progres si saracie. Propune: interveniia statului pentru confiscarea rentei funciare sub forma impoz, funciar unic iar celelalte categ de ag, ec, in afara de propriet, funciari sa fie scutiii pe impozit. Instituiionalismul nord american este un curent de gandire ec format pe baza de criterii unor neajunsuri reale ale liberalismului ec.

Recomanda: folosirea metodei inductive. Prin instituiii ei inieleg: ans, regulilor juridice , modul de gandire al indivizilor, intrep, grupurilor sociale. Cel mai de seama a fost T.Veblen.
Lucrari: “Teoria clasei inactive”, “Teoria intrep de afaceri”, “Inginerii ¿I sistemul preiurilor” . Critica: crizele economice, comportamentul neraiional al oamenilor de afaceri. Idei: pt dezvoltarea tehnicii tb, un comportament mai raiional in ec. J.Clark apara caracterul ¿tiiniific al indust,

Curs 3
Doctrine economice

4 . MARXISMUL
CEA DE-A 2 MEGATENDINºA DIN GANDIREA EC MODERNA

4.1 RADACINILE ISTORICE
- nevoia de inoire a gandirii ec, in per, respectiva - K.Marx. incearca un salt in ¿tiinia ec.
Doctrina lui s-a format la confluenia intre cele 2 megatendinie din gandirea soc, ec, premergatoare lui ¿I s-a sprijinit pe operele lui Hengel ¿I Feurbach, ec, Smith si Ricardo.
- opera ec, fundamentala a lui “ Capitalul” cu subtitlul “ Critica ec, pol,”el a recunoscut deschis angajarea lui in politica. Face o dubla critica - capitalismului +liberalismului clasic ¿I elaboreaza o noua paradigma pt investigarea realitaiii = “ dialeciia materialista” resp, materialismul istoric. Princip, trasaturi ale paradigmei marxiste: - abordarea sistemica ¿I istorica a economiei ca ans, structurat ¿I in permanenia legat cu mi¿c, intregii societaii; - foloseste unele criterii complexe pt a explica mi¿c, societ, in ans; - cautarea resortului dezvoltarii in contradiciiile interne ale ec+ marginirea urmarirea fazelor dezvoltarii ¿I a legilor ce o guverneaza + fact, conjuncturali.

4.2 CONTRIBUºIA LUI MARX LA ANALIZA LEGILOR DE BAZA carora funci, ec, de piaia - sistemul de categ, ec, care sintetizeaza anatomia ¿I fiziologia ec, de mf2. Marx face distinciie intre munca si foria de munca.
El continua investigaiiile cu incercarea de a descoperii regulile sau legile ec, obiective pe baza carora funciiona capitalismul din timpul sau. Concluziile teoretice ale lui Marx se refera la faptul cascopul si stimulentul dezvoltarii produciiei capitaliste il constituie obiinerea de cat mai multa plusvaloare de catre proprietarii capitalului. Th, marxista a reproduciiei capitalului social ¿I a crizelor ec, din capitalism - Marx s-a preocupat de th, reproduciiei simple ¿I largite a capit, social el respinzand th, liberala a autoreglarii spontane a ec, de piaia prin intermediul pr2.
El face o dubla analiza a produsului social si a vanitului nai. Schiia pt analiza pieiei mondiale ¿I a relatiilor ec, internaiionale - analiza lui Marx a ramas neterminata.
Contribuiii: rolul comertului exterior in dezv, capitalismului, explicarea tendiniei iarilor dezv, spre expansiunea externa, rezultatele celor 2 fel, de pol externa: liberul schimb ¿I proteciionismul.
Th, marxista a schimbului neechivalant: datorita iarilor industrializate care aveau o poziiie privilegiata pe piaia mondiala fata de iarile agricole nedezvoltate sau mai puiin dezvoltate. El spune ca e vorba de scurgere de venit naiional din iarile agrare spre cele industriale.

4.4 TH LUI MARX DESPRE INEVITABILITATEA INLOCUIRII CAPITALISMULUI CU SOCIALISMULUI.
- Argumente: de natura obiectiva, de nat, subiectiva. Idealul socialist a fost formulat inaintea lui Marx. El denumeste punctul sau de vedere: socialism stiintific. Marx dorea ca prin preluarea puterii politice de catre clasa muncitoare aceasta sa poata inlatura structurile sociale generatoare de exploatare ¿I nedreptaii ¿I sa creeze noi structuri sociale.
Obictivul general: emanciparea celor mulii de asuprire, saracie ¿I toate nedreptaiile care decurgeau din ele. Argumentarea teoretica: este justa ¿I nesatisfacatoare. Marx prin ceea ce a facut a vrut sa continue efortul de asanare a societaiii ilustrat de mai multe personalitaii ale culturii umaniste si demoocratice ca More, St.Simon, D.Ricardo, Sismondi. Marx a subevaluat tensiunile existente in sanul mi¿carii muncitore¿ti ¿I socialiste.

4.5 DESTINUL ISTORIC AL DOCTRINEI EC MARXISTE
- a avut un destin dramatic. Marx =unul dintre cei mai mari ec, ai lumii. J.A.Schumpeter il apreciaza: viziunea de ans, a lui Marx, despre mi¿carea ec, moderne de pia este izvorul unei incantari intelectuale pe care o poate incerca oricine ii studiaza opera. Opera lui Marx tb, examinata in mod riguros.
Curs 4
Docrine economice

5 . LIBERALISMUL NEOCLASIC SAU MARGINALISMUL

5.1 GENEZE LIBERALISMULUI NEOCLASIC
- Reprezentanii: W.St.Jevons prin lucrarea “th, ec, pol” C.Mengel prin lucrarea “Bazele ec, pol” Leon Warlas prin lucrarea “Elem, de ec, pol, pura” Demersul teoretic al liberalilor neoclasici a fost favorizat de:progresele realizete si schimbarile petrecute in cultura spirituala a Europei in a 2 jum, a sec 19. Gandirea ec, a liberalilor a fost den, neoclasica pt a sublinia atat puntea de legatura cu liberalii clasicicat ¿I revoluiia infaptuita in comparaiie cu ace¿tia. Neoclasicii au preluat, susiinut ¿I accentuat o serie de trasaturi ale paradigmei liberalismului clasic ca: individualismul, apararea ec, de pia si a proprietaiii private, hedonismul, metoda deductiva in explicarea fen2 economice. Neoclasicii au respins: th, obiectiva a valorii ¿I pr, susiinuta de liberalii clasici ¿I implicaiiile ei in sfera repartiiiei.
Neoclasicii au fost ostili tuturor curentelor contestatare sau critice la adresa liberalismului ( socialismul, marxismul, radicalismul).
Specificul liberalismului neoclasic e legat de noutaiile aduse de promotorii lui: - raritatea ca trasatura definitorie a bun2 ec; - rolul cheie al psihologiei ¿I comportamentului individului consumatar pe piaia in explicarea mecanismului de ans, al ec, de pia; - combinarea analizei psihologice a fenomenelor ec, cu folosirea unor procedee din matematica prin calculul marginal, funciii, reprezentari grafice.
Esenia paradigmei liberalismului neoclasic: - individualism, -raritae, -psihologie, -calcul marginal, -hedonism, -liberul schimb. Obiectul central de studiu al liberalilor neoclasici l-a constituit: microanaliza statica respectiv preturile b2, ec, rare pe pia, ¿I venit2, ag, ec.
ªcoli: 2 distincte: ¿coala psihologica care se preocupa de relaiiile de cauzalitate din ec, ¿coala matematica se ocupa de relaiiile de interdependenia din ec punand accentul pe schimbarile cantitative din ec, si reprezentarea lor grafica ¿I matematica. Caracterizare generala a docrinei ec neoclasice: th, utilitaiii margianle, th, repartiiiei sau a veniturilor, th, echilibrului ec, general.

5.2 TEORIA UTILITATII MARGINALE ( finale)
Deosebiri intre: liberalii clasici si liberalii neoclasici. LC pornesc de la un factor obiectic ( cantitatea de munca chelt, pt a produce b, ec, care se schimba ); LN pornesc de la un factor subiectiv ( aprecierea subiectiva a indivizilor cu privire la placerea pe care le-o procura consumul diferitelor cantitaii din bunul respectiv ); LN fac distintie intre b, libere ¿I b, ec ( care sunt rare). B,ec pot fi B, finale si b, intermediare.
Principalul obiect al aprecierii subiective din partea consumatorilor il constituie b, finale. LC considera ca orice mf, are 2 proprietaii ec: utilitatea si valoarea. LN i¿i concentreaza ateniia asupra utilitaiii b, ec. LN susiineau ca pr, b2, ec, e expresia in bani a utilitaiii ac, b2.
LN susiin ca izvorul preiurilor e utilitatea b2 ec, finale. Susiin ca pe masura cre¿terii nr, de unitaii consumate din b, ec, respectiv, scade utilitatea individuala a fiecarei unitaii succesiv consumate. Ac, e cunosc, sub den, de prima lege a lui Gossen sau legea utilitaiii descrescande pe masura satisfacerii nev, de consum.
Marimea pr2, e determinata de utilitatea marginala de utilitatea cea mai mica dintr-o serie descrescanda de utilitaii ale nr, de unitaii succesiv consumate din bunul respectiv. Problema masurarii utilitaiii a dus la numeroase discuiii ¿I in randul adepiilor neoclasici ai ac, th. Tabloul lui Menger ofera 2 repere eseniiale: - intensitatea diferita cu care se manifesta nevoile oamenilor ¿I care exercita o influenia direct proporiionala asupra utilitaiii marginale; - raritatea b, respectiv: b2 abundente au o utilitate marginala mai mica iar b, f, rare au o utilitate marginala mai mare. Unii neoclasici au introdus valoarea de substituire apeland la utilitatea unui b, alternativ pe care l-ar fi putut folosi consumatorul respectiv. Meritele th, Unitaiii Marginale: a contribuit la analiza aprofundata a rolului cererii de b, pe pia in funciionarea ec, moderne ¿I in influeniarea pr2; - a demonstrat importania studierii concrete a factorului raritate in economie; - a sugerat multiple direciii de studiere a comportamentului consumatorilor de piaia; - a introdus calculul marginal in economie. Limitele th, utilitatii marginale: - promotorii ei n-au gasit o unitate de masura adecvata pt aprecierile subiective ale utilitaiii; - n-au reu¿it sa elaboreze o th, unitara asupra pr;
- n-au dat o explicaiie convingatoore pr2 in ipoteza in care cererea ar fi la fel cu oferta.

5.3 TEORIA MARGINALISTA A REPARTIºIEI VENITULUI NAºIONAL - Liberalii clasici - repartitia venit2= faza distincta a activit, economice; au facut distinciie intre veniturile - salariile si profitul ¿I renta funciara precizand ca natura , marimea, dinamica, ¿I legile dupa care se form, cele 3 venituri sunt distincte.
Liberalii neoclasici - produciia ¿I repartiiia erau 2 faiade ale aceluiasi proces. Veniturile care rezultau din ac, proces aveau o0 natura asemanatoare ¿I o indreptaiire egala.
Raiionamentul care sta la baza acestei viziuni optimiste despre repartiiia din ec, de pia, e urm: b, ec, finale, sau utilitaiile sunt create in produciie. Pr, incasat la pia cu ocazia vanz, utilitaiilor create in produciie e folosit pt a platii serviciile productive ale muncii. Criteriul ec, pt determinarea volumului fiecarei categ, de venit este productivitatea marginala a fiecarui factor de produciie. Procedeul tehnic pt determinarea productivitaiii marginale a fiecarui factor este discutabil. Exista idei diferite cu privire la repartiiia venit2 care pot fi considerate excepii de la th, generala.

5.4 TEORIA ECHILIBRULUI EC GENERAL
ªc. Matematicaa deplasat accesul investigaiiilor ec, de la psihologia consumatorului la calculul marginal ¿I relaiiile funciionale dintre diferite variabile ec, interdependente ca: cererea, oferta, pr2, venit2. L.Walras face distinciie intre ec, pol, pura, ec, pol, aplicata ¿I ec, pol, sociala ¿I realizeaza th, echilib, ec, general; - e adept al autoreglarii spontane a ec, de pia, prin intermediul pr2; - presupune existenia a 2 fel, de pie: cea a produselor ¿I cea a serviciilor productive; - considera ca oscilaiia pr2 este canalul prin care se transmit mesajele consumatorilor catre producatori ¿I invers; - costul de produciie e = cu pr, de vanzare;
- susiine cacre¿terea ofertei de b2, atrage cre¿terea cererii. V.Pareto - optimul ec, inseamna formula cea mai buna de alocare a resurselor limitate ¿I care asig, niv, cel mai inalt de bunastare a intregii societaii. Optimul paretian este un optim pariial.

Curs 5
Docrine economice

6. ASCENSIUNEA DIRIJISMULUI ¥N PER INTERBELICA

6.1 EPOCA LUI J.M.KEYNES
( criza ec, din anii 1929-1933 ¿i slabiciunile liberalismului ) - urmarile ec, ale pacii din 1918 a avut un caracter contradic: - pacea a stimulat activit, ec; - discriminari intre invin¿i ¿I invingatori ceea ce a generat puternice contradiciii de interese rezultand blocaje in relaiiile ec, internai.
¥N 1929- puternica criza ec, care a durat 5 ani, a lansat multiple sfidari ale fact, de decizie+ ale economistilor+ a scos la iveala ruptura grava dintre th, ec, dominanta, academica ( neoclasicismul) ¿I practica ec, lagunele si exagerarile acestei gandiri.
S-a prabusit dogma liberala a autoreglarii spontane a ec, de pia, prin mecanismul pr2. Nu au mai mers th, mainii invizibile a lui A.Smith, th, pilor a lui A.B.Say, ca ¿I th, echilib, ec, a lui L.Walras. Au devenit vizibile lacunele ¿I deficieniele paradigmei liberalismului neoclasic prin: - ateniia excesiva datorata microeconomiei ¿I statisticii economice; - excesul de subiectivism; - excesul de formalizare (materializare); - abordarea unilaterala a fenom, legate de consum, cerere ¿I piaia; - alunecarea unor autori liberali de la alogiul eleganiei logice a modelelor neoclasice de funciionare a ec, moderne de pia spre apologia nejustificata a sistemului liberal de organizare economica; - s-a impus J.M.Keynes.

6.2 OPERA ªI PARADIGMA GANDIRII EC KEYNEISTE
- Opera lui Keynes cuprinde 2 etape: 1. K. evolueaza pe linia tradiiionala neoclasica. Lucrari: Conseciniele ec, ale pacii (1919), Tratat asupra banilor (1930); -2 in ce-a de-a 2 etapa Th, generala a folosirii mainii de lucru a dobanzii si a banilor ( 1936). Trasaturi definitorii ale paradigmei Keyneiste: - considera th, ec, lib, clasica ¿I neoclasica drept un caz particular al th, ec, generale cu o val, mai restransa acceptand th, marginalista numai in domeniul microanalizei; - isi propune elaborarea unei th, gen, a ec, de pia, variabila in orice condiiie; - respinge ideea unei ordini naturale ¿I a unor legi naturale capabile sa asig, realiz, spontana a echil, ec;
- considera nesatisfacat th, ec, pura;
- deplaseaza centrul de greutate al cercetarii ec, in dom, macroanalizei;
- susiine inevitabilitatea ¿omajului involuntar in cadrul ec, de pia;
- il preocupa in special dezechilibrele din ec, contemporana de pia mai ales: somajul involuntar, dificultaii in desfacerea mf, dezechilibru in balania plaiilor externe ale iarilor lumii; - face o analiza statica pe t, scurt a probl, ec;

- economia tb, sprijinita de stat, K preconizeaza pol, ec, de interveniie limitata a statului in ec, denumita ulterior dirijism.
Trasaturi comune ale Keyneismului cu neoclasicismului:
- adeziunea la proprietatea particulara;
- apararea iniiiativei private in ec, ¿I explicaiia psihologica a fenom, ec, la scara microec.

6.3 MODELUL EC ªI LEGILE PSIHOLOGICE AL LUI KEYNES
Modelul ec -matem, descriptiv- 3 categ de elem. 1 variabilele - indicator macroecon, rata lor; 2 relatiile dintre variabilele redate cu ajut, unor ecuaii ¿I inegalitaii; 3 parametrul multiplicator investiiional prin care se exprima gradul de intensitate a influeniei unei variabile.
1. Variabilele sunt de 2 fel: endogene sau determinate si exogene sau determinante.
Variabilele endogene: - sunt indicat, globali care caract, niv, activit, ec, la scara economiei nai, si anume: preiul global, cererea efectiva de marfuri, venitul global, consumul final global, investiiiile globale, volumul folosirii mainii de lucru.
Variabilele exogene constau intr-o serie de rate cu privire la comportamentul ag, ec.
Cele 3 variabile sunt: - inclinatia sprre consum; - eficienia marginala a capitalului; - rata dabanzii. 2.Relatiile dintre variabile sunt redate cu ajut: - ecuaiii de comportament, ecuai, fundament, al modelului; - ecuai, de echilibru. Ecuaiia e in echilibru cand C+I=Y; -dezechilibru C+I<Y ( incasarile sunt <decat produciia oferita ;
Y-C=S; daca I=S => ecuaiia de echilibru al modelului. Una din cauzele eseniiale ale dezech= ponderea mare a economisirii.
Alte cauze deriva din prezenia ¿I rolul banilor in ec. 3 Parametri: - multiplicator investiiional a fost fol, pt, a exprima interdependenia dintre fluctuaiiile investiiiilor, ocuparii ¿I veniturilor.
Legile psihologice: 1. lg, inclinaiiei marginale spre consum. Cele 3 legi psihologice : lege psihologica fundamentala, lg, imboldului spre investiiii, lg, preferiniei pt lichiditaii. 2. Lg, imboldului spre investiiii arata ca nu toate ec, se transforma in investitii, desi prin def, ele sunt egale ca deciziile investitorilor de a transforma ec, in investiiii se adepta depa crit, maximizarii profitului, iinand seama de rap: eficienia marginala a capitalului/ rata dobanzii; 3. Lg, preferiniei pt lichiditaii respectiv dorinia majoritaiii oamenilor de a pastra disponibilit, lor bane¿ti in forma lichida. K spune ca principala explicaiie care conduc spre dezech, in ec, de pia,= aciiunea necontrolata a lg2 psihologice pe care le-a analizat. Meritele ¿I limitele th, lui K: - curajul de a demola dogme anacronice ¿I realismul cu care a cercetat aspectele cele mai neplacute ale realitaiii economice;
- recunoa¿te ca instabilitatea este o trasatura inerenta a ec, de pia; - - recunoa¿te 3 dificultaii congenitale ale capitalismului; prezenia cronica a somajului, mari inegalitaii in repartiiia averilor ¿I a veniturilor, contradiciii puternice in sfera relaiiilor ec, internai.
Limite: - limbaj f, complicat; - ignora cauzele structurale ale dezechilibrelor ec, contemporane; - ambiguitate in leg, cu rolul factorilor subiectivi ¿I psihologici in explicarea proceselor ec; - ateniia excesiva acordata consumului ¿I cererii efective de mf2.

6.4 CONTINUTUL POLITICII EC DIRIJISTE ªI REZULTATELE EI 1. Critica adusa de J.M.Keynes politicii liberului schimb:
- K respinge ideea lib, schimb pt ca il consid, inefic, ¿I nerealist la scara macroec, ¿I la scara monoec.
La scara macroec, liberalismul ec, a dus la risipa de resurse ¿I capacitaii de produciie. 2. Esenia dirijismului preconizat de K: corolarul practic al criticii aduse de K, politicii liberului schimb e apelul sau la interveniia limitata a statului in ec. K e adeptul interven, moderata ¿I limitata a statului in ec= dirijism.
Esenia pol, dirijiste: realiz, unor masuri de control pt a determina o concordania intre inclinaiia spre consum ¿I imboldul la investiiii. K propune 2 grupe de masuri ¿I de fol, a 2 parghi economico-fin, mai importante: - reducerea salariiilor reale ¿I cre¿terea consumului de stat pt stimularea inclinaiiei spre consum ¿I descurajarea tesaurizarii sterile; - politica creditului ieftin pt stimularea imboldului la investiiii.
3. Rezultatele pol-ec, dirijiste in practica: pe t, scurt a dat rezultate incurajatoare, pe t, lung a dau efecte mai complexe.

6.5 LOCUL KEYNESISMULUI IN GANDIREA EC DIN SEC XX
- printre cele mai prestigioase ¿I raspandite th, ¿I doctrine ale sec 20; - s-a impus rapid prin 3 trasaturi:
1. Recunoa¿terea faptului ca incertitudinea, instabilitatea ¿I dezechil, constituie forme normale de manifest, a ec;
2. Inielegerea acestor caracteristici +terapia lor pp, examinarea mecanismului de funci, a ec, de pia, mai ales la scara macroec;
3. Denuniarea multor iluzii ale liberalismului¿i limitele piei precum ¿I legitimarea interveniiei statului contemporan in ec, respectiv dirijism.
Lurare: Th, generala a folosirii mainii de lucru a dob, ¿I a banilor - aceasta este una dintre cele mai bune lucrari.

Curs 6
Doctrine economice

7. EVOLUºIA POSTBELICA A KEYNESISMULUI

7.1 MUTAºII SEMNIFICATIVE IN GANDIREA EC
- probleme generale: problema practica a sporiri avuiiei sociale , ridicarea sstandardului de viaia a intregii populaiii, problemele teoretice legate de metodologia optima, probleme legate de sistemul optim de organizare a ec+ blocajele sau crizele.
¥N i, occidentale dezv, problema ec, e legata de cre¿terea economiei, ¿I pol, de interveniie a statului in ec.
¥N i, comuniste prolema ec, era : reorganizarea structurala a ec, pe baza proprietaiii colective ¿I conducerea ei prin intermediul planificarii centralizate. ¥N i, slab dezv, sau in curs de dezv, probl, ec, e lichidarea subdezvoltarii prin cre¿terea structurii ec, prin industrializare si prin progresul tehnic.
Etape ale gandirii ec:
- intre 1945-1971 sa pus baza pe cre¿terea ec ¿I dezv, ec;
- intre 1971-1989 accentul a fost pus pe fenomenele de disfunciionalitate;
- dupa 1989 accentul a fost pus pe relansarea ec ¿I intensificarea liberalizarii relaiiilor ec, internaiionale.
Din primele 2 etape ale per, postbelice au fost create numeroase piedici in calea progresului gandirii ec, ca: exclusivismul, controversele de ordin formal, preteniia aberanta ca numai unul din curentele de gandire ec, era compatibil cu ¿tiinia.

5.2 DINAMIZAREA MACROANALIZEI KEYNEISISTE
- majorit, economi¿tilor ¿I a fact, de decizie din i, occidentale au considerat ca docrt, ec, keyneisista ofera cel mai potrivit punct de plecare in explicarea ¿I infaptuirea proceselor legate de reconstruciia ¿I relansarea ec din per, postbelica;
- in ac, spirit: Harrod, Joan Robinson, P.Sraffa; - bazele th, K despre dinamica macroec, au fost puse de Harrod: ” Spre o th, a dinamicii ec (1948)”, “Dinamica ec ¿I pol, ec” (1976), ¿I de E.D.Domar in lucrarea “Eseuri privind cre¿terea ec” Pornind de la modelul lul K cei 2 explica 2 lucruri eseniiale - rel2 fciionale dintre variab, implicate in modelul de cre¿tere ec;
- tipurile de cre¿tre ec.
Cei 2 fol, alaturi de coef, k (al lul Keynes) alii 2 coef:
- coef, capitalului: C=K/Y; Cr=DI/DY;
- productivitatea sau randamentul investiiiilor s=DI/DY. Joan Robinson:
-aprofundare analiza acumularii de capital ¿I rolul investiiiilor suplimentare in procesul cre¿terii economice urmarind sa descopere regula de aur a acumularii de capital. Nicolas Kaldon se ocupa de influenia procesului de repartiiie a venit, nai, asupra acumularii de capital ¿I a cre¿terii ec. Neokeynesisti britanici au pus accentul pe analiza dinamicii macroec, neokeynesisti N americani au pus accentul pe concretizarea ¿I nuaniarea pol, ec de interveniie a statului in ec.

7.3 ASIMILAREA KEYNESISMULUI ªI A DIRIJISMULUI ¥N CALITATE de comportamente fundamentale ale gandirii ec. P.A.Samuelson+R.Solow - th,lor este cunoscuta sub den, sinteza neoclasica ¿I e expusa in manualul Economics; - ideea de baza a sintezei neoclasice este constatarea ca intrucat funbciionarea reala a economiei contemporane pp, atat aciiuni individuale la scara microec, dar ¿I masuri la scara macroec.
Economia contemporana de pia din i, dezv, este o ec, mixta formata din domeniul public ¿I cel privat. Autorii sintezei neoclasice spun ca gandirea neoclasica si cea keynesista nu sunt opuse ci complementare.
Prin sinteza neoclasica a fost consacrata asimilarea keynesismului in calitate de componenta fundamentala a gandirii academice din i, dezv.

7.4 CRIZA NEOKEYNESISMULUI SI DIRIJISMULUI ªI EFORTURILE POSTKEYNESIªTILOR
Termenul postkeynesism - dubla semnificaiie - cronologica ¿i principal metodologica - el cuprinde toii economsti occidentali de orientare conveniionala care au urmat lui Keynes. Reprezentanii: P.Sraffa, J.Robinson, J.A.Kregel. ei susiin incompatibilitatea dintre macroanal, keynista ¿I microanal, neoclasica (marginalista); - considera necesara reconstruciia a th, macroec, prin asimilarea contribuiiilor teoretice privind disfunciionalitaiile ec. 1.Concepiia lui P.Sraffa despre pr2 ¿I venit2 expusa in lucrarea “Produciia de mf2 cu ajut, mf2” - El isi propune sa reabiliteze th, obiectiva a valorii ¿I pr2 in forma expusa de Ricardo prin concepiia lui neoricardiana;
- S, susiine ca formarea ¿I explicarea pr2 tb, sa porneasca de la sfera produciiei de b2 ec, de la cost2 fizice de produciie; - niv, ¿I rap, dintre pr2 b, ec, depind de tehnologia existenta in acel mom, ¿I de rap, dintre munca ¿I mijloacele de produciie folosite; - proc, de fixare a pr2 e in acela¿i timp un proc, de stabilire a rap, variabilele repartiiiei.
Proc, de formare a pr2 este un caracter complex. S, propune impariirea mf, in 2 categ: - mf, de baza ¿I mf, care nu sunt de baza. Pt a reduce o¿cilaiiile etalonului pr2 S, propune fol, unei mf, standard. 2.
Un studiu publicat in 1975 “Un eseu asupra th, postkeynesiste” : o noua paradigma in ¿tiinia ec. A.S.Eichner ¿I J.Kregel schiieaza: trasaturile de baza ale postkeynesismului. 3. Lucrare: “Dezechilibre ec, ¿I contrarevoluiie keynesista. Keynes a doua lectura” (1979).

Curs 7
Doctrine economice

8. NEOCLASICISMUL ªI NEOLIBERALISMUL CONTEMPORAN

8.1 METAMORFOZELE LIBERALISMULUI NEOCLASIC
Adaptarea liberalilor neoclasici la sit, din per, interbelica - incercare de examinare autocritica a propriei paradigmei => au acceptat cu pre multa u¿urinia ideea pasivitaiii statelor.
Au recunoscut excesul de subiectivitate in anal, ec, importania exagerata acordata psihologiei ¿I comportamentului individual al ag, ec, precum si aversiunea lor faia de informaiiile concrete fata de studiul ist, al ec. Mai multe mi¿cari de adaptare la ceriniele realitaiii:
- preocup, pt, perfeci, calculatorului ec, raiional, prin crearea ecometriei; - efortul neoliberalilor germani de a depa¿i razboiul steril al metodelor;
- combatarea vehelmenta a proprietaiii colective ¿I a interveniiei excesive a statului in ec;
- combatarea idei pasivitatii statului liberalin cadrul Colocviului W.Lippmann;
Reprezentanii: F.A.Heyec, W.Eucken, L.Robins, A.Allais, Anghel Rugina.

8.2 TEORIA CATALAXIEI
- concepiia lui F.A.Hayek despre bazele ec contemporane de pia. Hayek
- reprez, ¿c, de la Viena. Lucrare: “Calea spre servitute” (1944);
- sinteze concepiiei neoliberale a lui H, “Lege, legislaiie si libertate” (1973-1979).
¥N centrul preocuparilor lui stau principiile ¿I logica unei civilizaiii a libertaiii;
- e adept al individualismului, in centrul societ, sa stea individualul activ; - obiectul stiinielor sociale e comportamentul uman, urmarile neinteniionate ale aciiunilor individuale;
- elem central in ¿tiiniele sociale e elem subiectiv. 1.Conceptia lui H, despre liberate ¿I statul de drept:- libert, e valoarea suprema intr-o societ, moderna ¿I prospera;
- libert, e chiar mai imp, decat prosperitatea ec;
- asigurarea libertaiii pt toii indivizii dintr-o societ, pp, existenta ordini legate care poate fi asigurata in 2 feluri: prin voinia unei persoane si prin domnia legii => atunci ordinea in societ, e mai stabila;
- H, este adeptul unui stat activ,in limite, domenii ¿I forme strict determinate de lege;
- rolul statului de drept consta in a asig, o serie de servicii publice;
- garaniia funciionarii eficiente a statului de drept este separaiia dintre puterea legislativa, executiva ¿I judecatoreasca.
2.Th, catalaxiei sau concepiia lui H, despre ec, de pia, ¿I ordinea liberala din cadrul ei: - ec de pia, e un mecanism care se autoregleaza.
Ordinea ¿I organizarea ec, se realiz, prin intermrediul concureniei daca indivizii sunt liberi sa faca tranzaciii cu cine vor ei.
Elem, aleator al operaiiunilor de schimb pe pia, consta in faptul ca bunurile sau serviciile oferite de anumiii ag, ec, pot sa aiba o val, > sau mai < pt ceilalii agenii; - propune schimbarea termenului “economie de piaia” cu “catalixie” care vine de la a schimba.
Prin catalixie se inielege ordinea sau organizarea care ia na¿tere prin adaptarea reciproca a numeroase economii individuale pe piaia. Pr2 sunt releele acestei reiele complexe de activitaii.
3.Concepiia lui H, despre pol, ec, ¿I critica adusa tuturor formelor de interveniie a statului in ec: - corolarul practic al th, catalixiei e recunoa¿terea rolului activ, dar limitat al statului in ec;
- H, sugereaza denaiionalizarea banilor. El este adeptul catalixie monetare; - in ce prive¿te pol, H, considera doua din cele 3 categ, de impozite: impozite pt acoperirea chelt2 de administraiie ¿I pentru b, corective; - respinge impoz, percepute pt dreptate sociala ¿I statul bunastarii;

- H, e adept al mainii invizibile a lui A.Smith ¿I al th, pieielor a lui J.B.Say; - dezaproba ¿I critica orice forma de control ¿I de conducere centralizata a ec, de catre stat. Concluzii: - lucrarile lui H, pun in discuiie numeroasele probl2, de interes real, constituie o pledoarie elocventa pt libertate ¿I iniiiativa creatoare in ec.

8.3 ªCOALA MONETARISTA (CHICAGO) SI CONTRIBUTIA LUI M. FRIEDMAN
Sc, de la Chicago infiiniata de F.Knight (1885-1973) in per, interbelica. Lucrari: “Eseuri in ¿tiinia ec, pozitiva” (1953), “Capitalism si libertate (1962), “Libertatea de a alege (1980), “Inflaiie ¿I ¿omaj (1976).
1.Conceptia lui M.Friedman despre suveranitatea consumatorului ca o caracteristica eseniiala a ec, de pia - “In capitalism ¿I libertate” ¿I Liberattea de a alege” F, se refera la mec, de funci, a ec, de pia, ¿I legatura lui cu libertaiile cetaiene¿ti. F, spune ca cheia bunei funciionari a ec, de pia e libertatea de alegere a oamenilor sau suveranitatea consumatorilor. Impulsul activitaiii ec, porneste de la consumatori prin capac, lor de a alege mf2, pe care le vor cumpara.
Elem cheie al ac, mecanism sunt pr2, care indeplinesc funciiile: - transmiterea de informaiii; - constituirea unui stimulent pt adoptarea acelor metode de produciie care sunt cel mai putin costisitoare disponibile pt scopurile cu cea mai inaltavaloare; - determina cat prime¿te fiec, din produs , repartiiia venitului.
2.Critica adusa de F, dirijismului, ¿I recunoa¿terea unor merite ale teoriei Keynesiste: - F, critica interveniia statului in ec, dar acepta unele forme de interveniie a statului in ec;
- ideea lui F: opiiunile oamenilor pt consum sunt influeniate in fiec, mom, de 2 elem: niv, si dinamica venit, prezent ¿I niv, venit, permanent sau de aprecierile oamenilor cu privire la venitul durabil la care se a¿teapta din averea lor pe t, lung. F, a urmarit sa determ, evol, seculara si caracterul ciclic al fciiei consumului. 3.Th, ¿I pol, monetara in opera lui F:
- Concepiia lui F, despre bani are ca pct, de plecare th, cantitativa asupra banilor si pr2, asa cum a fost reformulata de Fischer in 1907. Ac, a pornit de la formula: MV=PQ unde Q= vol, mf2 ¿I M= masa monet, V=vit, de rotaiie, P= indicele pr2;
- a izolat sub forma unei constante k=V/Q => formula cantitaiii de bani neces/ cerute la un mom, dat, d=Md =kP;
- in ceea ce prive¿te fluctuaiiile cererii globale, monetaristii susiin ca ac, vor fi determ, numai de schimburile de masa sau de vit, de circulaiie a banilor; - fluctuaiiile ofertei de bani sunt corelate cu flexibilitatea relativa a salariilor ¿I pr2;
- momentari¿tii considera sect, partic, din ec, de pia, ca fiind relativ stabil => vit, de rotaiie a banilor e stabila;
- considera ca inflaiia e un fen, monetar, iar F, condid, ca pericolul princip, pt, ec, deriva din cre¿terea inflaiiei ¿I nu din ¿omaj cum considera Keynes; - coniinutul pol, monetare preconizata de monetari¿ti in frunte cu F, este combaterea inflaiiei ¿I asigurarea stabilitaiii pr2, considerand nu numai justificat ci ¿I util ¿omajul. F, introduce noi, de rata naturala a ¿omajului

8.4 CONTRAREVOLUºIA MONETARISTA ªI REVIGORAREA NEOCLASICISMULUI
- neoliberalii au lansat o contrarevoluiie monetarista menita sa dea o explicaiie neoclasica ¿I problemelor puse discuiie de Keynes. Un ex, de th, elab, in contextul contrarevoluiiei monetariste e th, dezechilibrelor ec, dat prezeniei banilor in ec, de pia, a lui R.W.Clower. Th, ec, bazata pe oferta:
Reprezentanii: A.Laffer, J.Kinniski, N.Ture. - th, susiine ca politica dirijista a avut efect negativ asupra rezultatelor ec, din SUA in ultimele 2 decenii in sensul ca a descurajat munca ducand la scaderea productivitaiii muncii. Ea propune abandonarea th, ec, neokeynesiste bazata pe analiza cererii ¿I renuniarea la politica dirijista.
Continutul pozitiv al po, ec, preconizat de ac, ganditori e stimularea investiiiilor in vederea cre¿terii ec, fol, ca princip, instrument scaderea impozitelor pe avere ¿I pe venituri. Th a¿teptarilor sau anticiparilor raiionale: - initiata de Lucas, Sargent, Wallaces, Barro;
- adepii th, ratex considerate ca deciziile in ec, tb, luate in mod individual ¿I ca pe baza mecanism, piei, se pot rezola cel mai bine prol2, ec, contemporane, fara interveniia statului. Indivizii cunosc si fol, toate inform, ¿I th, ec, pe care se intemeiaza mas, de pol, ec, a,i, ei pot sa ia decizii ec, eficiente.
Ei susiin flexibilitatea pr2 ¿I a salariilor; ¿omajul e in cea mai mare mas, voluntar.

8.5 OPINII DESPRE TRANZIºIA DIN EUROPA DE ESTLA EC DE PºA Revenirea fostelor i, comunistre la ec, de pia descentralizata s-a facut pe proprietatea privata ¿I libera iniiiativa a ag, ec, in cadrul concureniei de pia. Dificultaii: - legate de structurile sociale sonomice; - costuri sociale imense. Concluzia umanista - pt eficientizarea economiei romane¿ti actuale este nec, liberalizarea ¿I privatizarea ei.
Reprezentanii: M.Friedman sugereaza o terapie de ¿oc privatizarea totala ¿I importum masiv de capital strain. Preconizeaza: o ec, sociala de pia adica imbinarea ec, libere pe pia, cu unele masuri de proteciie sociala pt, gr2, sociale dezavantajate. A.N.Rugina - sa se realizeze in Rom, o noua ordine monetara, fin, ec, ¿I soc, bazata pe libertate, justiiie locala, egalitate ¿I stabilitate de durata. Lionel Storelu - ec, de pia a ca¿tigat ¿I ec, dirijista a pierdut.

Curs 8
Doctrine economice

9. TEORII MODERNE ªI CONTEMPORANE DESPRE
REL EC INTERNAº

9.1 iNCEPUTURILE TH DESPRE COM INTERNAº - TH AVANTAJULUI ABSOLUT
Comertul, indeosebi cel internai, a devenit un factor revolutionar de promovare ¿I stimulare a prog, tehnic-ec, ¿I de automatizare ¿I dezv, a gandirii ec. Exista 2 mom, caracteriartice ale gandirii despre com, internai:
- mercantilismul care a contribuit la pregat, viitoarelor th, despre com, internai;
- th lui A.Smith despre avantajul absolut in com, internat. Smith explica utilitatea ¿I avantajul com, exterior pornind de la concepiia sa despre bogaiie ¿I rolul diviziunii muncii, respectiv de la prioritatea produciiei faia de celelalte sfere ale ec.
Smith- avantaje absolute in com, exterior e diferenia de cost respectiv de prei pt ac, mf, produsa in i, diferite. A.Smith compara costurile de produciie pt o mf, data ¿I considera ca avantajul absolut al comeriului consta in ec, de chelt2 de produciie pt, mf, data. Condiiia realizarii avantajului absolut in com, exterior e deplina libertate ec.

9.2 TH COSTURILOR COMPARATIVE - MODELUL RICARDIAN
1. Principiile diferite care guverneaza com, interior ¿I exterior:
- pe pia interna schimbul de mf, e guvernat de legea valorii bazata pe munca, susiine ac, lucru pr, orice fel de schmb pe pia mondiala- schimbul de mf2 e guvernat de princip, cost2 comparate sau comparative de produciie ¿I al avantajelor relative.
¥N ambele cazuri fact2, determinanii ai schimbului sunt de natura obiectiva ¿I determinabili dpdv cantitativi. Faptul ca cele 2 legi difera e explicat de Ricardo prin dificultaiile mai > care existau in calea miscarii internai, a capitalului ¿I a muncii.
2. Continutul th, ricardiene despre com, internai:
- Idei: R, considera ca nu este posibil ca fiec, i, sa produca toate felurile de mf2de care are nevoie;
- e mai raiional sa se specializeze fiec, i in producerea anumitor mf2 pt, care dispune anumite avantaje;
- nu e dispon, si nici nec, ca fiec, i, sa produca toate felurile de mf2 de care are nev. Criteriul acestei specializari tb, sa fie avantajul competitiv;
- din ex2 lui r, => ca avantajul relativ consta in posib, de a produce o mf, cu o chelt, de timp relativ mica comparativ cu alta mf, din aceasi, i, chiar daca pt ac, mf, s-a chelt, mai mult timp de munca decat in alte iari. 3. Apreciei critice asupra modelului si th, ricardiene despre com, internai: - comparativ cu predecesorii, R a realizat progrese substaniiale in th, ec, inclusiv in th, rel, ec, internet;
- termeni noi: - cost de prod, cost relativ sau comparativ de prod, avantaj relativ;
- a intuit ca pia mondiala e mai complexa decat pia naiionala; - a combatut ¿I a recunoscut ca pe pia mond, se schimbau adeseori cantitaii neechivalente de munca.
4. Reaciiile sociale si naiionale fata de th ricardiana: - numeroase critici care vizau aspecte de disfunciionalitate din desfa¿urarea com, dar si pariile vulnerabile ale th liberalismului clasic despre com;
- dubla reaciie sociala ¿I intelectuala impotriva lui Marx.

9.3 MODELUL HECKSCHER
- face p, din th, pura a com, internai. A rezultat din 2 preocupari majore ale neoclasicilor in per, interbelica:
- imbogaiirea problematicii com, internai, cu tema inzestrarii naturale a i, cu fact, de produciie ¿I optimizarea alocarii lor in fciie de opiiunea cea mai raiionala din mai multe utilizari alternative posibile ¿I problema amplasarii teritoriale optime sau a localizarii diferitelor activit, ec. Autorii modelului: E.Heckscher, B.Ohin, P.A Samuelson.
Lucrare: “Com, internet, ¿I com, interegional” (1935); ¿I “Economics”. Radacinile metodologice ¿I ideologice:
- in th, ricardiana a com, internai, ¿I th, neoclasica a pr2 b, ec. Raspunsuri la 5 intrebari:
1.Care e th alocarii res, ¿I a specializarii ec, internai? - avantajul relativ e legat de abundenia fact, de prod,; - avantajul relativ al fiec, i, depinde de acea combinaiie de fact, de prod, care asig, o proporiie comparativ sau relativ mai > din fact, mai abundent ¿I relativ mai ieftin.
2. ¥N ce consta mec, de funci, a com, internai, ¿I de ca fact, dep, formarea, pr2 pe piaia mondiala - th egalizarii pr2, fact, de prod, ¿I a venit2 propri ac, fact, exprima chintesenia mec, de desfa¿, a com, internai; - obiectul con, internai= b, finale dar si cele intermediare respectiv fact, de prod; - in decursul timpului se manifesta tendinia de ieftinire a b, rare ¿I de scumpire a b, abundente, drept urmare a com, internai.
3.Care sunt rezult, imediate ale com, internai? - Autorii modelului H-O-S nu fac deosebire de fond intre com, interior si com, internat. Ei susiin ca la baza formarii pr2 sta valoarea de substituiie sau costul de oportunitate. Costul de oportunitate= cantitatea dintr-o mf, la a carei producere tb sa renuniam daca dorim sa sporim cu o unitate produciia mf, al carei cost il definim.referindu-se la niv, absolut al pr2, autorii le explica in fciie de: costuri explicite sau direct vizibile ¿I costuri implicite.
Pr, intermediare se stabilesc la un niv, care se situeaza intre limitele nai, ale cost2 relative sau comparative ale mf2 produse in dif, i, inaintea proc, de specializare a fiecareia dintre ele. Avansul reciprioc al partenerilor consta in economii de resurse in obi, mf, cu costuri mai mici deci la preiuri mai reduse precum si in ceea ce ei num, surplusul consumatorului care este diferenia dintre utilitatea totala a unui b, ec, ¿I pr, platit pt, b, respectiv.
Rezultatul pe t, scurt al com internai,= toti partenerii ca¿tiga ceva fara ca vreunul sa piarda ceva.
4. Care e rezult, pe t, lung al com, internai? - sunt benefice; - investitorii legaii de multiplicatorul com, exterior, de “efectul de propagare” a dezv, ¿I “efectul dee antrenare” a i, mai putin dezv, de catre i, dezv.
5. Care este politica ec, externa, optima? Th liberului schimb - premisa obligatorie ¿I totodata corolarul practic inevitabil al desfa¿, efic, a com, internai, sunt absenia barierelor vamale ¿I a altor restriciii, respectiv pol, ec, externa liber schimbista. - admit proteciionismul numai pt ratiuni legate de apararea nai, ¿I in cazul industriilor incepatoare.
MERITE ale modelului O-H-S. - large¿te ¿I imbina problematica de cercetare a com, internai, cu prob, combinarii mai raiionale a fact, de prod; - admite legitimitatea proteciionismului in anumite situaiii; - imbogaie¿te instrumentarul analitic pt investigarea alternativelor de fol, a fact, de prod. Slabiciuni ale modelului O-H-S: - absolutizeaza th subiectivaa pr; - abordeaza in mod static prob, com, internai, contemp; - ignora marile decalaje ec din ec, mond, contemp.

9.4 PARADOXUL LUI W.LEONTIEF
- trasaturi practice ale modelului H-O-S:
1. Paradoxul lui D.Graham: ne atrage ateniia ca in practica exista cazuri in care unii parteneri pot sa piarda din tranzaciiile de pe piaia.
2. Scepticicismul lui Keynes faia de th liberala a com, internat: K, a facut cateva observaiii referitoare la limitele th conveniionale despre com, internai.K spune ca sunt mult mai realiste preocuparile mercantilismului legate de asigurare a unei balanie de plaii externe active.
3. Critica adusa de M.Manoilescu liberalismului ec: are contributii in analiza canalelor prin care i, subdezv, piers in operaiiunile de com, exterior cu i, dezv.

9.5 ORIENTARI MAJORE ¥N GANDIREA EC DIN PER POSTBELICA
Th ec conveniionale studiaza implicaiiile progresului ¿tiniific ¿I tehnic asupra com, exterior ¿I internai, avantajul relativ dinamic cunoa¿te th ale proporiiei neofactorilor de produciie ca: th, calificarii mainii de lucru, th, decalajului tehnologic, th, ciclului de viaia a produsului.
Lucrari: “Costul comparativ ¿I th politicii comerciale pt o ec, mond, in dezvoltare” (1968). Samir Amin: Lucrari: “Acumularea la scara mondiala”, Dezvoltarea inegala”,
Curs 9
Doctrine economice

10 . CRESTEREA EC ¥N DEZBATEREA ECONOMISTILOR
DIN PER POSTBELICA

10.1 DINAMICA MACROECONOMICA
Termenul de cre¿tere