2.1 Continutul si structura stocurilor r1n12ni
2.1.1 Stocurile
Stocurile reprezinta, materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate
la prima lor utilizare, sa fie vandute in situatia cand au
starea de marfa sau produse rezultate din prelucrare, precum si productia in
curs de executie.
Stocurile, sub aspectul gestionarii, se pot grupa in stocuri si productia
in curs de executie, ambele fiind considerate active circulante materiale.
Comisia Internationala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), in norma de
contabilitate IAS 2 „Stocurile” aplicata incepand cu
1.01.1976 si revizuita in anul 1993 defineste stocurile ca fiind un element
de activ, iar costul de achizitie al acestora cuprinde pretul de cumparare,
taxele vamale si alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare.
Stocurile pot fi:
· Bunuri achizitionate in scopul revanzarii ( marfa cumparata
de un comerciant cu amanuntul si destinata revanzarii) sau orice alta
achizitie avand acest scop;
· Bunuri finite sau in curs de executie fabricate de intreprindere;
· Materii prime, materiale, utilitati ce urmeaza a fi folosite in
procesul de productie;
· Costul serviciului pentru care intreprinderea nu a recunoscut
inca venitul aferent, in cazul prestarilor de servicii.
2.1.2 Clasificarea stocurilor
In contabilitatea financiara a intreprinderii stocurile sunt clasificate
si delimitate in functie de patru criterii: fizic, destinatie, faza ciclului
de exploatare si locul de creare a gestiunilor. Corespunzator acestor criterii
sunt individualizate urmatoarele stocuri:
· Materii prime, care participa direct la fabricarea produselor, regasindu-se
in componenta lor integral sau partial, in stare initiala sau transformata;
· Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare,
combustibili, piesele de schimb, semintele si materialul de plantat, furajele
si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea
de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul rezultat;
· Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor
reziduale;
· Animale care nu au indeplinit conditiile de a fi trecute la animale
adulte, animale de ingrasat, pasarile si coloniile de albine;
· Productia in curs de fabricatie reprezinta materii prime care
nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie, produse ne supuse probelor si
receptiei tehnice, precum si lucrarile si serviciile in curs de executie
sau neterminate;
· Marfuri, respectiv bunuri pe care intreprinderea le cumpara in
vederea revanzarii ;
· Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protectia marfurilor pe
timpul transporturilor si depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala.
Categorii distincte in cadrul stocurilor constituie obiectele de inventar,
baracamentele si amenajarile provizorii.
In Romania, prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii
nr. 82/1991 este data urmatoarea definitie acestei clase de active patrimoniale:
„Contabilitatea stocurilor si comenzilor in curs de executie cuprinde
ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale, destinate:
· fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea
lor in procesul de productie;
· fie a fi consumate la prima lor utilizare.
2.2. Obiectivele si factorii organizarii contabilitatii stocurilor
Obiectivele contabilitatii stocurilor si a productiei in curs de executie
sunt, in principal legate de realizarea functiilor comerciale ale intreprinderii.
Principalele obiective ce revin contabilitatii in acest domeniu sunt:
A. Urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare. Prin organizarea
evidentei pe grupe si feluri de stocuri, precum si a cheltuielilor de transport-aprovizionare
pe feluri de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se
asigura informatii utile cu privire la stadiul aprovizionarii.
B. Asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare
si urmarirea permanenta a miscarii lor. Se asigura prin organizarea contabilitatii
mijloacelor circulante materiale pe gestiuni, si in cadrul acestora pe
feluri de stocuri, cantitativ si valoric, inregistrarea exacta si la timp
a cuantumului miscarilor si a diferentelor constatate la inventariere, sesizarea
existentei stocurilor fara utilitate sau cu miscare lenta, pentru luarea masurilor
necesare lichidarii lor.
C. Urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale aprovizionate impune
un asemenea mod de organizare care sa permita respectarea normelor de consum
specific la eliberarea lor din depozit, evidenta economiilor sau a materialelor
ne utilizate, precum si a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea
in sectiile de fabricatie.
D. Asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare fata de valoarea
materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilitatii astfel incat
acestea sa poata furniza informatii cu privire la nivelul si structura cheltuielilor
de transport aprovizionare.
E. Inregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri si a
celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate tertilor.
F. Evidenta si urmarirea stocurilor de produse in procesul obtinerii si
livrarii la preturi competitive.
G. Evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra patrimoniului
si rezultatelor, prin aplicarea corecta a regulilor de evaluare.
H. Promovarea principiului prudentei si principiului continuitatii activitatii
la evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor.
Realizarea acestor obiective este conditionata de studierea si luarea in
considerare a factorilor specifici care influenteaza organizarea contabilitatii
activelor circulante materiale printre care:
A. marimea intreprinderii, ca factor care determina alegerea metodei de
contabilitate sintetica a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie
metoda inventarului intermitent.
B. structura organizatorica si functionala a gestiunilor de stocuri, determina
circuitul documentelor primare si evidenta analitica pe gestiuni. Modul de organizare
a activitatii de aprovizionare si livrare, depozitare si miscare a stocurilor
de materiale constituie premise de baza a contabilitatii, intrucat
operatiile specifice lor genereaza o mare diversitate de documente primare de
a caror corecta intocmire si completare depinde gradul de exactitate a
informatiilor furnizate.
C. caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, in
functie de care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii
si conturile sintetice corespunzatoare lor; se elaboreaza nomenclatorul stocurilor
si pe aceasta baza se organizeaza evidenta operativa si contabilitatea analitica.
D. decalajul ce poate aparea, uneori, in vanzarea si livrarea stocurilor.
E. sursele de provenienta a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori,
din productie proprie, din prelucrare la terti ) influenteaza, in principal,
conturile sintetice utilizate si preturile de evaluare.
F. modul de evaluare a activelor circulante materiale influenteaza, in
special, modul de inregistrare a acestora in contabilitatea sintetica,
dar si alegerea metodelor de determinare a preturilor de iesire la stocurile
intersarjabile.
G. sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenteaza
organizarea contabilitatii stocurilor in vederea calcularii marimii cantitative
si valorice a intrarilor, iesirilor si stocurilor, precum si a cheltuielilor
efective de transport aprovizionare, in functie de care se aleg metodele
de contabilitate analitica a stocurilor.
De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale trebuie
considerati si alti factori, ca: documentele insotitoare la intrarea stocurilor;
amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce
apartin tertilor; fazele procesului de aprovizionare, precum si mijloacele folosite
pentru executarea lucrarilor de evidenta si calcul.
2.3. Evaluarea stocurilor
2.3.1 Preturile de inregistrare folosite la evaluarea activelor circulante
In contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:
· valoric, in contabilitatea sintetica;
· cantitativ si valoric, cu unele exceptii, in contabilitatea analitica
· cantitativ, in evidenta operativa de la locurile de depozitare.
Preturile folosite la evaluarea activelor circulante inregistrate in
contabilitate se numesc preturi de inregistrare. Ele pot fi diferite in
functie de optiunea unitatilor patrimoniale si de natura stocurilor si pot fi
inregistrare in contabilitate, astfel: a) Costul de achizitie folosit la inregistrarea intrarilor stocurilor
este format din pretul de facturare al furnizorului, taxele si ambalajele nerecuperabile,
cheltuielile de transport-aprovizionare si alte cheltuieli incluse in
factura furnizorului. Un asemenea pret devine cost istoric si va fi luat in
considerare la eliberarea stocurilor din depozit. Intrucat costul
de achizitie, devenit pret de inregistrare in contabilitate chiar
pentru aceleasi sortimente, difera de la o perioada la alta in functie
de marimea preturilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielilor
de transport aprovizionare, se ridica problema preturilor unitare care trebuie
practicate la iesirea stocurilor in cauza de la locurile de depozitare.
In acest scop, Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii nr. 82/1995,
la art. 67 stabileste posibilitatea alegerii de catre agentii economici a uneia
din urmatoarele metode:
· Cost mediu ponderat;
· Prima intrare-prima iesire;
· Ultima intrare-prima iesire. b) Pretul standard este un pret prestabilit ce consta in evaluarea si
inregistrarea stocurilor la preturi fixe, stabilite anterior pe baza preturilor
medii ale stocurilor respective realizate in perioada precedenta. El devine
pret de inregistrare in contabilitate cu conditia evidentierii distincte
a diferentelor de pret fata de costul de achizitie. Preturile standard trebuie
sa fie actualizate periodic, cel putin o data pe an, in functie de evolutia
preturilor si alti factori.
Diferentele de pret pot fi:
· Favorabile, cand pretul standard este mai mare decat costul
efectiv si se inscriu in rosu;
· Nefavorabile, cand pretul standard este mai mic decat costul
efectiv si se inscriu in negru.
Diferentele de pret stabilite la intrarea bunurilor in patrimoniu se repartizeaza
si se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor
iesite cat si asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare
K, care se calculeaza astfel:
Coeficient de repartizare = Soldul initial al diferentelor de pret + Diferente
de pret aferente intrarilor in cursul perioadei
( K ) Sold initial al stocurilor la pret de inregistrare + Valoarea intrarilor
in cursul perioadei la pret de inregistrare
K = Si (cont de diferente) + Rd (cont de diferente)
Si (cont de stoc la pret de inregistrare + Rd (cont de stoc la pret de
inregistrare
Acest coeficient se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune la
pret de inregistrare, obtinandu-se, astfel, diferentele de pret
aferente bunurilor iesite. El se inmulteste cu valoarea stocurilor iesite
din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza
in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate
bunurile iesite.
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile
conturilor de stocuri, evaluate la pret de inregistrare, astfel incat
aceste conturi sa reflecteze valoarea stocurilor la costul de achizitie. c) Pretul de facturare al furnizorului este pretul indicat in factura
furnizorului. Pretul de facturare devine pret de inregistrare in
contabilitate cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata
de costul de achizitie. Diferentele de pret vor fi in toate cazurile nefavorabile,
pentru ca, in fapt, reprezinta cheltuielile de transport-aprovizionare,
astfel ele vor fi inregistrate distinct in conturile de diferente
de pret.
Cheltuielile de transport aprovizionare inregistrate in conturile
de diferente se vor repartiza proportional, atat asupra valorii bunurilor
iesite, cat si asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare
K care se calculeaza astfel:
Coeficient de = Cheltuieli de transport aferente stocurilor existente la inceputul
perioadei + Cheltuieli de transport aferente intrarilor de stocuri in
cursul perioadei repartizare ( K ) Soldul initial al stocurilor la pret de facturare + Valoarea
intrarilor de stocuri in cursul perioadei la pret de factura
K = Si (cont de diferente) + Rd (cont de diferente)
Si (cont de stoc la pret de factura) + Rd ( cont de stoc la pret de factura
)
Acest coeficient (K) se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune
la preturi de factura, obtinandu-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare
aferente bunurilor iesite din gestiune.
La sfarsitul lunii soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile
conturilor de stocuri la pret de inregistrare, reflectandu-se astfel
valoarea stocurilor la costul de achizitie, respectiv de productie. d) Costurile de productie este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate
de fabricarea bunurilor respective, iar acesta devine pret de inregistrare
in contabilitate. Prezinta dezavantajul ca nu este cunoscut decat
dupa expirarea lunii curente.
La iesirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate costurile
unitare ale acestora si se va folosi una dintre urmatoarele metode:
· Costul mediu ponderat (CMP);
· Prima intrare-prima iesire (FIFO);
· Ultima intrare prima iesire (LIFO).
2.3.2. Reguli de evaluare a stocurilor
La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunzatoare
starii lor patrimoniale:
A. Evaluarea la intrarea in patrimoniul intreprinderi;
B. Evaluarea la inventariere;
C. Evaluarea la bilant;
D. Evaluarea la iesirea din patrimoniu.
A. Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu
Regula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor , la intrarea
in patrimoniu, este evaluarea la cost istoric, care poate fi identificata,
prin:
1. Costul de achizitie, in cazul bunurilor achizitionate de la terti,
in structura caruia se cuprind urmatoarele elemente:
· Pretul de cumparare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile
(TVA), precum si rabaturile, remizele, risturnuri etc.
· Taxe vamale aferente bunurilor importate.
· Cheltuieli accesorii de achizitionare -; acestea fiind cheltuielile
directe sau indirecte legate de aprovizionare pana la intrarea bunurilor
intrate in gestiune, ele pot fi:
· Costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;
· Costuri interne: de transport intern, cheltuieli de manipulare.
Nu se includ in costul de achizitie cheltuielile financiare aferente finantarii
necesare constituirii stocurilor si nici sconturile financiare acordate pentru
plata inainte de scadenta.
2. Costul de productie, in cazul bunurilor si serviciilor obtinute din
activitatea proprie de exploatare, format din:
· Pretul de achizitie a materialelor consumate;
· Cheltuielile directe de fabricatie;
· Cheltuieli indirecte de fabricatie.
3. Valoarea de utilitate, in cazul bunurilor aduse ca:
· Aport la capital;
· Obtinute cu titlu gratuit;
· Din donatii.
Costul de intrare in patrimoniu este denumit si valoare de intrare sau
valoare contabila.
B. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii
Regula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor, la inventar,
este evaluarea la valoarea actuala sau de utilitate denumita si valoare de inventar.
Aceste valori se stabilesc in functie de utilitatea bunului in intreprindere
sau pretul pietei si se identifica, in functie de destinatia lor, astfel:
· Stocurile destinate vanzarii, li se stabilesc valoarea de inventar
sub forma valorii nete de realizare, care este data de pretul de vanzare
previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport, comisioane etc.
· Semifabricatele si productia in curs de executie se evalueaza
la valoarea componentelor materiale incorporate la care se adauga costurile
stadiilor de prelucrare.
· Materiile prime si materiale consumabile destinate utilizarii in
exploatare se evalueaza la costul lor de inlocuire.
La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudentei, potrivit
caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor,
respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor. In acest
sens:
· In cazul in care se constata ca valoarea de inventar, stabilita
in functie de utilitatea bunului pentru unitate si pretul pietei, este
mai mare decat valoarea cu care sunt acestea inregistrate in
contabilitate, in listele de inventariere vor fi inscrise valorile
din contabilitate.
· In cazul in care valoarea de inventar este mai mica decat
valoarea din contabilitate, in listele de inventariere se vor scrie valorile
de inventar.
· Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, in cazul constatarii
unor deprecieri relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri,
care sa reflecte situatia reala existenta, chiar si in cazul in
care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Provizioanele
constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu sunt
deductibile fiscal.
· In cazul constatarii unor lipsuri in gestiune, imputabile,
administratorii vor lua masura imputarii acestora la valoarea lor de inlocuire.
Prin valoarea de inlocuire se intelege costul de achizitie, in
care sunt incluse costul de cumparare practicat pe piata, taxele nedeductibile,
inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionare.
C. Evaluarea stocurilor la inchiderea exercitiului prin bilant contabil
Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabila pusa de acord
cu rezultatele evaluarilor la inventariere, astfel pot fi posibile urmatoarele
cazuri:
· Pentru stocurile la care au rezultat diferente in plus intre
valoarea de inventar si valoarea de intrare, in bilant acestea sunt evaluate
la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se inregistreaza
in contabilitate.
· Pentru stocurile la care s-au constatat diferente in minus intre
valoarea de inventar si valoarea lor de intrare, acestea se evalueaza in
bilant la valoarea de inventar. In contabilitate aceste stocuri vor continua
sa fie inregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare
datorat unor deprecieri se inregistreaza prin intermediul conturilor de
provizioane. Daca din valoarea de intrare a stocurilor se deduce valoarea
deprecierilor pentru care au fost calculate si inregistrate provizioane,
se obtine valoarea de inventar ca valoare neta ce se inscrie in
bilant.
Pe baza celor aratate mai sus se desprinde regula generala de evaluare si inregistrare
a stocurilor, si anume: inregistrarea lor in contabilitate la valoarea
de intrare, stabilita la nivelul costului de achizitie sau a costului de productie,
dupa caz, ca forme a costului istoric. Prin aceasta se asigura aplicarea principiului
realitatii, costurile efective de achizitie si de productie fiind parametrii
reali ai valorii stocurilor
D. Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu
La iesirea din patrimoniu sau la darea in consum, stocurile sunt evaluate
si se inregistreaza scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare.
Problema fundamentala a inregistrarilor la iesirea stocurilor cumparate
sau fabricate este cea a pretului utilizat pentru evaluarea stocurilor iesite.
In conditiile in care pe parcursul desfasurarii activitatii, aceleasi
feluri de bunuri se procura la preturi diferite, pentru evaluarea cantitatilor
de stocuri iesite sau consumate, avand la baza valoarea de intrare a acestora,
reglementarile si standardele internationale recomanda urmatoarele metode de
evaluare:
· Metoda costului mediu ponderat (CMP);
· Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO);
· Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO);
· Metoda costului standard.
1. Metoda costului mediu ponderat (CMP)
Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala
a stocului initial (Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea
existenta in stocul initial (qs), plus cantitatile intrate(qi):
CMP = Si + Vi qs + qi
Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante: a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare, unde CMP
este obtinut prin urmatoarea formula:
CMP = Si + Vi qs + qi
Prin aplicarea acestei variante se obtin urmatoarele valori de iesire:
Miscari (+intrari -iesiri) Stoc
Data Cantitate Pret CMP Valoare Cantitate Pret CMP Valoare
01.01 - - - 1000 10000.0 10000000
02.04 -200 10000 -2000000 800 10000.0 8000000
03.06 -100 10000 -1000000 700 10000.0 7000000
04.09 +1000 15000 +15000000 1700 12941.0 22000000
05.10 -1100 12941 -14235320 600 12941.2 7764680
06.10 -300 12941 -3882360 300 12941.2 3882360
07.11 +2000 20000 +40000000 2300 19079.3 43882360
20.12 -1300 19079 -24800090 1000 19079.3 19079270
b. Varianta actualizarii CMP in functie de durata medie de stocare
Numar de = Cantitati intrate (qi) = 3000 = 3
Rotatii Stocul mediu (qs) 1000 rotatii
In aceasta situatie durata medie de stocare este de:
12 luni / 3 rotatii = 4 luni
Astfel, costul mediu ponderat al aprovizionarilor din ultimele patru luni este:
CMP = 15.000.000 + 40.000.000 = 55.000.000 = 18.333,33 lei
1.000 + 2.000 3.000
Stocul final este evaluat la 18.333.333 lei . Aceasta valoare este mai mica
decat cea rezultata din prima varianta.
Prin varianta actualizarii periodice a CMP, in conditiile cresterii preturilor
prin inflatie, pretul de evaluare al stocului final este mai mic decat
ultimul pret de aprovizionare, astfel ca valoarea iesirilor va fi mai mare decat
in prima varianta, influentand cheltuielile de exploatare si rezultatele
finale.
2. Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO)
Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul
de achizitie al primului lot intrat, iar pe masura epuizarii lotului, stocurile
iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului urmator in
ordine cronologica.
Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare, rezulta urmatoarea
evaluare a iesirilor si stocurilor.
Miscari( +intrari -iesiri) Stoc
Data Cantitate Pret Valoare Cantitate Pret Valoare
01.01 - - - 1000 10000 10000000
02.04 -200 10000 -2000000 800 10000 8000000
03.06 -100 10000 -1000000 700 10000 7000000
04.09 700 10000 7000000
+1000 15000 +15000000 1000 15000 15000000
05.10 -700 10000 -7000000 - - -400 15000 -6000000 600 15000 9000000
06.10 -300 15000 -4500000 300 15000 4500000
07.11 300 15000 4500000
+2000 20000 +40000000 2000 20000 40000000
20.12 -300 15000 -4500000
-1000 20000 -20000000 1000 20000 20000000
Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea
intrarii loturilor in gestiune.
3. Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO)
Potrivit acestei metode, iesirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat,
iar dupa epuizarea lotului, cantitatile iesite vor fi evaluate la costul lotului
anterior.
Miscari (+intrari -iesiri) Stoc
Data Cantitate Pret Valoare Cantitate Pret Valoare
01.01 - - - 1000 10000 10000000
02.04 -200 10000 -2000000 800 10000 8000000
03.06 -100 10000 -1000000 700 10000 7000000
04.09 700 10000 7000000
+1000 15000 +15000000 1000 15000 15000000
05.10 -100 10000 -1000000 600 10000 6000000
-1000 15000 -15000000
06.10 -300 10000 -3000000 300 10000 3000000
07.10 300 10000 3000000
+2000 20000 +40000000 2000 20000 40000000
20.12 -1300 20000 -26000000 700 20000 14000000
300 10000 3000000
Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea
inversa intrarii loturilor in gestiune.
4. Metoda costului standard
Potrivit acestei metode, intreprinderile in cadrul contabilitatii
interne de gestiune, pot sa determine costurile si preturile prestabilite pentru
a evalua stocurile folosind costurile standard. In cazul folosirii acestei
metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc, anticipat, costurile fixe de
inregistrare, cu ajutorul carora se evalueaza si inregistreaza intrarile
si iesirile. Diferentele dintre costul de inregistrare si costurile efective
de achizitie sau de productie se evidentiaza in conturi distincte.
- Mii lei -
INTRARI IESIRI STOC
Data Operatia Q P V Q P V Q P V
01.03 Stoc init _ _ _ _ _ _ 3000 10000 30000
04.03 Intrari 5000 10 50000 _ _ _ 8000 10000 80000
07.03 Iesiri _ _ _ 4000 10 40000 4000 10000 40000
15.03 Intrari 6000 10 60000 _ _ _ 10000 10000 100000
17.03 Iesiri _ _ _ 3500 10 35000 6500 10000 65000
28.03 Iesiri _ _ _ 4500 10 45000 2000 10000 20000
Intre costurile de achizitie si costul standard au fost inregistrate
diferente care au fost evidentiate distinct. Aceste diferente se repartizeaza
la sfarsitul lunii asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocului
existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferentelor de pret,
aceasta calculandu-se prin inmultirea valorii bunurilor iesite cu
coeficientul calculat.
Indiferent de metoda de contabilitate adoptata pentru evidenta stocurilor, evaluarea
lor reprezinta o problema a carei rezolvare depinde de complexitatea structurii
stocurilor.
2.4. ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL CONTABIL AL STOCURILOR
In cadrul intreprinderii, activele circulante materiale ocazioneaza
numeroase operatii, care pot fi grupate dupa continutul lor in:
1. Operatii de aprovizionare si conservare;
2. Operatii de eliberare din depozit;
3. Operatii de inventariere.
Aceste operatiuni sunt consemnate in diferite documente si evidente operative
distincte.
1. Operatiile de aprovizionare si conservare sunt evidentiate in urmatoarele
documente:
· Comenzile, se emit de catre unitatile patrimoniale catre furnizori;
· Contractele economice, se incheie cu furnizorii pe baza comenzilor;
· Registrul de comenzi, este utilizat pentru urmarirea modului in
care sunt realizate contractele de aprovizionare;
· Avizul de insotire a marfii, este un document de insotire
a stocurilor pe timpul transportului, document pe baza caruia se intocmeste
factura fiscala, sau document de primire in gestiunea cumparatorului;
· Factura fiscala, realizeaza pe langa functiile avizului de insotire
si pe cele de transport pentru viza de control financiar preventiv, si totodata
este act justificativ pentru decontarea contravalorii;
· Nota de intrare-receptie, se intocmeste la sosirea stocurilor
de la furnizor si la intrarea acestora in depozitul unitatii;
· Fisa de magazie, este un document de evidenta operativa a magaziei
si se intocmeste separat pentru fiecare fel, calitate sau sortiment de
stocuri materiale.
2. Operatiile de eliberare din depozit sunt evidentiate in urmatoarele
documente:
· Bonul de consum, este utilizat pentru eliberarea din magazie a stocurilor;
· Fisa limita de consum.
3. Operatiile de inventariere sunt evidentiate in contabilitate prin intermediul
listelor de inventar.
In legatura cu operatiile de intrare si iesire a bunurilor, legislatia
in vigoare prevede urmatoarele obligatii pentru agentii economici:
· Bunurile materiale intrate in patrimoniu se consemneaza in
documente adecvate si se opereaza in evidenta locurilor de depozitare;
· Bunurile primite pentru prelucrare sau in custodie, se receptioneaza
si se inregistreaza distinct ca intrari in gestiune;
· Bunurile materiale in curs de aprovizionare sau sosite dar ne
receptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrari
in patrimoniu;
· Bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in
gestiune, pe baza receptiei si a documentelor de insotire;
· Bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza in
contabilitate ca iesiri din gestiune pe baza documentelor justificative.
2.5. Organizarea contabilitatii analitice a stocurilor de materii prime, materiale
consumabile si obiecte de inventar
Organizarea contabilitatii analitice a stocurilor, se realizeaza la intreprinderile
mari si mijlocii, care folosesc metoda inventarului permanent pentru contabilitatea
sintetica a stocurilor. Contabilitatea analitica a stocurilor trebuie astfel
organizata incat sa permita cunoasterea acestora cantitativ si valoric
pe fiecare loc de depozitare in parte si pe feluri de materiale, produse
marfuri etc.
Contabilitatea analitica este o evidenta completa, intrucat se foloseste
atat etalonul valoric cat si etalonul cantitativ, spre deosebire
de evidenta operativa a depozitelor, care utilizeaza numai etalonul cantitativ.
Contabilitatea analitica se poate tine in functie de specificul activitatii
si necesitatile proprii ale intreprinderii, dupa una din urmatoarele metode:
· Cantitativ-valorica;
· Operativ-cantitativa;
· Global valorica.
Indiferent de metoda de lucru adoptata, contabilitatea analitica trebuie sa
asigure o concordanta deplina cu contabilitatea sintetica.
A) Metoda cantitativ valorica (pe fise de conturi analitice)
In cazul utilizarii acestei metode la locul de depozitare se tine evidenta
cantitativa pe categorii de bunuri, iar in contabilitatea generala se
tine o evidenta cantitativ valorica, care prezinta urmatoarele caracteristici:
· Documentele de intrare si iesire se inregistreaza mai intai
cantitativ in fisele de magazie, care se tin la locurile de depozitare;
· Aceleasi documente, grupate pe operatii de intrare si iesire, se imbordereaza
separat si impreuna cu acesta se predau la biroul contabilitatii stocurilor
si materialelor;
· La biroul contabilitatii materialelor aceste documente se prelucreaza
conform necesitatilor, sunt evaluate cantitatile la pretul de inregistrare
si se stabilesc conturile in care urmeaza sa se inscrie operatiile
respective;
· Dupa prelucrarea datelor din documente, materialele se inregistreaza
cantitativ si valoric in fisele de conturi analitice, deschise pe feluri
de materiale si pe locuri de depozitare;
· O data cu consemnarea in fisele contabile a intrarilor si iesirilor
se obtine si centralizatorul de materiale, zilnic pentru intrari si lunar pentru
iesiri.
Verificarea concordantei dintre datele inregistrate in conturile
sintetice si cele analitice de materii si materiale se realizeaza la sfarsitul
lunii prin compararea datelor inregistrate in fisele de magazie
cu cele din fisele de cont analitic din contabilitate si intocmirea balantelor
de verificare a conturilor analitice. Reprezentarea grafica este prezentata
in Anexa 2.
B) Metoda operativ-cantitativa (pe solduri)
In cazul utilizarii acestei metode, la locul de depozitare se, tine evidenta
cantitativa a bunurilor materiale pe categorii, in contabilitatea generala
se tine evidenta valorica pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor pe grupe
si subgrupe de bunuri. Verificarea exactitatii si concordantei inregistrarilor
din evidenta depozitelor cu cele din contabilitatea generala se face lunar prin
evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie in registrul
stocurilor.
Tehnica de lucru este urmatoarea:
· Documentele justificative sunt inregistrate de gestionar in
fisele de magazie, stabilind stocul dupa fiecare operatie;
· Serviciul contabil, verifica periodic inregistrarile facute in
fisele de magazie si preia documentele respective, impreuna cu borderourile
intocmite de gestionar, care sunt centralizate pe grupe de materiale si
pe conturi corespondente
· Totalurile stabilite se inscriu in „Situatia de miscari”,
intocmita separat pentru intrari si pentru iesiri.
· La sfarsitul fiecarei luni se totalizeaza situatiile si se stabilesc
doua categorii de totaluri, pe gestionari si pe grupe de materiale, atat
la intrari cat si la iesiri, iar stocurile din fisele de magazie se inscriu
in Registrul stocurilor si se inmultesc cu pretul lor. Existentele
fizice inscrise in acest registru trebuie sa concorde cu stocul
stabilit prin fisele de magazie, iar soldurile pe grupe si gestiuni cu valorile
din Situatia de miscari lunara, care trebuie sa concorde cu contabilitatea sintetica.
Reprezentarea grafica este prezentata in Anexa 3.
C) Metoda global-valorica
In cazul utilizarii acestei metode, evidenta se tine numai valoric, atat
la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate, iar periodic se face
controlul concordantei inregistrarilor din evidenta lor.
Potrivit acestei metode, fisele de magazie sunt inlocuite cu Registru
de gestiune, in care zilnic sunt inregistrate valoric intrarile
si iesirile, pe baza documentelor justificative si se stabileste soldul la sfarsitul
zilei. Raportul de gestiune se intocmeste zilnic, iar, impreuna
cu documentele justificative, sunt transmise la compartimentul de contabilitate.
La serviciul de contabilitate se verifica legalitatea si realitatea documentelor
inscris in raportul de gestiune, preturile, precum si evaluarea
impreuna cu celelalte calcule, astfel ca dupa ce se constata corecta si
legala lor alcatuire le vizeaza si le inregistreaza in fisa contabila
analitica tinuta pentru fiecare gestiune in parte.
Controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii, cu cea
din contabilitate se face periodic, prin confruntarea soldurilor din raportul
de gestiune cu soldurile din fisa contabila analitica. Reprezentarea grafica
este prezentata in Anexa 4.
2.6. Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor de materii prime, materiale
si obiecte de inventar
Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si productiei in curs de
executie se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a-3-a din
Planul de conturi general, denumita „Conturi de stocuri si productie in
curs de executie”.
Acestea sunt conturi de bilant sau de inventar, care furnizeaza informatia
de reflectare si control gestionar privind situatia si miscarea stocurilor si
productiei in curs de executie. Soldul lor debitor se preia in activul
bilantului. Aceste conturi asigura:
· Conditii pentru organizarea contabilitatii activelor circulante de
natura materiala, pe structura, categorii de stocuri prevazute de regulamentul
pentru aplicarea legii contabilitatii.
· Realizarea normelor specifice de gestiune a stocurilor pentru:
- Stocurile din depozitele proprii;
- Stocurile aflate la terti;
- Decalajele intre aprovizionarea si receptia bunurilor;
- Decalajele intre vanzarea si livrarea bunurilor;
- Bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze de rezerve de proprietate
· Aplicarea regulilor contabile la evaluarea si inregistrarea stocurilor;
· Promovarea principiului prudentei la inventarierea si evaluarea prin
bilant a activelor circulante.
In afara conturilor din clasa a-3-a, care au ca obiect de inregistrare
stocurile, contabilitatea formarii si utilizarii acestora necesita stabilirea
unor corespondente cu conturi din alte clase:
· Clasa a-4-a, „Conturi de terti”
- Contul 401 Furnizori
- Contul 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
· Clasa a-6-a, “Conturi de cheltuieli”
- Contul 600 Cheltuieli cu materii prime
- Contul 601 Cheltuieli cu materiale consumabile
- Contul 602 Cheltuieli privind obiectele de inventar
- Contul 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea
activelor circulante
· Clasa a-7-a, „Conturi de venituri”
- Contul 711 Venituri din productia stocata
- Contul 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
Legaturile conturilor de stocuri cu cele din clasa a-6-a, „Conturi de
cheltuieli” si clasa a-7-a, „Conturi de venituri”, sunt redate
in tabelul nr. :
-Tabelul nr. Conturi de stocuri Conturi de cheltuieli Conturi de venituri
300 Materii prime 600 Ch cu materii pri.
301 Materiale 601 Ch cu materiale
321 Obiecte de inventar. 602 Ch cu obiectele de inventar. 711 Venituri din productia
stocata
390 Provizioane pentru 6814 Ch privind 7814 Venituri din
391 Deprecierea 6814 deprecierea 7814 provizioane pentru
392 Stocurilor 6814 activel circulante 7814 deprecierea actv.
Stocurile detinut de intreprindere, dar care sunt proprietatea altor
unitati, se urmaresc prin conturile organice in clasa 8 „Conturi
speciale”, din grupa 80 „Conturi in afara bilantului”,
astfel:
· Contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”
· Contul 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie”
La organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor poate fi adoptata una din
cele doua metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilitatii:
1. Metoda inventarului permanent
2. Metoda inventarului intermitent
1. Metoda inventarului permanent
In cazul utilizarii inventarului permanent in contabilitate, in
conturile de stocuri se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire
a stocurilor cantitativ si valoric, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea
in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.
Conform normelor contabile din tara noastra, in conditiile utilizarii
inventarului permanent, unitatile patrimoniale isi pot organiza contabilitatea
analitica a stocurilor in functie de specificul activitatii si de necesitatile
proprii.
In cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza
cu intrarile de bunuri si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei
de gestiune. La sfarsitul exercitiului financiar soldurile conturilor
de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere.
Daca exista diferente in plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza
aducandu-se stocurile la nivelul lor real.
In principiu, evaluarea intrarilor in stoc trebuie sa se faca la
costul istoric dat de costul efectiv de productie, in cazul stocurilor
provenite din productie proprie, iar iesirile din stoc la costurile la care
au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea iesirilor din stoc
se poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO,
LIFO.
Reglementarile contabile romanesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale,
de a continua practica contabila anterioara de a evalua atat intrarile
cat si iesirile din stoc la preturi standard sau prestabilite, denumite
si preturi de inregistrare. Acceptarea continuarii acestei practici a
impus instituirea in contabilitatea generala a conturilor de diferente
de pret care sa reflecte distinct:
· La intrarea elementelor in stoc, diferentele dintre costul istoric
si preturile de inregistrare;
· La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret
asupra valorii de inregistrare a elementelor iesite, cu ajutorul coeficientului
K.
K = (Si+Rd) cont de diferente de pret
(Si+Rd) cont de stoc la pret de inregistrare
Coeficientul K se aplica asupra valorii elementelor iesite din stoc, la pret
de inregistrare.
Exemplu:
O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii cu privire la stocul
de materii prime: a) stoc initial:
· la pret de inregistrare : 5.000.000 lei;
· diferenta de pret : 500.000 lei; b) intrari in stoc de la furnizori:
· la pret de inregistrare : 25.000.000 lei;
· diferenta de pret : 3.325.000 lei;
% = 401 „Furnizori” 33.706.750
„Materii prime” 300 25.000.000
Diferente de pret 308 3.325.000
T.V.A. deductibil 4428 5.381.750 c) iesiri din stoc la pret de inregistrare:
Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 20.000.000 d) calcularea si inregistrarea diferentelor de pret
K = (Si+Rd) cont 308 = 500.000+3.325.000 = 12,75 %
(Si+Rd) cont 300 5.000.000+25.000.000
Diferenta de pret = Rc cont 300 *K = 20.000.000 * 12,75% = 2.550.000 lei
Cheltuieli cu M P 600 = 308 Diferente pret 2.550.000 e) la sfarsitul exercitiului se constata plus la inventar
Valoarea stocului faptic 11.000.000
Sold scriptic (Sf=Si+Rd-Rc)cont 300 10.000.000
Diferente in plus la inventar 1.000.000
Diferente de pret aferente (1.000.000*K) 127.500
% = 600 Cheltuieli cu M P 1.127.500
Materii prime 300 1.000.000
Diferente de pret 308 127.500
Metoda inventarului permanent este utilizat de unitatile mari si mijlocii,
si consta in utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina si urmari
in permanenta stocul scriptic al acestora dupa fiecare operatie de intrare
si de iesire, astfel, contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta:
· stocul initial, de la inceputul lunii, care va fi cel final din
luna precedenta si care nu poate fi decat debitor,
· intrarile in cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care
se vor inregistra in debitul contului,
· iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma
rulajul creditor al contului,
· in baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri
-; se va stabili in permanenta stocul scriptic al bunurilor, care
vor putea in perioadele de inventariere cu stocurile faptice, din a caror
comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.
Folosirea acestei metode presupune:
· utilizarea fiecaruia dintre preturile de inregistrare a stocurilor,
· folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor,
· conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea
uneia dintre metodele de contabilitate analitica.
Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar asigura
o mai riguroasa cunoastere, in orice moment a marimii stocurilor si un
mai bun control al integritatii lor.
2. Metoda inventarului intermitent
Unitatile patrimoniale pot opta si pentru inventarul permanent al stocurilor,
cu conditia ca inventarul permanent al acestora sa fie condus in contabilitatea
de gestiune, in cazul intreprinderilor mari, sau extracontabil in
cazul intreprinderilor mici si mijlocii.
Aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in
contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecarei luni. In acest
caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale
plus valoarea intrarilor, pe deoparte si valoarea stocurilor finale stabilite
prin inventariere, pe de alta parte. Relatia de calcul a iesirilor ar putea
fi urmatoarea:
In cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea in
cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidentierea intrarilor si , respectiv,
a recalcularii stocurilor scriptice dupa fiecare intrare. Prin urmare conturile
de stocuri se utilizeaza numai la inceputul si sfarsitul lunii,
iar intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct in
conturile de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura
sau pret prestabilit, dupa caz. La sfarsitul fiecarei luni se stabilesc
stocurile finale prin inventariere si se inregistreaza in conturile
de stocuri initiale ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea
lor pe cheltuieli la inceputul lunii urmatoare.
Metoda inventarului intermitent consta in:
§ inregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu
financiar, direct in conturile de cheltuieli privind consumul acestor
stocuri,
§ regularizarea stocurilor la finele exercitiului financiar pe baza de
inventare faptice prin:
· destocarea stocului initial reprezentat de soldul al contului de stocuri,
sub premiza ca acesta s-a consumat in cursul exercitiului financiar,
· restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele
exercitiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de
stocuri.
In urma acestei tehnici de inregistrare, conturile de stocuri reflecta
marimea reala a acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de
stocuri reflecta cheltuielile efective cu aceste consumuri.
Exemplu :
O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii privind stocul de materii
prime: a) destocarea stocului initial, in costuri istorice = 5.600.000 lei
Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 5.600.000 b) intrari in stoc de la furnizori
% = 401 Furnizori 29.750.000
Cheltuieli cu M P 600 25.000.000
T.V.A. deductibil 4426 4.750.000 c) restocarea stocului final, dupa inventariere:
Materii prime 300 = 600 Cheltuieli cu M P 10.500.000
Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii,
si consta in neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si
iesirilor de stocuri in cursul perioadelor. Conturile de stocuri se utilizeaza
numai la finele perioadelor de gestiune cand se debiteaza cu soldurile
finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere. Miscarile
de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri, ci direct
conturile de cheltuieli.
Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din
afara unitatii fata de cele provenite din productia proprie si anume: a) pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele
etape:
· se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri
pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost inregistrate
la inceput;
· achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se inregistreaza
direct asupra conturilor de cheltuieli;
· la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate sau provenite
din perioada precedenta, neconsumate, cu care se degreveaza cheltuielile prin
trecerea lor asupra conturilor de stocuri.
Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta
bunurile consumate in timpul perioadei, calculate dupa relatia:
In perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta. b) pentru stocurile provenite din productie proprie se parcurg urmatoarele etape:
· se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri
pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente;
· bunurile obtinute din productie proprie nu se inregistreaza in
contabilitatea sintetica, ci numai in evidenta operativa de la locurile
de depozitare;
· pe masura vanzarii stocurile se vor inregistra asupra conturilor
de venituri, fara sa fie nevoie destocarea lor;
· la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie
proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedenta, dar nevanduta,
si se inregistreaza asupra conturilor de venituri din productia stocata.
Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile
produse in unitate, calculate dupa relatia:
In perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.
c) pentru productia in curs de executie, determinarea ei se face numai
la sfarsitul perioadei prin metode diferite si se inregistreaza
in contabilitate ca stocuri la costurile corespunzatoare, dar la inceputul
perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza in „rosu”.
Folosirea acestei metode presupune:
· utilizarea ca preturi de inregistrare in contabilitate
a stocurilor, a costului de achizitie pentru bunurile achizitionate din afara
unitatii si respectiv a preturilor de productie pentru bunurile obtinute din
productie proprie;
· nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor;
· nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor.
Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari in munca de contabilitate,
daca inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite,
insa, un control riguros al gestionarii si al asigurarii integritatii
lor.
2.7. Contabilitatea materiilor prime si a materialelor consumabile
Materiile prime si materialele consumabile au o insemnata pondere in
totalul mijloacelor materiale circulante, indeosebi in unitatile
patrimoniale cu activitate de productie de bunuri.
Contabilitatea materiilor prime si materialelor se realizeaza cu ajutorul conturilor:
· Contul 300 -; Materii prime;
· Contul 301 -; Materiale ;
· Contul 308 -; Diferente de pret.
Contul 300 „Materii prime” tine evidenta existentei si miscarii
stocurilor de materii prime care participa direct la fabricarea produselor si
se gasesc in produsul finit, integral sau partial, fie in starea
lor initiala, fie transformata.
Materiile prime, dupa continutul economic este un cont de active circulante
materiale, iar dupa functiunea contabila este cont de activ.
Operatii privitoare la Contul 300 „Materii prime” reflectate in
contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului
permanent se rezuma astfel:
Debit Contul 300 Materii prime Credit
Operatii cu care se debiteaza Contul creditor corespondent Operatii cu care
se crediteaza Contul debitor corespondent
Valoarea materiilor aduse ca aport in natura de intreprinzatorul
individual 108 Valoarea materiilor prime retrase de intreprinzatorul individual
108
Valoarea materiilor prime sosite de la terti sau in curs de aprovizionare
351,401 Valoarea materiilor prime trimise la prelucrat la terti 351
Valoarea materiilor achizitionate de la furnizori cu factura 401 Valoarea materiilor
prime trecute la marfuri spre a fi vandute 371
Valoarea materiilor achizitionate de la furnizori fara factura 408 Valoarea
materiilor prime date grupului 4511
Valoarea materiilor primite de la grup 4511 Valoarea materiilor prime date unitatii
481
Valoarea M P aduse ca aport in natura la capitalul social de catre asociati
456 Valoarea materiilor prime date subunitatilor 482
Valoarea M P primite de la unitate 481 Valoarea materiilor date in consum
600
Valoarea M P primite de la subunitati 482 Valoarea M P plus la inventar (in
rosu ) 600
Valoarea materiilor achizitionate din avans de trezorerie 542 Valoarea M P lipsa
la inventar, imputabile sau neimputabile 600
Valoarea materiilor primite cu titlu gratuit 7718 Valoarea materiilor prime
deteriorate 600
Valoare MP constatate plus la inventar 600 Valoarea M P iesite prin donatie
6712
Valoarea M P distruse in urma calamitatilor naturale 6718
Operatii privitoare la Contul 300 „Materii prime” reflectate in
contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care aplica metoda inventarului
intermitent, se rezuma astfel:
Operatii cu care se debiteaza Contul creditor corespondent Operatii cu care
se crediteaza Contul debitor corespondent
Valoarea stoc. exist. la incep perioadei, inventariate la inceputul
perioadei precedente (in rosu) 600
Valoarea stocurilor existente la finele perioadei stabilita prin inventariere
faptica (in negru) 600
Contul 301 „Materiale consumabile”, este un cont sintetic de gradul
I, care are ca obiect de inregistrare activele circulante materiale care
participa in procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi
de regula in produsul finit, precum si cele necesare procesului de circulatie,
aflate in patrimoniul unitatii.
In sfera acestor active circulante materiale se inscriu o gama larga
de elemente, care se diferentiaza in anumite limite prin caracteristici
comportamentale, care impun desfasurarea contului 301, in conturi sintetice
de gradul II, astfel:
Materialele consumabile si conturile sale sintetice de gradul II, dupa continutul
economic sunt conturi de active circulante materiale, iar dupa functiunea contabila
sunt conturi de activ.
Operatiile privitoare la conturile 3011, 3012, 3013, 3014, 3015, 3016 si 3018
reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care
aplica metoda inventarului permanent, se prezinta astfel:
Debit Conturile 3011 -; 3018 Credit
Operatii cu care se debiteaza Contul creditor corespondent Operatii cu care
se crediteaza Contul debitor corespondent
Valoarea materialelor aduse ca aport in natura de intreprinzatorul
individual 108 Valoarea materiilor retrase de intreprinzatorul individual
108
Valoarea materialelor aduse de la terti 351, 401 Valoarea mater trecute la marfuri
371
Valoarea materialelor achizitionate de la furnizori cu factura 401 Valoarea
materialelor date grupului 4511
Valoarea materialelor achizitionate de la furnizori fara factura 408 Valoarea
materialelor date unitatii de care apartine subunitatea 481
Valoarea material primite de la grup 4511 Valoarea mat. date altei subunitati
482
Valoarea materialelor aduse ca aport in natura la capital de asociati
456 Valoarea mater. lipsa la inventar imputabile sau neimputabile 6011-;6018
Valoarea materialelor primite de la unitatea de care apartine subunitatea 481
Valoarea materialelor date in consum sau depreciate 6011-;6018
Valoarea materialelor primite de la subunitate 482 Valoarea materialelor plus
la inventar (in rosu) 6011-;6018
Valoarea materialelor cumparate pe baza avansului de trezorerie 542 Valoarea
materialelor iesite prin donatie 6712
Valoarea materiilor primite cu titlu gratuit 7718 Valoarea materialelor distruse
in urma calamitatilor 6718
Operatiile privitoare la conturile 3011, 3012, 3013, 3014, 3015, 3016 si 3018
reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile patrimoniale, care
aplica metoda inventarului intermitent, se prezinta astfel:
Operatii cu care se debiteaza Contul creditor corespondent Operatii cu care
se crediteaza Contul debitor corespondent
Valoarea stocului existent la inceputul perioadei, inventariate la sfarsitul
perioadei precedente (in rosu) 600
Valoarea stocului existent la sfarsitul perioadei stabilit prin inventariere
faptica ( in negru) 600
Contul 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”, tine
evidenta diferentelor dintre pretul standard si pretul efectiv de cumparare
sau pentru evidentierea celorlalte componente ale costului de achizitie(taxe
vamale, transport, manipulare, comisioane si alte taxe nedeductibile).
Dupa continutul economic este un cont rectificativ de active circulante, iar
dupa functiunea contabila este cont de activ. Soldul debitor al contului308
„Diferente de pret la materii prime si materiale”, evidentiaza diferentele
de pret aferente materialelor existente in stoc.
Operatii privitoare la Contul 308 „Diferente de pret la materii prime
si materiale” reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile
patrimoniale, care aplica metoda inventarului permanent se rezuma astfel:
Operatii cu care se debiteaza Contul creditor corespondent Operatii cu care
se crediteaza Contul debitor corespondent
Diferente de pret aferente MP aduse de la terti sau in curs de aprovizionare
351 Diferente de pret aferente MP trimise spre prelucrare sau in custodie
la terti 351
Diferente de pret aferente materiilor achizitionate de la furnizori cu factura
401 Diferente de pret aferente MP trecute la marfuri spre a fi vandute
371
Diferente de pret aferente materiilor achizitionate de la furnizori fara factura
408 Diferente de pret aferente materiilor prime date grupului 4511
Diferente de pret aferente materiilor primite de la grup 4511 Diferente de pret
aferente M P date unitatii de care apartine subunitate 482
Diferente de pret aferente materiilor primite de la unitate 481 Diferente de
pret aferente materiilor prime date in consum 600
Diferente de pret aferente materiilor de la alta subunitate 482 Diferente de
pret aferente materiilor constatate plus la inventar ( in rosu) 600
Diferente de pret aferente materiilor cumparate pe seama avansului de 542 Diferente
de pret aferente MP lipsa la inventar imputabile sau neimputabile 600
Trezorerie Diferente de pret aferente materiilor prime iesite prin donatie 6718
Diferente de pret aferente materiilor prime distruse in urma calamitatilor
6718
Diferentele de pret se repartizeaza asupra valorii materialelor iesite si asupra
stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculeaza
astfel:
K = Soldul initial al dif de pret + Diferentele de pret aferente intrarilor
Soldul initial al stocurilor + Valoarea intrarilor la pret de inregistr.
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea materialelor iesite din gestiune
la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in
conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate materialele
iesite, prin creditul contului 308.
Rc cont 308 = Rc cont 300(301) * K
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente de pret se cumuleaza
cu soldurile conturilor de materiale si se formeaza valoarea stocurilor la costul
de achizitie.
A. Inregistrari contabile in cazul aplicarii inventarului permanent.
1) Evaluarea la cost de achizitie:
· Receptia materiilor prime achizitionate de la furnizori
% = 401 Furnizor 119.000.000
Materii prime 300 100.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
· Eliberarea in consumul productiv materiilor prime
Cheltuieli materii 600 = 300 Materii prime 50.000.000
2) Evaluarea la cost standard:
· Receptie conform facturii cu diferente de pret:
% = 300 Furnizor 119.000.000
Materii prime 300 110.000.000
Diferente de pret 308 10.000.000
TVA deductibil 4406 19.000.000
· Eliberare spre consum:
Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 50.000.000
· Determinarea diferentelor de pret:
Coeficient de = 1.000.000+10.000.000 = 11.000.000 = 9,09 % repartizare K 11000000+110000000 121.000.000
Diferente aferente iesirilor = 50.000.000 * 9,09 % = 4.545.000 lei
· Inregistrarea diferentelor de pret:
Cheltuieli cu M P 600 = 308 Diferente de pret 4.545.000
3) Evaluarea la pret de facturare al furnizorului:
· Receptia materiilor prime:
% = 401 Furnizor 119.000.000
Materii prime 300 90.000.000
Diferente de pret 308 10.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
· Eliberare spre consum:
Cheltuieli cu M P 600 = 300 Materii prime 50.000.000
· Determinarea diferentelor de pret:
Coeficient de = 1.000.000+10.000.000 = 11.000.000 = 11,11 %
Repartizare K 9.000.000+90.000.000 99.000.000
Diferente aferente iesirilor = 50.000.000 * 11,11 % = 5.555.000 lei
· Inregistrarea diferentelor de pret:
Cheltuieli cu M P 600 = 308 Diferente de pret 5.555.000
B. Inregistrari contabile in cazul aplicarii inventarului intermitent.
· Stornarea soldului initial de materii prime si readucerea lor asupra
cheltuielilor:
Materii prime 300 = 600 Cheltuieli cu M P 10.000.000
· Receptia si trecerea asupra cheltuielilor a materiilor prime achizitionate
de la furnizori:
% = 401 Furnizor 119.000.000
Cheltuieli cu M P 600 100.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
· Trecerea asupra stocurilor, a materiilor prime inventariate la sfarsitul
lunii:
Materii prime 300 = 600 Cheltuieli cu M P 50.000.000
C. Inregistrarea intrarilor de materii prime si materiale consumabile
1. Pe baza de factura
· Fara diferente de pret
% = 401 Furnizori 119.000.000
Materii prime 300 100.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
· Cu diferenta de pret favorabile
% = 401 Furnizori 119.000.000
Materii prime 300 110.000.000
Diferente de pret 308 10.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
· Cu diferente de pret nefavorabile
% = 401 Furnizori 119.000.000
Materii prime 300 90.000.000
Diferente de pret 308 10.000.000
TVA deductibil 4426 19.000.000
2. Pe baza de aviz de expeditie
· Primire pe baza de aviz
% = 408 Furnizori facturi nesosite 119.000.000
Materii prime 300 100.000.000
TVA 4428 19.000.000
· La primirea facturii fara diferente intre aviz si factura
Facturi nesosite 408 = 401 Furnizori 119.000.000
TVA deductibil 4426 = 4428 TVA neexigibil 19.000.000
· La primirea facturii cu diferente in plus intre aviz si
factura
% = 401 Furnizori 142.800.000
Materii prime 300 20.000.000
Facturi nesosite 408 119.000.000
TVA deductibil 4426 3.800.000
TVA deductibil 4426 = 4428 TVA neexigibil 19.000.000
· La primirea facturii cu diferente in minus intre aviz si
factura
% = 408 Furnizori facturi nesosite 119.000.000
Materii prime 300 100.000.000
TVA neexigibile 4428 19.000.000
% = 401 Furnizori 83.300.000
Materii prime 300 70.000.000
TVA deductibile 4426 13.300.000
3. De la intreprinzatorul individ
