Orice activitate umana organizata se desfasoara in conformitate cu unele principii generale, in functie de normele sau reglementarile adoptate pentru fiecare gen de activitate si cu respectarea unor reguli specifice. In evolutia sa ca sistem deschis, mass-media si-a definit principiile, normele si regulile ce o guverneaza. Acestea au devenit elemente fundamentale de functionare a sistemului, structurandu-l si asigurandu-i coerenta. f5z18zp
Toate aceste elemente fundamentale trebuie sa fie avute in vedere in cazul unui creator de imagine care is concentreaza eforturile pentru obtinarea efectului dorit in procesul de comunicare. Evident, este vorba despre “urmarile voite” in urma receptarii mesajului, despre efectul comunicarii.
Exista insa un singur efect? Evident ca nu. Unele efecte sunt legate in special de capacitatile intelectuale ale unui consumator de media. In alte situatii este vorba de perioada de timp in care un anumit efect persista.
Caracteristicile efectului:
1. Persoana asupra careia se exercita efectul (tinta),
2. Natura efectului,
3. Durata efectului,
4. Intentionalitatea efectului.
Exemple: se poate studia care a fost impactul asupra cetatenilor in momentele de indecizie a politiei in relatie cu lumea interlopa; sau studiul asupra vanzarilor de autoturisme Daewoo dupa o campanie publicitara de o luna.
Alte studii referitoare la efectele comunicarii se refera la natura efectelor: daca mesajul a fost receptionat sau nu, daca efectul a fost de natura cognitiva sau de ordin comportamental, care a fost intervalul de timp care a trecut intre emisia mesajului si momentul in care s-a inregistrat un anumit efect.
Din aceste studii putem obtine trei tipuri de efecte:
1. efecte pe termen scurt ,
2. efecte pe termen mediu ,
3. efecte pe termen lung .
Mesajul poate avea unele efecte pe care emitentul nu le-a prevazut sau nu le-a dorit.
Eficacitatea mediatica este diferita ca sens de tirajul unei publicatii. Eficacitatea mediatica se stabileste in functie de numarul real de cititori ai unui ziar, dar si de potentialul economic al acestora. Eficacitatea mediatica determina stabilirea preturilor de publicitate. Pe un client al unei agentii de publicitate nu il intereseaza numarul de exemplare publicate, ci numarul real de cititori interesati de produsul caruia i se face reclama si posibilitatile economice al celor interesati.
Exemplu: reclama pentru masini de lux este mai eficienta in publicatiile care se adreseaza persoanelor cu un anumit venit decat intr-o publicatie “populara”.
Comunicarea mediatica are loc intr-un context social, receptia mesajelor nefiind un fenomen individual.
Opiniile, conceptiile, atitudinile indivizilor au in mare masura un caracter social, sugerand o anumita cultura de grup.
Comunicarea intr-un grup a unui mesaj care este potrivnic normelor grupului, nu poate duce la o modificare de esenta a opiniilor, atitudinilor grupului. Mai degraba se va inregistra o schimbare de atitudine fata de emitent
In cazul consumului mediatic din zona presei, selectivitatea, zidul de aparare impotriva consumului mediatic, este mult mai eficace decat in cazul televiziunii. Este foarte usor sa treci cu privirea la un alt articol sau sa urmaresti alta publicatie, selectivitatea fiind la indemana consumatorului.
Oamenii au tendinta sa se alinieze la un curent de opinie, sa faca parte dintr-un grup, sa fie recunoscuti de grup. Din acest motiv, cel care are o opinie despre care crede ca este impartasita de grup isi exprima opinia mai apasat, o sustine cu mai mult curaj decat cel care “simte” ca opinia lui este in “minoritate”. Psihologii numesc acest fenomen “conformism de grup”.

Efectele mediatice actioneaza si asupra cresterii gradului de cunoastere a persoanelor. Aceste aspecte sunt mai putin cunoscute pentru ca efectul expunerii mediatice intereseaza mai putin companiile comerciale.
Ca efect mediatic, cresterea gradului de cunoastere reprezinta un aspect pozitiv. Mass-media contribuie esential la diseminarea informatiei. Totusi la nivel general s-a observat si un efect negativ. Ca urmare a consumului mediatic, distanta dintre “cei care stiu” si “cei care nu stiu” se mareste. Din studiile facute, s-a constatat ca “cei care stiu” sunt oamenii cu educatie superioara. Ei se tin la curent cu fenomenele sociale, mai ales prin citirea presei. “Cei care nu stiu” se informeaza mai ales prin intermediul televiziunii.

Mijloacele de comunicare in masa au o uriasa forta de influentare a consumatorului de informatie, a publicului. Acest lucru este valabil atat in domeniul comercial, cat si in cel al vietii publice si politice. Mai mult decat atat, se remarca faptul ca tehnicile din domeniul comercial sunt transferate in zona politicului. Un politician este prezentat, “lansat” publicului cu aceleasi tehnici utilizate si pentru lansarea unei marci noi de pasta de dinti sau sapun.
Cercetatorul american Robinson arata ca consumul mediatic depinde de nivelul de educatie, de diferenta intre “autocunoscatori” si “ignoranti”.
Prin consumul mediatic, persoanele cu un statut social-economic ridicat (venituri ridicate si educatie superioara) acumuleaza mult mai rapid mai multe cunostinte decat persoanele cu un statut social inferior.
Functiile comunicarii in masa:
1. Functia de informare.
Ziarele, revistele, radioul, televiziunea si internetul sunt canale care, prin informatiile difuzate satisfac o nevoie fundamentala a omului modern: informarea.
2. Functia de interpretare
Consumatorii de informatii pot fi ajutati direct in interpretarea unor evenimente prin editoriale sau comentarii (vezi rubica “Comentariul zilei” din Adevarul sau “Tableta de politician” din Cronica Romana).
3. Functia instructiv-culturalizatoare
Acest lucru se realizeaza prin difuzarea de informatii, cunostinte cultural-stiintifice.
4. Functia de liant
Aceasta functie este consecinta celor anterioare si se refera la faptul ca poate genera un mecanism de solidaritate sociala, in caz de calamitati naturale, de exemplu.
5. Functia de divertisment.
Radioul si televiziunea realizeaza numeroase emisiuni de divertisment. Acestea sunt cele mai ieftine mijloace de divertisment, in comparatie cu participarea la concerte si alte spectacole
Comunicarea mediatica, cu toate functiile si modurile ei de propagare poate fi un liant in societate sau poate poate fi un factor de dezbinare a societatii, cu toate acestea pe toata perioada existentei mass-media aceasta a fost un formator de imagine pozitiva sau negativa. Comunicarea mediatica este plina de contradictii dar cu toate acestea nu i se poate nega rolul important pe care il detine in viata societatii, rol care va ramane la fel de important de-a lungul timpului.

Bibliografie;
-Legislatia comunicarii publice;
Autori: Kent Middleton, RobertTrager, Bill F. Chamberlin
-Semnificatie si comunicare in lumea contemporana
Antologie de Solomon Marcus
-Libertatea si comunicare in lumea presei
Autor:Lucian-Vasile Szabo
-Televiziunea in viata cotidiana
Autor: Roger Silverston
-diferite cursuri de comunicare

Comunicare, influenta si functia mass-media