Poate mai mult decat majoritatea tarilor candidate europene, Romania vede in relatia cu Uniunea Europeana sansa extraordinara de a invinge capcana inapoierii si realizarea aspiratiei seculare de modernizare, integrarea ne-ar pune la adapost de instabilitatea si perturbatiile din restul spatiului mondial. u6m4mo
Totusi cresterea economica sustinuta este un fenomen foarte rar intilnit .
In Europa Occidentala, Irlanda este cazul cel mai interesant. Este adevarat ca Spania, in special, si Portugalia au cunoscut evolutii schimbate in bine dupa sfirsirea dictaturilor -; a lui Franco si, respectiv, Salazar - , dar nici una dintre ele nu a inregistrat rate de crestere ca in Irlanda. De notat ca la data intrarii in UE Irlanda avea venitul/ locuitor de 59% din media UE in timp ce pentru grecia, la data intrarii sale (in 1981) cifra se situa la 77%. Pentru ca inin 1998, venitul /locuitor in Irlanda sa depaseasca media UE, in timp ce in Grecia sa coboare la 66% din aceasta medie (vezi studiul Bancii Mondiale, Progress towards unification of Europe, 2000, p. 40).
La prima vedere, atat transformarea, cat si dezvoltarea ar fi simplu de rezolvat daca politica publica si ceea ce fac intreprinzatorii privati ar putea sa “planteze” institutii progresiste , schimbind instantaneu anatomii si fiziologii sociale(organizationale).dar institutiile nu pot fi achizitionate si nici asimilate in timp record; ale fiind un produs social-istoric autohton, care demonstreaza ca timpul nu poate fi comprimat dupa vrere.Lectia pentru Romania este: in lipsa unor institutii adecvate si a unei politici publice responsabile(active) ii va fi practic imposibil sa cunoasca dezvoltarea economica rapida de care are nevoie.Iar fara o astfel de dinamica ii va fi din ce in ce mai dificil sa se alature clubului tarilor europene prospere.Romania are un venit pe cap de locuitor ce rreprezinta cca. 27-28% din media Uniunii Europene fiind in acelasi timp o tara cu o populatie relativ mare (in raport cu standardele europene).
Diverse calcule arata ca in ipoteza inregistrarii de catre romania a unei rate medii de crestere pe termen lung de 5%, in conditiile in care in UE rata de crestere medie ar fi de 2%, ar fi necesari cca. 20 de ani pentru a ajunge la jumatatea din nivelul mediu al venitului pe locuitor in UE, iar ajungerea din urma in ceea ce priveste venitul pe locuitor (la paritatea puterii de cumparare) ar fi posibila nu inainte de 45 de ani. Intrarea in UE nu reclama atingerea nivelului mediu al venitului pe locuitor in club (asa cum arata experienta unor tari ca Portugalia si Grecia), dar asemenea cifre infatiseaza marimea decalajelor si provocarea istorica pentru Romania.
De ani de zile, unii oameni politici din UE si lideri de opinie din tarile vest-europene discuta pe marginea avantajelor si costurilor largirii Uniunii. Probleme care revin in mod recurent in dezbattere privesc:
· migratia masiva, care ar periclita locurile de munca in Occident, inconditiile in care somajul este ridicat si acum poate fi accentuat deincetinirea activitatii economice;
· concurenta din partea unor tari cu un capital uman deloc de neglijat si cu costuri ale fortei de munca mult mai scazute;
· “fuga” unor intreprinderi in Europa Centrala si de Rasarit, ceea ce ar creste somajul in Vest;
· concurenta in domeniul agriculturii, in conditiile in care fermierii reprezinta un lobby puternic in tarile occidentale;
· nu in cele din urma, povara pentru bugetul federal al primirii in UE a unor state relativ sarace (desi Slovenia are venitul per capita mai ridicat decit Grecia), care ar deveni consumatoare de ajutoare (pentru agricultura si dezvoltare regionala).

Problemele evocate mai sus nu pot fi neglijate de catre tarile candidate sau considerate ca lipsa de vainta politica, un limbaj dublu al guvernelor vest-europene sau al unora dintre acestea.Realitatea arata ca ar fi foarte dificil de estimat beneficiile si costurile extinderii UE, mai cu seama cind se intra in sfera marimilor dinamice. A afirma sententios ca non-extiderea este mult mai periculoasa (costisitoare) pentru Europa decit largirea nu este o retorica suficient de persuasiva pentru cetateanul de rind din tarile UE.
Cifrele arata ca UE a exportat in tarile Europei Centrale si de Est mai mult decit a importat de acolo. Totodata, forta de munca din aceste tari acopera golurile de baza pe piata fortei de munca din Vest. Referitor la Romania, specialisti cu inalta calificare in domeniul IT sunt angajati de firme in Germania si in alte tari, iar multi tineri si tinere din romania asigura functionarea serviciilor in unele spitale, hoteluri si restaurante, in Italia si Portugalia etc. De altfel, Romania a devenit un mare exportator de forta de muncsa calificata si mai putin calificata.Circumstantele de dupa 11 septembrie au marit inclinatia tarilor vest-europene de a fi mai permeabile la infuzia de forta de munca din tarile candidate -; pentru ca nevoi exista, mai ales daca ne gindim la efectele imbatrinirii populatiei in tarile UE.
Exista si interese uneori puternic divergente in interiorul Uniunii privind largirea ei. De exemplu, tarile mediteraneene ale UE (in general mai sarace) privesc cu mefienta intrarea tarilor din Europa Centrala in Uniune deoarece va schimba geografia intereselor economice si politice, mai ales pentru ca vor fi admise tari cu vanitol pe locuitor sub media uniunii. Chiar daca UE a experimentat asemenea admiteri -; vezi czul Greciei , Portugaliei, Irlandei si chiar Spaniei - , o formula de tip Big-bang nu va fi usor de digerat.
Este clar ca Romania nu este pregatita sa fie admisa in UE in primul val dar prin dimensiunea sa, prin numarul de locuitori, prin asezarea geografica -; aproape de o zona cu framintari -; Romania poate fi un avanpost de stabilitate al uniunii.
Aderarea Romaniei la NATO va aduce un plus de siguranta in aceasta parte a europei, intr-o lume din ce in ce mai marcata de pericole noi( terorism international, migratie ilegala, trafic de droguri, arme si fiinte umane etc.).Totodata cetatenii romani vor avea mai multa incredere in fortele proprii, ceea ce va fi bine pentru transformarea societatii pe toate planurile.Admiterea in NATO va fi pozitiva si prin prisma unei echilibrari de statut, avind in vedere ca in primul val al extinderii UE vor fi incluse cel putin cele tri tari care au fost primite in NATO la Madrid.
Romania va fi sigur primita in rindul tarilor mambre NATO datorita urmatoarelor aspecte al gindirii politice a SUA:
· asa cum spunea britanicul Mackinder America este insula mondiala (World Island), in fata continentului euroasiatic (Heartland),
· iar pentru SUA, modul cum sunt distribuite fortele in Eurasia va decide hegemonia globala a acesteia. In acest sens, se face trimitere la afirmatiile presedintelui Clinton despre America, “natiunea indispensabila”,
· alternativa la acest “leadership” american, dupa cum postuleaza Zbigniew Brzezinski, este anarhia internationala.

Prin aderarea statelor din primul val Washingtonul a impuscatdoi iepuri dintr-un foc:si-a intarit relatiile cu Germania si si-a extins si relatiile cu Rusia (dar si presedintele Clinton a cistigat de partea lui o mare parte din electoratul de origine poloneza din SUA).
Faptul ca SUA se considera “natiunea indispensabila”, ca e constienta ca, ramasa singura superputere, interesele si responsabilitatile sale sunt extinse la scara planetara, si ca, in prezent, ea dispune de capacitatile materiale necesare pentru a-si implini aceste interese si responsabilitati.
NATO, se afirma undeva este politica externa americana in Europa. Sau, cum spunea Brzezinski, Europa este capul de pod american in Eurasia.
Prioritatea strategica a SUA este de este stabilirea unui parteneriat permanent cu batrinul continent pentru a-si putea pastra pozitia hegemonica.(Dupa cum afirma generalul Michel Cot, Europa, via UEO, ar fi putut distruge conflictul din Yugoslavia la inceputurile lui, cu tri vapoare, citeva zeci de avioane, citeva mii de oameni, si nu zdrobindu-I pe Sirbi, ci manifestindu-si vointa politica altfel decit in cuvinte.Dar, dupa ce , in secret, UEO si-a planificat modul de interventie, propunerea Frantei de implicare a UEO in spatiul Yugoslav a fost respinsa ferm de Marea Britanie, sprijinita de Portugalia. Dupa cum se stie, a urmat “datul in spectacol” al tuturor partilor implicate, “asistate” neputincios de Europa si ONU, pina la interventia unui NATO justitiar!).

N-a fost sa fie ca UE sa-si inceapa cu o reusita “politica externa si de securitate comuna” semnata in tratatul de la Maastricht.Nu e mai putin adevarat ca in interiorul UE exista interes pentru problemele internationale. Participarea UE este vizibila si financiar, si politic, si diplomatic, si militar. Pentru unele probleme, punctul de vedere european nu este acelasi cu cel american (testul cu “Golful” a dovedit ca nu toti parteneri s-au aratat dispusi sa se alinieze in spatele Statelor Unite.
Dar Europa are o guvernanta.”NATO “-; politica externa a SUA in Europa -; si-a inceput a doua tinerete ( Intr-un spirit de gluma, putem spune: -noroc ca in materie diplomatica nu exista un “FMI” care sa faca presiuni. Dar mai stii?).
Deocamdata toata lumea pare multumita: si cei care se gindesc la ambitiile germanilor, si cei care se tem de amenintarile Rusiei si Rusia, care prefera doar “unu” (SUA) , decit “doi” (SUA si Europa) si statele din Est care intra si ele in lumea buna; dar mai ales SUA, careia nu I-ar pica tocmai usor o Europa puternica si economic si politic.

Aspecte privind avantajele si dezavantajele Romaniei in conditiile integrarii

Alaturarea Romaniei la UE presupune renuntarea la prerogativele nationale de bazain materie de formulare si aplicare de politici economice.dar aceasta renuntare nu este un simplu act de transfer de prerogative, deoarece priveste capacitatea unei economii de a-si compatibiliza functionarea cu un alt spatiu (UE), fara costuri excesive, de o parte si de alta.Exista un exemplu sui generis de extindere a UE, care priveste o fosta tara comunista si care contine multe lectii; - landurile estice ale Germaniei unificate. Astazi, la mai bine de un deceniu de la unificare si dupa transferuri de cca 800 miliarde Euro, somajul in aceste landuri ramine in apropierea a 20%, iar stagnarea economica este o constanta a anilor din urma.
Citeva cuvinte despre dolarizare/euroizare. Cei care pledeaza pentru acest aranjament monetar par sa conceapa spatiul economic unde s-ar aplica schema ca o simpla “anexa”, fara viata interna complexa. Se omit, de pilda, consecintele unui deficit comercial major, care ar reduce automat si sever cantitatea de moneda interna (fara ca Banca Centrala sa mai poata interveni), ceea ce ar provoca o deflatie si o recesiune de amploare, greu de suportat economic si socioal. In plus sistemul bancar intern ar fi supus unor presiuni teribile ca urmare a dobinzilor ridicate.
Sansa istorica a Romaniei de modernizare prin alaturarea la UE trbuie judecata si prin prisma navoii de “adapostire” fata de incertitudinile si volatilitatea din spatiul economic mondial.
Avind in vedere ca fluxul exporturilor si importurilor Romaniei ,cu UE, la aceasta data variaza intre 60-65% respectiv 50-55% din total. Cifrele fiind comparabile cu ponderea comertului intra-european al multora dintre statele UE.Se poate spune ca cel putin din punct de vedere economic - exceptind unele bariere netarifare pentru agricultura si citeva sectoare industriale protejate de UE -; Romania este de facto integrata in comertul comunitar.
Datele statistice din ultimii ani indica o imbunatatire al gradului de acoperire a importurilor prin exporturi pe relatia UE.Orientarea comertului catre UE a fost insotita de o semnificativa creare de comert mai ales dupa semnarea Acordului de Asociere in Februarie 1993.

Agricultura

Concesiile asimetrice ale Acordului de Asociere cu UE au protejat multe din produsele agricole romanesti de competitia cu cele europene, in timp ce concesiile simetrice ale acordului CEFTA au adus deficite semnificative la acest capitol de comert, produsele comertului exten al romaniei fiind mai putin competitive decit al principalilor parteneri din cauza diferentei de productivitate.
Importurile de produse agricole din zona UE reprezinta aproximativ 7%cele din zona CEFTA fiind de 27,34% din total ceea ce ne face sa presupunem ca avem deja de a face cu competitia europeana prin intermediari -; reexportatorii din zona CEFTA - ,ocolind barierele tarifare.
Aderarea la UE a tarilor din primul val va face ca deficitul comertului cu produse agricole sa se inrautateasca rapid ca de altfel si Avantajul Comparativ al Romaniei fata de UE.
Agricultura romaniei nu va putea face fata rigorilor PAC fara o interventie puternica din partea statului pentru a rentabiliza acest sector in vederea aderarii.desii exista semne clare a suportarii din ce in ce mai greu al rigorilor PAC in europa (ex: Olanda) aceasta nu se va schimba din cauza lobby-ului puternic exercitat de producatorii din UE.Este posibil totusi ca fermieri din UE sa fie atrasi, odata cu aderarea Romaniei,in scopul realizarii unor productii ecologice pe terenuri ce s-au odihnit mai mult de 15 ani. Exemplul Spaniei unde ,odata cu intrarea in CEE, veniturile unor producatori s-au dublat nu este concludent.Romania are cel mai ridicat nivel al ocuparii fortei de munca in agricultura -; 27,9%.
Agricultura , a carei productie se bazeaza pe ferme mici , folosind in mod intensiv munca, va trebui sa faca fata celei mai mari restructuirari de forta de munca, deci o buna parte din costul integrarii va fi platit de cei angajati in agricultura. Pe linga somaj mai pot exista costuri psihologice sau de transfer.

Industria

Avantajul comparativ cu UE are un trend accentuat descrescator, in timp ce cu restul lumii inca mai avem un usor avantaj.
In ceea ce priveste industria chimica aceasta va avea de pierdut , in conditiile in care ,procentul importurilor din UE a ramas constant, insa exporturile de produse chimice a scazut de mai mult de doua ori in ultimii cinci ani; acest fapt dovedind slaba productivitate si competitivitate al acestei industrii.Fara o restructurare adecvata pina in momentul aderarii aceasta nu va avea sanse in competitie cu UE.
Industria materialelor plastice, pielariei si al articolelor din piele , celulozei si hirtiei sunt slab performante, Romania fiind la acest capitol mai putin competitiva decit oricare din tarile CEFTA.structura productiei interne fiind necompetitiva in general , aceste industrii vor supravietui numai prin preluarea de catre marile companii Vestice la momentul aderarii.
Industria lemnului si prelucratoare este intr-o situatie de avantajcomparativ cu tarile UE, mentinind acest trend prin investitii in tehnologie si atragere de capital, la momentul integrarii acest sector va avea de cistigat dezvoltindu-se si creind locuri de munca.
Industria incaltamintei si textila cu o competitivitate destul de ridicata actualmente reprezentind 32,43% din totalul exportuluiv si 47,04% din exportul romanesc catre UE dovedeste ca este viabila, chiar daca majoritatea productiei este in lohn, gradul de calificare si slarizare al fortai de munca in acest domeniu, o face viabila.Integrarea va duce la cresterea productivitatii acestei ramuri cit si la o scadere a costurilor unitare ale fortei de munca.
Industria sticli si ceramiciiva avea de pierdut inca de la aderarea primului val la UE din cauza competitivitatii reduse si datorita costurilor unitare ale fortei de munca.
Pentru ca, tarile ce vor intra in primul val vor fi avantajate, cu cit va fi mai mare UE cu atit mai mari vor fi cistigurile pentru tarile membre si pierderile pentru tarile nemembre. Actualmente tarile desvoltindu-se si cistigind pe seama pierderilor altor tari.
In domeniul Industriei metalurgice, masini si echipamente daca se va mentine trendul importurilor de tehnologi Romania va avea de cistigat in acest domeniu la momentul integrarii.Costurile unitare ale fortei de munca in industria metalurgica este cu mult sub media restului industriei.
Faptul ca in prezent exportam multe echipamente dar mai ales subansamble dovedeste viabilitatea acestui sector de activitate.

Cercetarea

La nivel guvernamental, cercetarea si dezvoltarea au o sustinere totusi slaba, in Romania ponderea cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea in PIB fiind mai mica de 4-5 ori decit cea a tarilor UE, mai mica chiar decit in celelalte tari candidate.

La capitolul educatie Romania este in urma mediei UE la nr. De studenti/ locuitor, cei mai buni plecind peste hotare.Cutoate acestea imbinarea dintre cercetare ,dezvoltare si educatie poate da rezultate spectaculoase.
Producatorii si exportatorii de romani de software sunt o categorie de cistigatori -; de exemplu, SOFTWIN a creat primul software din lume care foloseste tehnologia WAP pentru accesul si controlul de la distanta al retelelor de securitate. Acest produs a fost cumparat prin internet de aproape de 500 mii de utilizatori din SUA numai in ultimele 45 zile ale anului 200, facind ca Softwin sa-si realizeze obiectivul de a detine 1% din piata mondiala a produselor antivirus in 2001, iar pentru anul 2006 sperind sa ajunga la o cota de 6% din piata.

Perspectiva sociala

Odata cu integrarea pietelor, firmele vor trbui sa faca fata competitiei tot mai puternice de pe piata bunurilor. Drept urmare , vor trebuisa elimine forta de munca in exces pentru a-si imbunatatii productivitatea. Forta de munca este impinsa spre a-si gasinoi locuri de munca in alte firme, sectoare de activitatesau chiar sa isi schimbe radical ocupatia.
Realitatea este ca avem o subutilizare a fortei de munca substantiala si, in contextul viitorului deficit de forta de munca in UE, Romania are sanse sa devina o sursa pentru atragerea capitalului uman de catre industriile europene (fie direct prin migrareafortei de munca, fie indirect prin subcontractare). Chiar si acum, cind exista bariere severe in calea migrarii fotei de munca ( vize,permise de munca), Romania este alaturi de Polonia, singura tara din Europa Centrala care a inregistrat un flux pozitiv al migrarii catre UE.
In functie de mobilitatea fortei de munca si de rapiditatea adaptarii , costul integrarii suportat de aceasta poate fi mai mare sau mai mic.
O realocare rapida a resurselor va fi insotita de o realocare a fortei de munca, pentruca oamenii vor trebui sa se indrepte catre acele sectoare care creaza locuri de munca.Cazul intoarcerii spre agricultura “ca ultim angajator”, (ex: botosani, Iasi etc) nu este o solutie agricultura fiind si ea restructurata pe criteriul productivitatii.
Mai intai, realocarea fortei de munca este necesara deoarece firmele trebuie sa supravietuiasca si sa isi desfasoare afacerile intr-un mediu cu totul nou.
In acelasi timp, sectoarele care au fost neglijate in timpul comunismului, si anume serviciile,sunt in crestere si cererea lor de forta de munca creste.Ex post, procesul este benefic pentru intreaga economie, dar pe moment vor fi oameni care pierd si oameni care cistiga.
Logica ne spune ca perdanti vor fi aceia care sint aproape de virsta pensionarii, in sectoarele in declin economic, care detin calificari specifice ce nu pot fi usor folosite in alt domeniu, in timp ce cistigatorii vor fi cei tineri, cu calificari in sectoarele aflate in crestere.
Cu alte cuvinte, pentru a atinge structura ocuparii din tarile mediteraneene ale UE, in Romania anilor 1989, 31,3% din populatia ocupata trebuia sa isi schimbe sectorul de activitate, ocupatia si calificarea.
De aceea, comparata cu celelalte tari, Romania va avea populatia cea mai afectata de integrare, avind nevoie de o mare flexibilitate pentru a se adapta noilor conditii de pe piata muncii.

Concluzii

Printre cistigatori am identificat:
· exportatorii de produse din lemn;
· cei care dezvolta produse de inalta tehnologie (in acest moment numarul lor nu este semnificativ, iar efectul de angrenare este scazut);
· cei care lucreaza in servicii

Perdantii pe care I-am identificat sunt:

· Industria chimica ;
· Industria mineritului;
· Cei care se s-au intors la agricultura ca la un “angajator de ultima instanta”