e6t18tu
Etapele activitatii practice de analiza :
-intocmirea tematicii de analiza - se stabilesc problemele ce vor fi analizate, componenta echipei de analiza si graficul de esalonare a lucrarilor;
-culegerea informatiilor necesare procesului de analiza - informatiile pot fi preluate din surse primare din contabilitatea intreprinderii sau din darile de seama statistice, buletine statistice de informare si publicatiile de specialitate;
-verificarea informatiilor culese anterior -; verificare de forma, de fond si verificare aritmetica;
-stabilirea modelelor ce se vor utiliza, a factorilor cu influenta asupra fenomenului analizat;
-se stabilesc concluziile si se materializeaza propunerile in cadrul unui referat.
Metodele de analiza economico-financiara (metodologia)
Metode calitative -;utilizate in analiza economico-financiara sunt comparatia, descompunerea fenomenelor si rezultatelor, gruparea si modelarea.
Metodele calitative vizeaza stabilirea esentei fenomenului economic analizat, stabilirea relatiilor de interconditionare a factorilor de influenta si modalitatea in care influenta acestora este pozitiva sau negativa.
Comparatia: implica stabilirea asemanarilor si deosebirilor calitative dintre 2 fenomene economice. Cerinte impuse de utilizarea metodei:
-comparabilitatea datelor si a indicatorilor -marimile folosite sa aiba un continut omogen, sa fie exprimate in acelasi etalon.
-criteriu de comparatie -; baza de comparatie poate fi reprezentata de realizarile proprii din perioadele anterioare sau de planul intreprinderii sau de realizarile concurentei sau de marimile normative. Trasatura definitiva a analizei economico-financiare consta in studierea fenomenelor si proceselor fata de o perioada de referinta. Astfel, analiza are posibilitatea de a examina si aprecia rezultatele nu ca o marime in sine ci in raport cu un anumit criteriu cu o baza de comparatie stabilind niveluri, proportii si ritmuri de dezvoltare.
Comparatia poate fi:
-comparatie in timp -; efectuata intre rezultatele perioadei anterioare si rezultatele perioadei curente sau comparand rezultatele curente cu cele din diferite etape.
-comparatie in spatiu -; se pot compara indicatorii activitatii economice specifice sectiilor aceleiasi intreprinderi sau indicatorii intreprinderilor cu activitati similare sau de indicatorii rezervelor proprii cu indicatorii rezervelor concurentei.
-comparatie mixta - bazata pe celelalte doua criterii de mai sus
-comparatie in functie de un criteriu prestabilit -;plan, norme, normative, standarde.
-comparatie cu caracter special -;presupune alegerea dintr-o multitudine de variante a variantei optime.
Diviziunea sau descompunerea rezultatelor -; presupune separarea fenomenelor si proceselor economice cercetate in elemente componente in scopul localizarii rezultatelor si stabilirii cauzelor in timp si spatiu. Exista astfel posibilitatea de a stabili contributia fenomenelor si a factorilor economici la evolutia procesului economic analizat.
Tipuri de metode de descompunere:

-diviziunea in timp -; exista posibilitatea de a localiza contributia diferitelor unitati de timp la formarea rezultatului total;
-dupa locul de formare a rezultatelor ,aceasta metoda urmareste stabilirea concreta a locului care a contribuit la modificarea fenomenului economic analizat ce poate fi pozitiva sau negativa.
-diviziunea pe parti sau elemente componente specifice naturii rezultatului economic cercetat. Acest tip de metoda permite aprofundarea elementelor componente ca o conditie pregatitoare pentru gruparea corelata si masurarea legaturilor cauzale ale factorilor.
Gruparea -; permite separarea colectivitatii cercetate in grupe omogene ,dupa variatia uneia sau mai multor caracteristici. Ex: studierea fortei de munca pe categorii de salariati, meserie, calificare.
Modelarea -; este metoda bazata pe reprezentarea simplificata a realitatii, gradul de simplificare este dependent de sistemul de informatii si de specificul fenomenului.
Categorii:
-modele imitative -; harti, fotografii;
-modele analogice -; utilizate foarte mult in analiza: grafice diagrame, cronograme;
-modele simbolice -; redau fenomenele si procesele economice cu ajutorul simbolurilor.
Ex: modele aditive presupun legarea factorilor unii de altii pentru a obtine ansamblul fenomenului cu ajutorul adunarii :
Ct =? Cis C -;consum
-modelul multiplicativ -;intre factori apare inmultirea :
CA=Np * Wa
-modelul sub forma de raport -;nivelul cheltuielilor :
N = Ch / CA * 1000 unde Ch -;volumul cheltuielilor
-modelul mixt: operatii +, -, *, /
Metode cantitative:
-metoda substitutiei sau metoda iteratiei sau metoda variatiei succesive a factorilor;
-metoda balantelor;
-metoda ratelor.
Metodele cantitative au rolul de a cuantifica influentele diferitelor elemente asupra fenomenului cercetat. Masurarea relatiilor factorial cauzale urmareste stabilirea sensului, marimii si intensitatii elementelor asupra fenomenului cercetat.
Metoda substitutiei: -este specifica analizelor post-factum de natura statica. Se aplica in cazul relatiilor de tip determinist, care imbraca forma de produs, de raport sau mixt. Metoda substitutiei permite masurarea influentei factorilor atat in marime absoluta cat si sub forma de indici.
Principalele reguli de aplicare a metodei substitutiei :
-ordonarea factorilor se realizeaza in urmatoarea maniera: factori cantitativi, factori de structura si factori calitativi. Factorii cantitativi se aseaza in model in ordinea determinarii lor reciproce, iar primul factor e cel care conditioneaza existenta fenomenului.
-substituirea factorilor se realizeaza in ordinea in care sunt prezentati in model.
-factorul substituit se ia la valoarea efectiva, ramane la aceasta valoare pana la sfarsitul operatiei de substituire. Factorul nesubstituit ramane la valoarea din baza de comparatie pana in momentul in care acesta este substituit.

F=a * b * c F -; fenomen ; a,b,c -; factori
1.Modificarea fenomenului analizat:
?F = F1 -; F0 = a1*b1*c1 -; a0*b0*c0
2.Cuantificarea influentei factorilor :
?F(?a) = a1b0c0 -;a0b0c0 =(a1-a0)b0c0
?F(?b) =a1b1co -; a1b0c0 =(b1-b0)a1c0
?F(?c) =a1b1c1 -; a1b1c0 =a1b1(c1-c0)
?F =?F(?a)+?F(?b)+?F(?c)
?F ?a
?b
?c
Indici: F =a * b * c
IF = F1 =a1b1c1 =Ia * Ib * Ic
F0 a0b0c0
1.?IF =IF1 -; IF0 = a1b1c1 - a0b0c0 = Ia * Ib * Ic-100=IF -; 100 a0b0c0 a0b0c0
2.?IF(Ia)= a1b0c0 -; a0b0c0 =Ia -; 100 a0b0c0 a0b0c0
?IF(Ib)= a1b1c0 -; a1b0c0 = Ia*Ib - Ia a0b0c0 a0b0c0 100
?IF(Ic)= a1b1c1 -; a1b1c0 = Ia*Ib*Ic -; Ia*Ib = IF -; Ia*Ib a0b0c0 a0b0c0 1002 1002
F = a b a -; factor cantitativ ; b -; factor calitativ
?F = F1 -; F0 = a1 -; a0 b1 b0
?F(a)= a1 -; a0 b0 b0

?F(b)= a1 -; a1 b1 b0
Rezultatele sub forma de indici pot fi transformate in valori absolute prin inmultirea factorului total din baza de comparatie cu rezultatul sub forma de indici.
Indici la raport:
IF = Ia = a1/a0
Ib b1/b0
?IF = IF1 -; IF0 = Ia1 -; Ia0
Ib1 Ib0

?IF(Ia)= Ia1 -; Ia0 = a1/a0 -; a0/a0 =Ia -; 100
Ib0 Ib0 b0/b0 b0/b0
?IF(Ib) = Ia1 -; Ia1 = a1/a0 -; a1/a0 = Ia -; Ia =IF -; Ia
Ib1 Ib1 b1/b0 b0/b0 Ib
Raport de factori : a-factor calitativ ; b- factor cantitativ;
1.?F =F1 -; F0 =a1 -; a0 b1 b0
2.?F(b)= a0 -; a0 b1 b0
?F(a)= a1 -; a0 b1 b1
Indici:
IF = Ia/Ib
?IF = IF1 -; IF0 = Ia1 -; Ia0
Ib1 Ib0
?IF(Ib)= Ia0 -; Ia0 = a0/a0 -; a0/a0 = 1 - 100
Ib1 Ib0 b1/b0 b0/b0 Ib
?IF(Ia)= Ia1 -; Ia0 = a1/a0 -; a0/a0 = Ia -; 1 =IF -; 1/Ib
Ib1 Ib1 b1/b0 b1/b0 Ib Ib