Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Contabilitatea tertilor
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

1. Structura. Principiile de contabilizare si evaluarea operatiilor cu tertii; f8m7mk
2. Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale;
3. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii si clienti in conditiile utilizarii efectelor de comert;
4. Contabilitatea datoriilor si creantelor fata de personal, asigurarea sociala si protectia sociala;
5. Contabilitatea datoriilor si creantelor cu bugetul statului si alte organisme publice;
6. Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului si cu asociatii;
7. Contabilitatea operatiilor de regularizare;
8. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea creantelor.

1. Relatiile cu tertii se concretizeaza in datorii si in creante.
Datoriile sunt resurse externe de finantare puse la dispozitia intreprinderii fie de o institutie de credit, (datorii financiare) , fie de un furnizor ( datorii comerciale), fie de alti terti (datorii fiscale, sociale, etc.)
Creantele sunt drepturi care permit titularului acestora (creditorul) sa pretinda unei alte persoane (debitorul) executia unei obligatii constand in remiterea unei sume de bani, a unui bun sau realizarea unui serviciu.
Totalitatea operatiunilor cu tertii este influentata de principiile contabile general admise, doua dintre ele fiind mai puternic legate de acest domeniu :
-principiul independentei exercitiului - care presupune atasarea exercitiilor financiare corespunzatoare. Aceasta inseamna ca trebuie inregistrate (creante si datorii) in momentul in care apar indiferent de data lichidarii financiare (incasare sau plata).
-principiul prudentei - care implica luarea in considerare a tuturor riscurilor si pierderilor intervenite in cursul exercitiului, scaderea valorii creantelor sau cresterea valorii datoriilor.
Evaluarea urmeaza regulile generale cu urmatoarele precizari :
-valoarea contabila - e cunoscuta sub denumirea de valoare nominala a creantelor si datoriilor;
-valoarea de inventar -; e cunoscuta sub denumirea de valoarea probabila de plata, respectiv de incasat;
-in cazul creantelor si angajamentelor exprimate in devize in afara provizioanelor pentru deprecieri, pot fi calculate si provizioane pentru pierderi din schimb valutar.
2. Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale
Acestea sunt rezultatul operatiilor de vanzare -; cumparare si sunt generatoare de cheltuieli, respectiv venituri. Legatura dintre cei doi parteneri -; client-furnizor -; este consemnata in factura comerciala de vanzare, respectiv de cumparare.
Pentru contabilizarea datoriilor comerciale se utilizeaza conturile din grupa 40, cu exceptia lui 409 sunt de pasiv si evidentiaza in creditul lor obligatia de plata, iar in debit diminuarea sau lichidarea obligatiilor.
Contul 409 - creantele constituite fata de furnizor pentru avansurile acordate, care se retin din obligatia efectiva consemnata in creditul lui 401.
Pentru contabilizarea operatiilor cu clientii se utilizeaza conturile din grupa 41, cu exceptia contului 419-clienti-creditori toate sunt de activ. In debit reflecta cerante, drepturi de incasat; in credit reflecta lichidarea, diminuarea ca urmare a incasarii.
Contul 419 - reflecta in creditul sau avnsurile incasate de la clienti, iar in debit retinerea acestora din creantele constituite.
Sunt cunoscute mai multe tipuri de operatii contabile:
1). Vanzari-cumparari cu factura simpla;
2). Vanzari-cumparari cu facturi cu reducere de pret;
3). Reduceri de pret consemnate in facturi separate intocmite ulterior;
4). Vanzari-cumparari pentru care nu s-au intocmit facturi;
5). Vanzari-cumparari pentru care s-au intocmit facturi, dar nu s-au livrat bunurile.

1). Furnizori Cumparatori a). Vanzare 411 = % 122 a). Cumparare % = 401 122
701 100 300 100
4427 22 4426 22 b). Conc 711 = 345 cost productie b). Plata furnizorului 401 = 5121 122 incasarea 5121 = 411 daca se vand in numerar
5311 = % % = 542
701 300
4427 4426
542 = 5311




2). Vanzari-cumparari cu facturi cu reduceri de pret.
REDUCERI :
-de natura comerciala - au influenta directa asupra marimii nete a unei facturi.
-de natura financiara sau sconturi : Imbraca urmatoarele forme:
-rabat: reducere practicata in mod exceptional asupra pretului de vanzare pentru unele defecte de calitate, neconcordante cu prevederile comerciale.
-remiza : reducere practicata asupra pretului de vanzare tinand cont de volumul vanzarilor sau de imp. cump. in ansamblul clietilor.
-scontul : reducere calculata asupra ansamblului operatiilor efectuata cu acelasi cumparator pe o perioada determinata,de regula 1 an.
Reducerile financiare sunt practicate pentru decontarea mai devreme a termenului de plata. Ele echivaleaza cu dobanda aferenta perioadei de la decontare pana la termen de plata.
Precizari :
- Reducerile se calculeaza in cascada. Se aplica asupra netului anterior.
-Atit la vanzare cat si la cumparare nu se contabilizeaza reducerile ca atare, ci doar netul comercial.
-scontul, desi se inscrie in factura, ca regula nu se contabilizeaza la facturare, ci la decontare.
Ex. Intreprinderea X vinde unei alte intreprinderi produse stiind ca P.V. este 800 000 lei, costul de productie 650 000 lei, rabatul comercial acordat 2%, remiza 3%, scontul pentru decontarea cu anticipatie 1%, TVA 22%.
Modelul facturii cu reducere de pret :
-valoarea bruta a vanzarilor 800 000-
-rabat 2% (asupra 800 000) 16 000 total 784 000-
-remiza 3% (asupra 784 000) 23 520 netul comercial 760 480 -scont de decontare 1% (760 480) 7 605 netul financiar 752 875
- TVA 22% (asupra 752 875) 165 632 contabilizarea doar la furnizori
-vanzarea produselor cu reducere de pret
411 = % 926 112
701 (net comercial) 760 480
4427 165 632
-se scad din gestiune produsele la costul de productie 650 000
711 = 345
-se incaseaza factura anticipat scadentei
% = 411 926 112
5121 918 507
667 7 605
Daca se intocmesc facturi ulterioare pentru reduceri , pretul acestora se contabilizeaza la client printr-o forma inversa facturarii
% = 411
701
4427 operatia este urmata de plata catre cumparator a reducerii
411 = 5121

A. Livrarea de produse fara factura
Vanzarea produselor se contabilizeaza de catre clienti cu ajutorul conturilor 418, 701, 4428.
Consideram ca o societate livreaza produse la pretul de vanzare 100000, TVA 22%, fara factura, livrarea bunurilor se contabilizeaza prin operatia:
418 = % 122000
701 100000
4428 22000
Ulterior cand se intocmeste factura pot fi intalnite 3 situatii:
I. valoarea facturata sa fie egala cu valoarea calculata si inregistrata in momentul livrarii produselor. In acest caz are loc un singur transfer al creantelor, se evidentiaza exigibilitatea TVA prin operatiile:
1.Evidentierea creantelor certe
411 = 418 122000
2.Evidentierea exigibilitatii TVA colectata
4428 = 4427 22000
II. valoarea facturata este mai mare decat valoarea calculata in momentul livrarii. Presupunand valoarea facturata de 120000 pret de vanzare, rezulta ca venitul trebuie suplimentat cu 20000 si TVA colectat trebuie suplimentat cu suma corespunzatoare
1.Evidentierea creantei certe
411 = % 146400
418 122000
701 20000
4427 4400
2.Concomitent se evidentiaza exigibilitatea TVA pentru 100000 pret de vanzare
4428 = 4427 22000
III. valoarea facturata este mai mica decat valoarea calculata in momentul livrarii, presupunand valoarea facturata de 80000, se va diminua venitul din vanzari cu 20000, se va diminua TVA colectat cu suma aferenta 4400.
1.Evidentierea creantei certe
% = 418 122000
411 97600 (80000 + 22% TVA)
701 20000
4428 4400 (20000 * 22%)
2.Evidentierea exigibilitatii TVA
4428 = 4427 17600 (80000 * 22%)

B. V^NZIRI DE PRODUSE PENTRU CARE S-AU INTOCMIT FACTURI, DAR NU S-AU LIVRAT BUNURILE

Veniturile se contabilizeaza ca venituri in avans fara ca produsele sa fie scazute din gestiune. ex n 411 = %
472 (pret de vanzare)
4427 ex. n+1 cand se livreaza produsele
1.Se evidentiaza venitul curent al ex. n+1
427 = 701 (pret de vanzare)
2.Se scad din gestiune produsele vandute la costul de productie
711 = 345

C. Contabilitatea decontarii cu furnizorii si clientii in conditiile utilizarii efectelor de comert.

Efectele de comert sunt instrumente de plata si credit prin care se reglementeaza achitarea unor creante provenite din operatii comerciale. Achitarea poate fi facuta la vedere sau la termen in beneficiul persoanei care detine efecte de comert acceptate. Sub aspect patrimonial efectele de comert sunt creante transmisibile, adica pot trece din proprietatea unei persoane in proprietatea alteia prin cedare. Ca structura efectele de comert cuprind trata, biletul la ordin si cecul.
Cambia este un inscris prin care creditorul (tragator) da ordin unei alte persoane (tras) sa plateasca o suma determinata la vedere sau la termen intr-un anumit loc unei terte persoane (beneficiar). Beneficiarul efectului de comert poate fi chiar tragatorul sau un creditor al acestuia. Cambia indeplineste 3 functii principale:
-functia de instrument de incasare care se manifesta la initiativa tragatorului sau beneficiarului si consta in remiterea cambiei spre incasare la banca.
-functia de instrument de credit care consta in transformarea creantelor in lichiditati inaintea termenului de plata (scontarea cambiei).
-functia de instrument de plata - se manifesta in situatia in care tragatorul sau beneficiarul utilizeaza cambia ca mijloc de decontare (mijloc de plata) catre un creditor al sau. Operatia este cunoscuta si sub denumirea de andosare.
Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana (debitor) se angajeaza sa plateasca la o anumita data o suma unei alte persoane (beneficiar).
Cecul este dispozitia data unei banci de a plati unui beneficiar o suma de bani.
Conturi utilizate:
413”Efecte de primit” in care se evidentiaza creanta obisnuita care devine creanta transmisibila.
5113”Efecte de incasat”, 5114”Efecte remise prin scontare” - conturi care tin evidenta relatiilor cu bancile comerciale pentru decontarea efectelor de comert.
627, 667- in care se contabilizeaza comisioanele bancare calculate de banci la decontarea efectelor de comert, respectiv sconturile calculate cu ocazia scontarii efectelor de comert.

Constituirea si decontarea normala la vedere sau la termen a aprovizionarii cu efecte de comert

O societate vinde produse la pretul de 100 lei, TVA 22%. Odata cu factura si celelalte documente se trimite clientului cambia pentru acceptare. Dupa acceptare combia revine la furnizor si se evidentiaza de acum ca o creanta transmisibila.
1. 411 = % 122
701 100
4427 22 evidentierea cambiei
2. 413 = 411 122



3.depunerea cambiei spre incasare
5113 = 413 122
4.incasarea cambiei la valoarea nominala minus comisionul bancar
627 = 5113 10 lei comision bancar
5121 = 5113 102 (suma neta incasata)
Operatii de scontare a cambiilor
Scontarea intervine cand cambia este cu plata la termen, iar beneficiarul ei avand nevoie de lichiditati vinde unei banci inainte de termen efectul de comert. Banca achita contravaloarea efectului de comert, retinand din el comisionul si scontul calculat (dobanda pe perioada de la plata efectului de comert pana la scadenta).
1. 411 = % 122
701 100
4427 22
2.se primeste cambia (numai cambia la termen)
413 = 411 122
3.inaintea termenului de plata beneficiarul efectului de comert vinde unei banci cambia
5114 = 413 122
4.banca retine din valoarea nominala a efectului de comert comisionul bancar 10 lei, si scontul calculat 20 lei
% = 5114 30
627 10
667 20
5.plata cambiei
5121 = 5114 92
Operatia de scontare are caracter de creditare de catre banca. Banca urmeaza ca la termenul scadent sa incaseze valoarea nominala a efectului de comert de la tras. In cazul in care acesta (trasul) nu are capacitate de plata, banca se indreapta impotriva vanzatorului efectului de comert, incasand de la el valoarea nominala.

Circulatia efectelor de comert

Operatiile de andosare a cambiilor
1.Presupunem ca o societate livreaza produse unui client
411 = % 244
701 200
4427 44
2.Primeste efectul de comert acceptat.
413 = 411 244
3.Aceeasi intreprindere cumpara materii prime de la un furnizor costul de achizitie 300, TVA 22%
% = 401 366
300 300
4426 66
4.Stingerea obligatiei se face prin andosarea cambiei si apoi prin plata diferentei cu ordin de plata.
401 = 413 244 se plateste diferenta: 401 = 5121 122
Cambii trase la ordinul beneficiarilor
1.Vanzarea
411 = % 244
701 200
4427 44
2.Odata cu documentele se emite si cambia in care se indica drept beneficiar un furnizor de la care s-a primit materii prime.
% = 401 366
300 300
4426 66
3.Cambia acceptata si trasa in beneficiul furnizorului ajunge direct la acesta. Pe baza comunicarii facute de furnizor de primire a cambiei acceptate se stinge partial obligatia.
401 = 411 244
Se achita diferenta cu ordin de plata
401 = 5121 122
Reinnoirea efectelor de comert
In decontarea efectelor de comert pot surveni anumite incidente generate de dificultatile financiare ale trasului, care poate solicita fie decalarea scadentei efectului existent, fie anularea efectului deja creat si inlocuirea lui cu un efect cu o scadenta mai indepartata.
In primul caz trasul va plati dobanzi de intarziere
In cazul 2, tragatorul anuleaza efectul de comert, emite un efect de comert nou cu o scadenta mai indelungata a carui valoare nominala se majoreaza cu dobanzile de intarziere si cheltuieli de innoire: cheltuieli fiscale (timbre fiscale), cheltuieli postale (timbre postale).
Initial operatiile au fost contabilizate la tragator astfel:
1. 411 = % 12200
701 10000
4427 2200
2.la primirea efectului de comert
413 = 411 12200
3.se anuleaza efectul de comert initial
411 = 413 12200
4.se inregistreaza cheltuieli de reinnoirea efectului de comert
411 = % 200
766 100
635 70
626 30
5.emiterea noului efect de comert cu valoarea nominalade 12400
413 = 411 12400
Operatii privind efectele de comert neplatite
In situatia in care trasul la scadenta sau la prezentarea efectului de comert nu are posibilitati de plata, tragatorul (beneficiarul) intocmeste un protest (actioneaza in judecata trasul). Tragatorul va trece in seama trasului valoarea nominala a efectului de comert si cheltuieli efectuate cu intocmirea protestului.
Concomitent, tragatorul, in virtutea principiului prudentei constituie un provizion pentru deprecierea creantei (provizionul se constituie pentru valoarea nominala mai putin TVA) in functie de gradul estimat de recuperare a creantei, grad exprimat in procente.
Ex. creanta se va recupera in proportie de 60%, 40% => deprecieri . Exprimarea sumei probabile de incasat se face de catre intreprindere pe baza informatiilor detinute cu privire la solvabilitatea trasului.
1.anularea efectului de comert neplatit de 12200
411 = 413 12200
2.Concomitent se inregistreaza cheltuielile facute cu intocmirea protestului de 800
411 = 5121 800
3.concomitent se constituie provizionul pentru deprecierea creantei, considerand gradul de recuperare de 60% deprecierea = 10000 * 40% = 4000
6814 = 491 4000
Se pot ivi 2 situatii: a.Sa se incaseze intreaga suma de la tras
5121 = 411 13000
Concomitent se anuleaza provizionul
491 = 7814 4000 b.Trasul sa devina insolvabil, suma se trece la pierderi diminuandu-se TVA colectat si anulandu-se provizionul
-trecerea la pierderi a creantei
% = 411 13000
654 10800
4427 2200
-se anuleaza provizionul
491 = 411 400
Clientul este urmarit in contabilitate cu ajutorul unui cont in afara bilantului 8034, cont care se va debita 8034 =13000
Ulterior in eventualitatea ca se imbunatateste situatia clientului si devine solvabil, se procedeaza la reactivarea creantei.
411 = % 13000
754 10800
4427 2200
Concomitent se crediteaza contul in afara bilantului
= 8034 13000 se incaseaza clientul
5121 = 411 13000
Contabilitatea decontarilor cu salariatii si cu Bugetul Asigurarilor Sociale (BAS)
Conturile utilizate: clasa 4 ? clasa 6
Documente privind prezenta la lucru, privind munca prestata si documente privind plata salariilor. Calculul salariilor se face in functie de modalitatea de calcul.
1.plata avansului chenzinal
425 = 5311 400000
2.la finele lunii se inregistreaza salariile brute pe baza statului de plata centralizata
641 = 421 1000000
3.la finele lunii se inregistreaza retineri din salarii

421 = % 420000
444 300000
4312 50000
4372 10000
427 40000
428 20000
4.se inregistreaza retinerea avansului platit 400000
421 = 425 400000
5.se achita suma neta 1000000 -; (400000 + 420000)
421 = 5311 180000
6.se inregistreaza contributia de 7% pentru fondul de sanatate retinuta pana acum din impozit
444 = 4311/x 70000
Incepand cu anul 2000 retinerea de mai sus se va contabiliza
421 = 4311/x
7.decontarea sumelor retinute pe destinatiile legale
% = 5121 330000
444 230000 (300000 -; 70000)
4312 50000
4372 10000
427 40000
Operatii privind contributiile la asigurarile sociale
1.Contributiile la asigurarile sociale sunt suportate de catre intreprindere si sunt calculate pe baza unor procente legale din veniturile brute. Contabilizarea se face la sfarsitul lunii odata cu inregistrarea statului de plata.


6451 = 4311 300000 (1000000 * 30%)
In cursul lunii societate poate efectua plati in contul asigurarilor sociale, reprezentand ajutorul pentru personal (ex. concedii medicale)
4311 = 423 100000
Din suma datorata se efectueaza retineri 4311
423 = % 100000 300000 aceleasi conturi ca in cadrul salariilor
4311 = 5121 200000
2.Contributia societatii la fondul de somaj (5%) se varsa in intregime la BAS
6452 = 4371 50000 plata in intregime
43711 = 5121 50000
3.Contributia societatii la fondul de sanatate (7%)
6451 = 4311/x 70000 plata in intregime
4311/x = 5121 70000

Contabilitatea impozitului pe profit
Baza legala ordonanta 70/94, modificata in decembrie ’99
Contribuabilii sunt persoane juridice romane sau straine pentru venituri realizate in tara si strainatate, persoanele juridice si fizice pentru activitatea desfasurata in asociere. Sunt exceptati de la plata impozitului: trezoraria statului, institutiile publice, organizatiile de invalizi.
Cote de impozitare: 25% cu unele exceptii: BNR=80% din profitul persoanelor juridice care realizeaza venituri din activitatea barurilor, cluburilor de noapte, persoane juridice straine.
Determinarea profitului impozitabil:
Pentru ca la noi exista un dezacord intre contabilitate si fiscalitate pentru impozitare primeaza regula fiscala. Aceasta inseamna ca baza impozitarii nu sta numai profitul contabil, acesta este retrata; extracontabil se adauga cheltuieli nedeductibile si se scad deducerile contabile. Intre cheltuielile nedeductibile fiscal avem:
-amenzi si penalitati datorate catre autoritati
-cheltuieli de protocol, sponsorizare
-cheltuieli cu provizioanele constituite peste limitele legale.
Intre elementele reprezentative deducerii fiscale mentionam:
-dividendele primite de la o alta societate
-repartizari din profit pentru rezerve legale.
Calculul si varsarea impozitului
Calculul impozitului pe profit se face lunar pe baza calculelor cumulate de la inceputul anului, aplicandu-se la profitul impozabil 25%. Varsarea impozitului se face trimestrial. Ca urmare a faptului ca impozitul se calculeaza lunar pe baza de date cumulate, apare necesitatea de a se determina impozitul calculat cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul lunii curente minus impozitul cumulat pana la sfarsitul lunii precedente.
Contabilizarea operatiilor privind impozitul pe profit au la baza declaratia de impunere 441, 691.
Impozitul calculat la 31 ianuarie de 1000 lei
691 = 441 1000
In luna februarie impozitul calculat cumulat = 1800 lei
691 = 441 800
In luna martie impozitul cumulat 3000 => impozit datorat de 3000 -; 1800 = 1200
691 = 441 1200
In luna aprilie plata impozitului pe semestrul I de 3000 lei
441 = 5121 3000
In eventualitatea ca la finele anului societatea inregistreaza pierderi nu se calculeaza impozit, pierderile urmand sa fie acoperite din profitul realizat in urmatorii 5 ani. Pierderea se contabilizeaza sau se reporteaza
107 = 121
In anii urmatori cand se recupereaza din profit
129 = 107
Contabilitatea cu TVA
Ordonanta 3/92, HG 519/97, ordonanta din decembrie ’99 care modifica ordonanta 3/92
Sfera de aplicare a TVA. Din acest punct de vedere distingem 2 situatii:
1.Operatii incluse in sfera TVA -; au ca efect transferul proprietatii bunurilor, serviciilor indiferent de forma in care se realizeaza aceste transferuri (operatiile care au ca scop obtnerea de profit).
2.Operatii care nu intra in sfera TVA (operatii desfasurate de asociati, institutii publice, care nu au ca scop obtinerea de profit).
Reguli si cote de impozitare
Regula o constituie destinatia produselor livrate. Bunurile si serviciile sunt supuse taxei in tara in care se consuma, nu in cea in care se produc. Se supun TVA toate bunurile din tara si import destinate beneficiarilor si nu se supun bunurile exportate.
Cotele de TVA sunt 2 in prezent: cota de 19% pentru toate bunurile, cota de 0% pentru bunurile exportate. In cazul cotei de 19% societatea in cauza la cumpararea bunurilor platesc TVA (deductibila), la vanzare incaseaza TVA (colectata) si realizeaza la sfarsitul lunii regularizarea cu BS pe baza contului de TVA. Daca se aplica cota 0%, la aprovizionare se plateste TVA, iar la export nu se plateste.
Faptul generator -; momentul cand ia nastere obligatia agentilor economici de a plati TVA. Exigibilitatea este momentul cand organul fiscal pretinde incasarea TVA. Ambele iau nastere in acest moment (la livrarea bunurilor). Exigibilitatea poate precede faptul generator (ex. cand se intocmesc facturi fara sa se livreze bunurile).
Baza de impozitare este reprezentata de pretul de vanzare al bunurilor, facand exceptie atunci cand TVA este inclus in pretul bunului sau tarifului de serviciu.
Regimul deducerilor -; TVA calculat sau platit pentru bunurile achizitionate poate fi dedus integral (atunci cand societatea efectueaza operatiuni scutite de TVA) sau partial.
Ca principiu la aprovizionare: la vanzare:
% = 401 411 = % stocuri 701 cheltuieli 4427 1400
4426 1000
4426 4427
1000 1000 1000 1400

Pe baza decontului lunar de TVA se contabilizeaza urmatoarele operatiuni:
1.Se deduce TVA aferent bunurilor cumparate de 1000 din TVA colectat de 1400
4427 = 4426 1000
2.Se evidentiaza TVA de plata
4427 = 4423 400
3.Plata TVA
4427 = 5121 400
Daca TVA deductibil > TVA colectata, deducerea se face la nivelul TVA colectat
4427 = 4426 ? TVA de recuperat evidentierea TVA de recuperat
4424 = 4426 recuperarea
5121 = 4424
TVA dedus partial -; specific situatiilor in care societatea comerciala efectueaza si operatii scutite de TVA. In acest caz societatea comerciala calculeaza prorata TVA raportand suma vanzarilor (reprezentand operatii impozabile) la suma totala a vanzarilor. Prorata se aplica apoi la suma TVA deductibil aferent bunurilor cumparate pentru nevoile firmei => TVA deductibila neta pentru aceste bunuri.
Totalul TVA deductibila neta = TVA deductibila neta pentru bunurile cumparate pentru nevoile firmei + 100% TVA deductibila pentru bunurile cumparate pentru exploatare.
Se mai calculeaza si TVA deductibila care devine nedeductiba scazand din TVA deductibila pentru bunurile pentru nevoile firmei, TVA deductibila neta aferenta acestor bunuri.
Prorata TVA se calculeaza lunar sau anual. Anual se calculeaza pe baza datelor anului precedent, urmand ca ea sa se aplice in tot cursul anului urmator. La finele anului urmator se calculeaza prorata efectiva si daca diferenta fata de prorata utilizata in cursul anului este mai mare sau mai mica de 10% se efectueaza regularizarea diferentei.
Prorata calculata lunar
Vanzari Decont lunar Cumparari
Nr crt Categorii de operatii Valoare fara TVA TVA colectata Nr crt Categorii de operatii Valoare fara TVA TVA deductibila


1 Operatii impozabile cu 19% 1870000 304200 1 Cumparari de bunuri pentru
150000
27000
2 Operatii de export cu 0% 250000 - nevoile firmei
3 Operatii scutite 45000 - 2 Cumparari de marfuri 1380000 248400
Total 2165000 304200 1530000 275400

1.Prorata TVA = (2165000 -;45000) / 2165000 = 97,92%
2.TVA deductibila neta = 248400 + (27000 * 97,92) = 274838
3.TVA deductibila care devine = 27000 -; 26438 = 562
-se inregistreaza TVA deductibila care devine nedeductibila
635 = 4426 562
-in continuare operatiile se contabilizeaza similar situatiei precedente
Contabilitatea operatiilor de regularizare
Se contabilizeaza ca urmare a aplicarii principiului independentei exercitiului si se refera la conturile din grupa 47.
471”Cheltuieli inregistrate in avans” -; toate cheltuielile se contabilizeaza in debitul contului 471. In luna decembrie se plateste un serviciu de 2000000. n 471 = 401 2000000 n+1 Se evidentiaza cheltuiala curenta
628 = 471 2000000
La fel pentru venituri: n 411 = 472 n+1 472 = 701
Contabilitatea diferentelor de conversie si curs valutar
Diferente de conversie = diferente de curs valutar calculate pentru creantele si angajamentele in valuta in sold la finele anului. Pot fi de conversie de activ ? pierderi latente care se calculeaza a.In cazul creantelor externe ca diferenta intre suma in lei pentru cursul din 31 decembrie (mai mica) si suma in lei pentru cursul de la data constituirii creantei (mai mare). b.In cazul angajamentelor externe ca diferenta intre suma in lei din 31 decembrie (mai mare) si suma in lei corespunzatoare cursului de la data constituirii angajamentului (mai mica).
In cazul castigurilor latente diferenta se calculeaza invers.
In exercitiul n, o societate vinde la export produse
411 = 701 200 (20$ * 10)
Din valoarea facturata s-a incasat suma de 15$ la cursul de 12 lei/$, incasarea se face in devize.
5124 = % 180 (15$ * 12)
411 150 (15$ * 10)
765 30
Intreprinderea cumpara marfuri (materii prime) din import la pretul de 14$.
300 = 401 196 (14$ * 14lei)
Se achita furnizorul extern din datoria totala10$
% = 5121 150 (10$ * 15)
401 140 (10$ * 14)
665 10

5124 411 401
Valuta Lei Valuta Lei Valuta Lei Valuta Lei Valuta Lei Valuta Lei
15
180 10 150 20 200 15 150 10 140 14 196

La 31 decembrie cursul dolarului este de 20 lei, diferenta de conversie pentru creanta in sold este:
1.soldul in valuta al contului 411 (S/v 411) - 5$ * 20 lei = 100 lei
2.se calculeaza soldul in lei al contului 411 - (200 -; 150) = 50 lei
3.diferenta de conversie de pasiv (castig) = 50 lei
411 = 477 pierdere: 476 = 411
Diferenta de conversie pentru contul 401 este:
1.soldul in valuta al contului 401 - 4$ * 20 lei = 80 lei
2.soldul in lei al contului 401 (196 -; 140) = 56 lei
3.diferenta de conversie de activ (pierdere) = 24 lei
476 = 401
Nota: Pentru diferenta de conversie activ calculata in virtutea principiului prudentei se constituie provizioane pentru pirderi din schimb valutar
6862 = 1514 24 lei
Cheltuielile cu provizioanele nu sunt deductibile integral din baza de impozitare a profitului. Deducerea fiscala se face la nivelul pierderii nete calculata ca diferenta intre suma pierderilor latente si suma castigurilor latente.
Diferenta de curs valutar pentru valuta in sold la finele anului, cont 5124
1.soldul in valuta cont 5124 5$ * 20 lei = 100 lei
2.soldul in lei cont 5124 (180 -; 150) = 30 lei
3.diferente de curs valutar de activ 70 lei
5124 = 765 70 lei invers: 665 = 5124 (nefavorabil)
Nota:
1.Contabilizarea diferentelor de curs valutar pentru valuta in sold in contul 765 sau 665 in totalitatea lor se face munai daca societatea nu are aport la capital in valuta.
2.Daca societatea are aport la capitalul social in valuta, iar soldul in valuta al contului 5124 este mai mic decat aportul la capital in valuta, intreaga diferenta de curs se contabilizeaza pe seama rezervelor.
5124 = 1068 sau 1068 = 5124
3.Daca societatea are aport la capital in valuta, iar soldul contului 5124 este mai mare decat aportul la capital in valuta, atunci diferenta de curs aferenta valutei corespunzatoare aportului de capital se contabilizeaza in contul 1068 si restul diferentei de curs se contabilizeaza pe seama cheltuielilor sau veniturilor financiare (665 sau 765).

Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea creantelor
Provizioanele pentru deprecierea creantelor se calculeaza la finele anului comparandu-se valoarea probabila de incasat cu valoarea nominala. Daca valoarea probabila de incasat este mai mica, rezulta depreciere pentru care se constituie provizioane. Provizioanele se constituie numai pentru creantele inceret luandu-se ca baza de calcul valoarea probabila de incasat, exclusiv TVA. Operatiile sunt:
1.trecerea creantelor din categoria certe in incerte pentru intreaga valoare inclusiv TVA
416 = 411
2.Concomitent se constituie comisionul pentru depreciere 6814 = 491

Contabilitatea repartizarii profitului
Calculul si repartizarea profitului reprezinta o etapa premergatoare intocmirii bilantului.
Profitul se calculeaza la finele anului ca sold a contului 121 calculat dupa repartizarea cheltuielilor si a veniturilor.
121 = cls.6 cls.7 = 121
Daca exista sold creditor => se realizeaza profit, iar daca exista sold debitor => pierdere
Profitul se repartizeaza pe urmatoarele destinatii:
-constituirea de rezerve
-acoperirea pierderilor din anii precedenti
-pentru constituirea fondului de participare la profit
-pentru constituirea unor surse proprii de finantare
-dividende de plata rpartizarea profitului pe aceste destinatii se face numai la sfarsitul anului in 2 etape:
1.Cand se intocmeste bilantul care se discuta la AGA ( adunarea generala a actionarilor) se face o repartizare provizorie.
2.Are loc repartizarea definitiva dupa discutarea si aprobarea bilantului de catre AGA.
Presupunand ca la finele anului s-a calculat un profit de 23000 lei, iar repartizarea provizorie s-a facut pentru suma de 8000:
-pentru fondul de participare la profit 3000
-pentru dividende 5000
129 = % 8000
112 3000
457 5000
Dupa discutarea bilantului profitul realizat se repartizeaza pe urmatoarele destinatii:
-pentru fondul de participare le profit 4000
-pentru dividende 7000
-profitul reportat 12000
Pe baza aprobarii AGA se repartizeaza din profit diferentele pe destinatiile stabilite:
129 = % 15000
112 1000 (4000 -; 3000)
457 2000 (7000 -; 5000_
107 12000
Se inchide contul 129
121 = 129 23000

 




Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta