Unul dintre cele mai importante momente in desfasurarea schimburilor internationale il constituie incasarea contravalorii marfurilor exportate sau a serviciilor prestate. s4p17pp
Realizarea incasarii sumelor astfel rezultate se efectueaza printr-o modalitate de plata convenita intre parti sau/si stipulata in contractul comercial international.
Modalitatile de plata utilizate in comertul international s-au diversificat continuu in functie de mutatiile ce au avut loc in cadrul economiei mondiale si a perfectionarii tehnicilor si tehnologiilor de trasmitere a mesajelor.
Astfel se disting:
1. plata marfa contra marfa -; a purtat denumirea de troc si mai tarziu de compensatie. Din punct de vedere istoric este prima modalitate de plata aparuta, iar revenirea la acest tip de plata a fost determinata, pe de o parte de fenomenele de criza financiara nationala sau internationala, iar pe de alta parte, de limitele financiare ale unor participanti la schimburile internationale.
2. plata in numerar, se utilizeaza in procent mai redus la nivel international, in:
- tarile cu restrictii valutare sau care practica sisteme de impozitare severe;
- spatii geografice izolate;
- in activitati de turism si transport international.
3. plata prin cec (cea mai apropiata de modalitatea de plata in numerar) -; caracterul inscrisului ofera partenerilor de afaceri un grad de siguranta mai ridicat.
4. plata prin titluri de credit -; utilizarea cambiei si a biletului la ordin (eventual prin asociere la alte titluri de plata; acreditiv; incasso; scrisoare de credit comerciala), este una din cele mai vechi tehnici de plata. In timp acestea au evoluat de la utilizarea lor singulara si au devenit asociate altor modalitati de plata (in prezent).
5. ordinul de plata -; este legat de aparitia bancilor si a dezvoltarii relatiilor la nivel international intre acestea. Aceasta modalitate de plata se aseamana platilor in numerar, dar se realizeaza pe canal bancar si consta in ordinul pe care un client il da bancii sale de a plati din contul sau o suma de bani unei alte persoane, in contul acestuia, care poate fi deschis la orice alta banca sau chiar la aceeasi banca. In practica internationala poarta denumirea de ,, plata direct din cont’’
6. plata documentara sau operatiuni documentare -; plata se face de catre banca numai contra documente (acreditiv si incasso, scrisoarea de credit comerciala);
7. scrisoarea de garantie bancara -; desi in esenta constituie un instrument de garantare, ea poate fi utilizata si ca mijloc de plata. Prin implicarea mai profunda sau mai superficiala a bancii corespunzator angajamentului de plata asumat ofera mai multa sau mai putina siguranta in raport cu interesele partenerilor. Poate fi folosita in sine sau in conexiune cu alta tehnica de plata cu scopul de a o garanta, (cum este, de exemplu, plata prin incasso sau prin compensatie).

Agentii economici, in decizia lor privind o plata internationala, au in vedere, pe de o parte, modalitatea de plata pentru care opteaza (cec, incasso, acreditiv etc) iar, pe de alta parte, modul in care vor fi transferate fondurile (letric, telegrafic, SWIFT) precum si cine suporta comisioanele bancare.

Transferul fondurilor:
1. transfer letric prin posta -; este cel mai vechi, consta in transmiterea fizica a inscrisului printr-un anumit mijloc de transport (avion), de la o banca la alta,
2. transfer telegrafic -; prin cablu (telex, fax),
3. transfer prin sistem SWIFT -; tehnica computerizata (Society for Worldwide Interbank Financial - BRCE; BRD; Banca Agricola;BCR; Telecomunications).

ACREDITIVUL DOCUMENTAR

In decontarea tranzactiilor internationale acreditivul documentar ocupa un loc important -; peste 70%. Utilizarea sa extinsa este determinata de avantajele pe care le prezinta atat pentru exportator cat si pentru importator. Aceasta modalitate de plata se face dupa regulile si uzantele uniforme elaborate de CCI Paris (Camera Internationala de Comert):
- Reguli uniforme si practica acreditivelor documentare -; CCI Publicatia 500;
- Formulare standard privind acreditivele documentare -; Publicatia 516;
- MT 700 message Formats elaborate de SWIFT -; formatele de Teletransmisie Standard.

Acreditiv documentar -; Letter of Credit -; Documentary Credit
- Commercial Letter Of Credit
- Credit Documentaire
- Akkreditiv, Handels Kreditbrief.

In Publicatia 500 este utilizat termenul de credit documentar pentru a desemna orice angajament de plata contra documente asumat de o banca, indiferent cum este numit sau descris. Acreditivul documentar este un angajament ferm asumat de o banca de a asigura plata contravalorii unui export contra documentelor prezentate de exportator in conditiile si termenele stabilite de ordonatorul acreditivului documentar.
CARACTERISTICILE ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

1. siguranta platii -; se angajeaza o banca in sustinerea mecanismului de derulare; in acreditivul documentar confirmat si irevocabil angajamentul a doua banci, una din cele mai sigure metode de plata,
2. formalismul acreditivului documentar -; banca nu vede marfa ci verifica numai documentele. Acreditivul prezinta un supliment de formalism fata de alte tehnici de plata, banca insistand asupra conformitatii documentului in raport cu ordinul de deschidere a acreditivului documentar ( se intocmesc trei documente: ordinul de deschidere, deschiderea acreditivului documentar si notificarea bancii exportatorului). Documentele trebuie redactate in limba care s-a cerut si in numarul de exemplare cerut.
3. independenta fata de contractul de baza -; acreditivul poate sa cuprinda si alte elemente fata de contractul initial, banca ia in considerare ordinul de deschidere a acreditivului documentar. Contractul de baza este suport de baza , pe baza caruia se face plata.

4. adaptabilitatea -; in cazul unui reexport, plata se face prin : a. Acreditiv documentar transferabil -; cumparatorul cunoaste exportatorul initial, b. Acreditiv documentar subsidiar -; cumparatorul nu cunoaste exportatorul initial.
5. fermitatea angajamentului bancar -; indiferent daca acreditivul documentar e revocabil sau irevocabil, banca se angajeaza sa faca plata.

PARTILE IMPLICATE

1. ordonatorul acreditivului documentar -; importatorul/beneficiarul unei prestatii sau cel care initiaza operatiunea,
2. beneficiarul acreditivului documentar -; exportatorul/prestatorul de servicii. El este cel in favoarea caruia banca importatorului s-a angajat la plata,
3. banca emitenta -; banca care, la solicitarea importatorului, care este ordonatorul acreditivului documentar, isi asuma in scris angajamentul de plata in anumite conditii si termene.
Acest angajament ea il poate refuza:
- direct -; in sensul in care ea insasi efectueaza plata;
- indirect -;in sensul ca desemneaza o alta banca sa efectueze plata.
4. banca corespondenta -; banca prin care banca emitenta transmite telexul acreditivului documentar spre a fi comunicat beneficiarului acreditivului.

Aceasta poate fi:
- banca verificatoare sau avizatoare -; in cazul in care plata documentelor are loc la banca emitenta sau plata este solicitata la o terta banca,
- banca platitoare -; se poate afla in tara exportatorului sau intr-o terta tara,
- banca trasa - cand plata urmeaza sa fie facuta prin cambii trase asupra unei banci. Banca asupra careia au fost trase cambiile si care la scadenta le va achita se numeste banca trasa.
- banca negociatoare - in practica bancara anglo-saxona, acreditivul documentar presupune utilizarea unei cambii trase asupra bancii emitente si, deci, locul platii este la ea (domiciliul trasului). In masura in care o alta banca decat banca emitenta este insarcinata cu negocierea, aceasta inseamna ca banca negociatoare este autorizata sa preia documentele de la expeditor si sa i le achite, contra unui comision de negociere si sa le remita bancii emitente.
- banca confirmatoare -; banca care la angajamentul de plata asumat de banca emitenta, adauga propriul ei angajament egal ca valoare si conditii.

MECANISMUL PLATII PRIN ACREDITIV DOCUMENTAR

Plata prin acreditiv documentar face parte integranta din ansamblul relatiilor comerciale si constructia financiara a unei afaceri.
Succesiunea momentelor:
1. existenta unui contract sau a unei intelegeri prin care partenerii au convenit plata prin acreditiv documentar
2. dispozitia/ordinul de deschidere -; este dat de importator bancii sale, banca emitenta si cuprinde toate conditiile de termene si documente pe care trebuie sa le indeplineasca exportatorul pentru a i se face plata,
3. deschiderea acreditivului documentar consta in elaborarea unui inscris, insusi acreditivul documentar, prin care banca emitenta se angajeaza ferm la plata in favoarea beneficiarului acreditivului documentar, exportatorul, in conditiile de termene si documente potrivit inscrisurilor primite de la ordonator. Acest document este transmis bancii exportatorului,
4. notificarea beneficiarului acreditivului documentar -; banca exportatorului anunta exportatorul de deschiderea acreditivului documentar si ii remite documentul acreditivului documentar,
5. livrarea marfii,
6/7. utilizarea acreditivului documentar -; in posesia documentelor ce atesta livrarea marfii in termenele si conditiile din acreditivul documentar, exportatorul le prezinta la banca. Banca verifica concordanta documentelor cu cerintele acreditivului documentar si efectueaza plata( documente contra bani),
8/9. remiterea documentelor/rambursarea sumei -; banca platitoare, dupa efectuarea platii, remite documentul bancii emitente. Aceasta, dupa un nou control al documentelor, in functie de conditiile din acreditiv, ramburseaza bancii platitoare banii. In caz contrar, nu ramburseaza banii pe documente neconforme cu termenii acreditivului documentar.
10/11. notificare importator/ plata documente -; banca emitenta detine documentele privitoare la marfa si pe cele pe care le elibereaza importatorului contra plata.
12. eliberare/ ridicare marfa.
FORME SI TIPURI DE ACREDITIV DOCUMENTAR
In functie de natura angajamentului asumat de banca emitenta, acreditive pot fi:
A. revocabile
B. irevocabile
C. irevocabile confirmate.

ACREDITIV DOCUMENTAR REVOCABIL

Poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment al derularii acreditivului documentar, fara o avizare prealabila a beneficiarului acreditivului documentar, cu conditia ca notificarea de modificare sau anulare sa parvina bancii insarcinate cu plata, acceptarea, negocierea, inainte ca astfel de operatiuni sa se fi produs.
Dreptul de revocare se stinge in momentul in care plata, acceptarea sau negocierea au fost efectuate.
Aceste acreditive sunt rar utilizate datorita faptului ca prezinta riscuri pentru exportator. Aspectul revocabil trebuie mentionat in deschiderea acreditivului documentar.

ACREDITIVUL DOCUMENTAR IREVOCABIL

Acreditivul documentar irevocabil presupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa sau a face sa se execute (desemnand o alta banca), plata, acceptarea, negocierea, cu conditia indeplinirii tuturor prevederilor stipulate cu ocazia deschiderii. Acest angajament nu poate fi modificat sau anulat decat cu acordul partilor interesate.
Acreditivul irevocabil presupune certitudine absoluta privind plata pentru beneficiar, cu conditia de a se conforma tuturor conditiilor prevazute in acreditiv si de a prezenta toate documentele.
Mentiunea acreditivului documentar irevocabil - este mentionata clar in toate momentele derularii acreditivului. Astfel, de exemplu, in documentul de deschidere a acreditivului documentar transmis la banca emitenta bancii exportatorului se regaseste un asemenea text:

- in limba romana - ,, Din ordinul (numele, adresa cumparatorului) deschidem (cu sau fara precizarea ,, la dumneavoastra’’) in favoarea (nume, adresa vanzator) un acreditiv documentar irevocabil...’’

- in limba franceza - ,, D’orde (nume, adresa cumparator) ouvrez ( cu sau fara precizarea ,, chez vous’’) faveur (nume, adresa vanzator) credit documentaire irrevocable…’’

- in limba engleza -; ,,By order of (numele si adresa cumparatorului) open (cu sau fara precizarea ,, with you’’) favour (nume, adresa exportator) irrevocable documentary credit…’’.

Comentariu:

Daca in text apare precizarea,, la dumneavoastra’’ ea semnifica ca respectivul acreditiv documentar este domiciliat la banca exportatorului. In practica, deseori, mentiunea privind domicilierea apare separat: ,,acest acreditiv documentar este domiciliat la dumneavostra’’.

ACREDITIV DOCUMENTAR IREVOCABIL CONFIRMAT

Este acela in care, la angajamentul irevocabil al bancii emitente se adauga un angajament egal ca valoare si conditii al unei terte banci, banca confirmatoare.
Banca confirmatoare, situata de regula in tara beneficiarului acreditivului documentar, dar poate fi si in alta tara, accepta fata de beneficiar aceleasi angajamente ca si cele pe care banca emitenta si le-a asumat prin deschiderea acreditivului documentar irevocabil.
In cazul in care banca exportatorului nu este si banca confirmatoare, in finalul frazei prezentate mai sus se adauga mentiunea:
- in limba romana - ,, ...fara confirmarea dumneavoastra’’,
- in limba franceza - ,,... sans y ajouter votre confirmation’’,
- in limba engleza - ,,... without adding Your confirmation’’.
Ex. Desi ofera un grad de siguranta ridicat privind plata, utilizarea acreditivului documentar irevocabil confirmat in cadrul exportului trebuie facuta diferentiat de la caz la caz. Astfel, in cazul contractelor de export romanesti incheiate cu partenerii din tari care au dificultati financiare, se recomanda ca obtinerea confirmarii sa fie facuta de la o terta banca situata in alta tara. In conditiile in care banca emitenta nu prezinta garantie privind solvabilitatea, orice banca va evita sa dea confirmarea pentru un acreditiv documentar emis de aceasta.
Se recomanda utilizarea acreditivului documentar irevocabil confirmat de o terta banca, cu bonitate de necontestat pentru acele acreditive documentare emise de banci cu dificultati financiare.
Confirmarea data de BRCE sau de alta banca comerciala romana se va utiliza pentru acreditive documentare emise de banci fara astfel de probleme, in acest din urma caz, constituind si o modalitate de sporire a incasarilor prin plata comisioanelor care cad in sarcina ordonatorului (daca in acest contract nu s-a prevazut altfel).
Deci, in cazul in care partea romana solicita includerea in contractul de baza, confirmarea acreditivului documentar, este indicat sa se precizeze clar ce banca va da confirmarea, indicandu-se o banca in masura sa avantajeze partea romana.
In cazul in care in ordinul de deschidere nu se mentioneaza nimic despre natura angajamentului bancar - revocabil; irevocabil -; acreditivul documentar se considera a fi revocabil.
Daca acreditivul documentar este confirmat se indica si numele bancii confirmatoare.
Dificultatile financiare pe care le traverseaza in ultimul timp agentii economici romani, implicit bancile comerciale romanesti, au determinat adesea intarzieri in plata importurilor efectuate de acestia. Drept urmare, numerosi exportatori straini au inceput sa solicite ca acreditivele pe care le vor deschide importatorii romani in favoarea lor sa fie confirmate de o banca din tara lor. In acest context, bancile solicitate sa confirme acreditivele deschise de bancile comerciale romane conditioneaza confirmarea de acoperire anticipata a acreditivelor, respectiv punerea la dispozitia lor in mod anticipat a sumelor in valuta, corespunzator valorii acreditivelor documentare ce vor fi confirmate.
Astfel de situatii, de exemplu, sunt deja uzuale in relatiile cu bancile din SUA.
Asemenea acreditive, in practica, sunt denumite ACREDITIVE CU ACOPERIRE ANTICIPATA.
Pentru a depasi acest inconvenient, bancile comerciale romane convin cu bancile confirmatoare, care solicita acoperirea anticipata a acreditivelor, constituirea de depozite colaterale purtatoare de dobanzi. Se subintelege ca suma de bani depozitata ramane la dispozitia beneficiarului pana la stingerea tuturor obligatiilor ce decurg din derularea acreditivului.
Ea constituie un titlu de garantie in favoarea beneficiarului acreditivului documentar -; exportatorul strain -; pentru toate obligatiile importatorului roman. Importatorul roman trebuie sa solicite in mod expres ca perioadele de valabilitate a acreditivului documentar sa fie in stransa concordanta cu termenele de livrare a marfurilor importate pentru a evita prelungirea perioadei de imobilizare a fondurilor valutare la bancile din strainatate.

Utilizarea acreditivului documentar si alte precizari privind platile
Utilizarea acreditivului documentar este un termen generic ce desemneaza tehnica comerciala bancara prin care exportatorul isi poate incasa banii. Din acest punct de vedere utilizarea acreditivului documentar se poate realiza prin: a. plata la vedere, b. plata diferata, c. acceptare, d. negociere, e. plata la vedere si prin acceptare (mixta).

Din punct de vedere al sumei platite, acreditivele pot fi utilizate: f. total, g. partial, h. in transe.
Toate acreditivele trebuie sa indice clar daca sunt utilizate prin plata la vedere, prin plata diferata, prin acceptare sau negociere (art. 11). a. acreditivele cu plata la vedere -; (franceza - ,,payable a vue’’ sau ,,credit a vue’’; engleza - ,,sight credit’’). Exportatorul in momentul in care a prezentat documentele in buna regula la ghiseele bancii platitoare, primeste imediat contravaloarea lor. b. acreditivele cu plata diferata (franceza - ,, paiement difere’’sau ,,credit paiement difere’’, engleza ,,deferred payment’’). Plata documentelor, desi se realizeaza integral, nu se face in momentul prezentarii acestora la banca de catre beneficiarul acreditivului, ci la o data ulterioara mentionata expres in acreditivul documentar ( de regula plata diferata dureaza 30-60 zile din momentul prezentarii documentelor). Astfel, importatorul este in posesia documentelor inainte de a fi efectuat plata. Existand certitudinea conditiilor de documente indeplinite, bancile pot acorda beneficiarului un avans in contul platii diferate. Acest tip de plata este avantajos pentru importator, care, avand documentele, ridica marfa, o vinde si din banii astfel obtinuti plateste importul. c. acreditivele cu plata prin acceptare (franceza - ,,credit d’acceptation’’, engleza - ,,acceptance credit’’) sunt utilizate in cazul vanzarilor pe termen scurt si foarte scurt (60-80 zile), iar setul de documente cuprinde intotdeauna o cambie. Valoarea cambiei este egala cu valoarea marfii (sau acreditivului documentar), iar scadenta este indicata in acreditivul documentar (intre 60-180 zile de la depunerea documentelor), acesta fiind in fapt momentul in care exportatorul va incasa contravaloarea marfurilor exportate. Cambia emisa de catre exportator poate fi trasa asupra bancii emitente, bancii corespondente sau asupra cumparatorului. Odata cu setul de documente ce atesta expedierea marfurilor, exportatorul prezinta bancii platitoare si cambia. Banca accepta cambia, devenind DEBITOR CAMBIAL PRINCIPAL si i-o restituie exportatorului, iar documentele le remite bancii emitente. La scadenta, exportatorul se prezinta la banca pentru incasarea contravalorii cambiei, banca platitoare o achita si isi recupereaza banii de la cel asupra caruia a fost trasa cambia (banca emitenta, cumparator). Acreditivele documentare cu plata prin acceptare sunt utilizate adesea ca modalitate de refinantare a exportului efectuat pe credit.

In posesia cambiei, exportatorul procedeaza la scontarea ei inainte de scadenta(suporta taxa scontului) recuperandu-si astfel mai devreme banii imobilizati in marfa vanduta pe credit. d. plata prin negociere - este specifica scrisorilor de credit (o varianta a acreditivului documentar) care intotdeauna sunt domiciliate la banca emitenta, iar derularea platii presupune intotdeauna utilizarea cambiei sau a biletului la ordin. Pentru a accelera incasarea contravalorii exportului, banca emitenta acorda dreptul bancii notificatoare de a negocia documentele. In unele cazuri, banca emitenta emite si scrisori nerestrictive in care caz exportatorul poate negocia documentele la o banca aleasa de el, dar corespondenta a bancii emitente. In esenta, operatiunea de negociere consta in ,,cumpararea’’ cambiilor la o banca ( notificarea sau, dupa caz, alta, asa cum este mentionat in textul scrisorii de credit) spre a fi ,,vandute’’ bancii emitente a scrisorii de credit. Ca tehnica de derulare, beneficiarul scrisorii de credit prezinta bancii documentele insotite de cambii cu scadenta la vedere sau la termen trase asupra cumparatorului, bancii emitente sau asupra altei persoane indicate in scrisoarea de credit. Banca negociatoare achita cambiile inpreuna cu documentele, le remite bancii emitente de unde apoi isi recupereaza banii. Pentru operatiunea efectuata banca negociatoare percepe un comision de negociere si isi retine dobanda pentru intervalul ce se scurge din momentul negocierii pana in momentul incasarii banilor de la banca emitenta. Costul operatiunii de negociere se suporta de ordonator. Cand cambiile au scadente la diferite termene, iar beneficiarul acreditivul documentar doreste plata imediat, le poate sconta. In acest caz, scontul este suportat de beneficiarul scrisorii de credit. De retinut este ca stingerea obligatiei de plata prin negociere este specifica scrisorii de credit comerciale. e. Plata la vedere si plata prin acceptare -; mixta. Deseori, in cazul creditelor vanzator, respectiv cand exportatorul vinde marfa pe credit, se convine ca o parte din valoarea marfii vandute pe credit sa fie platita sub forma de avans la livrarea marfii (plata la vedere), iar diferenta, care reprezinta creditul, sa se materializeze intr-un set de cambii, potrivit ratelor scadente, acceptate de banca emitenta (plata prin acceptare). In deschiderea acreditivului documentar, conform instructiunilor primite de la ordonator, se precizeaza cuantumul platii la vedere (X) si suma aferenta platii acceptate (Y). Drept urmare, beneficiarul acreditivului documentar, in timpul valabilitatii acreditivului documentar prezinta bancii documentele insotite de una sau mai multe cambii cu scadentele fixate la un anumit termen de la acceptare (60,90,180 zile sau mai mult), scadente care in esenta, depasesc valabilitatea acreditivului documentar. La prezentarea documentelor, banca achita cota platibila la vedere, iar cambiile le accepta, garantand plata lor la scadenta. Pentru siguranta incasarii la scadenta a ratelor, este de dorit ca acceptarea si/sau avalizarea cambiilor sa se faca de banca emitenta. f. acreditive utilizate total (integral) sunt acele acreditive documentare in care suma indicata ca acreditiv documentar este platita de banca integral, la prezentarea documentelor de catre exportator, care atesta livrarea integrala a marfii solicitate. Mentiunea ca atare ,,utilizabil total’’, apare mai rar in practica comerciala bancara. De regula, acreditivele contin clauza ,,utilizarii partiale interzise’’ si drept urmare se subintelege ca platile partiale sunt interzise sau ca acreditivul documentar este platibil 100%. g. Acreditivele utilizate partial sunt acele acreditive in care banca onoreaza documentele prezentate de exportator in cadrul valabilitatii si valorii de ansamblu a acreditivului documentar, pe masura expedierii marfurilor. In aceste cazuri, este de dorit ca in acreditivul documentar sa fie mentionat si pretul unitar al marfii pentru ca banca sa controleze valoarea facturilor. Daca o astfel de precizare lipseste, banca onoreaza documentele asa cum au fost intocmite si prezentate de exportator. Daca in acreditiv nu se mentioneaza altfel (sau lipsesc orice mentiuni in acest sens), platile si expedierile partiale se interpreteaza ca fiind permise. h. plati si/sau expedieri in transe -; Publicatia 500 (art. 45) face o distinctie intre plati/expedieri partiale (prezentate anterior) si plati/expedieri in transe, in practica denumite si acreditive documentare cu platile esalonate. Acestea sunt acele acreditive in cadrul carora se prevede ca expedierea marfurilor sa se faca in mai multe transe, pentru fiecare stabilindu-se atat termenul de expediere (sau perioada) cat si cantitatea de expediat (ex. 100.000 tone in luna mai, 50.000 tone in luna iunie etc). Pe masura ce acestea au loc in perioada indicata in acreditivul documentar, banca efectueaza plata pentru fiecare transa. Aceste livrari, esalonate in timp, sunt privite de banci ca operatiuni distincte desi sunt acoperite de acelasi acreditiv documentar. Daca in acreditiv sunt precizate plati si expedieri in transe, iar exportatorul, in cadrul unei perioade determinate, stipulata in acreditiv, nu a efectuat expedierea transei respective, acreditivul documentar inceteaza sa mai fie utilizabil pentru transa respectiva cat si pentru transele celelalte care urmeaza, daca in acreditiv nu s-a stabilit altfel.
De retinut: in cazul acreditivului documentar in care sunt plati/expedieri in transe, functioneaza in fapt, doua valabilitati:
1. valabilitatea si valoarea de ansamblu a acreditivului documentar in cadrul carora trebuie sa se realizeze toate platile si expedierile in transe,
2. valabilitatea si valoarea fiecarei transe, nerespectarea acestora din urma atragand anularea posibilitatii utilizarii de ansamblu.

DESCHIDEREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR
Aspecte importante:
- acreditivul documentar este independent fata de contractul de baza. Orice trimitere la acesta nu obliga in nici un mod bancile,
- toate partile implicate in acreditivul documentar iau in considerare documentele si nu marfurile sau serviciile la care acestea se refera. Daca documentele sunt in buna ordine, chiar daca marfa nu este corespunzatoare, acest lucru nu poate fi invocat bancii ca motiv de neplata,
- daca acreditivul contine conditii fara sa precizeze ce documente trebuie prezentate in conformitate cu acestea, bancile le vor considera ca nefiind precizate si le vor ignora,
- ordinul de emitere trebuie realizat in baza Publicatiei 500, deoarece:
§ bancile lucreaza dupa aceste reguli uniforme,
§ in caz de litigiu prima referinta este Publicatia 500,
§ exista expresii consacrate, specificate expres in Publicatia 500,
§ exista termeni pe care Publicatia 500 nu-i recomanda pentru a fi utilizati.

Ordinul de deschidere: cerinte -; precizari
1. ordonator (importator) -; date de identificare -; numele si adresa,
2. banca emitenta -; trebuie identificata daca nu exista pe exemplarul tipizat,
3. data ordinului de deschidere -; ordinul de deschidere trebuie sa apara in concordanta cu contractul de vanzare-cumparare international,
4. valabilitatea acreditivului documentar si locul prezentarii documentelor -; toate acreditivele trebuie sa aiba precizate data la care expira valabilitatea si locul unde trebuie prezentate documentele pentru plata/negociere/acceptare. Valabilitatea acreditivului este intervalul de timp in cadrul caruia baeneficiarul trebuie sa prezinte documentele la ghiseele desemnate. Angajamentul ferm de plata al bancii emitente se refera la acest interval. Expirarea valabilitatii se poate trece in doua moduri:
- o data certa,
- o perioada de ex. 1 luna, 6 luni; in acest caz, banca emitenta va considera data emiterii acreditivului ca prima zi de la care curge valabilitatea acreditivului.
Documentele nu pot fi prezentate bancii decat in intervalul valabilitatii acreditivului.
Valabilitatea este termenul pana la care se pot face platile: trei luni de la..., valabil pana la...
Marfa trebuie sa fie pregatita, exportatorul trebuie sa exporte marfurile si sa realizeze documentele in momentul in care marfa este livrata sau o perioada anterioara livrarii marfurilor.
Documentele trebuie sa ajunga dupa livrarea marfurilor in termen de max 21 zile la locul platii. Valabilitatea se imparte in:
- reala -; maxim 21 zile din momentul expedierii marfurilor,
- inoperanta- restul de timp care ramane pana in momentul expirarii acreditivului.
Valabilitatea prea mare va determina costuri bancare suplimentare, daca este prea mica, nu permite exportatorului sa faca toate demersurile necesare expedierii si intocmirii documentelor si sunt necesare prelungiri.
Locul prezentarii documentelor / domiciliul acreditivului
Domicilierea -; indicarea locului, tara, orasul si banca la ghiseele careia urmeaza sa aibe loc plata contravalorii marfii, domiciliul poate fi tara exportatorului, tara importatorului, terta tara.
Avantaje pentru exportator cand domiciliul este in tara sa: documentele ajung la timp, litigiile care ar putea sa apara sunt judecate in conformitate cu legislatia tarii sale, banca exportatorului incaseaza comisioane si speze si se realizeaza un aport valutar pentru un agent economic din tara exportatorului.
5. beneficiarul -; numele, prenumele, adresa, elementele de identificare
6,7,8. mentiunile 6,7,8 fac parte dintre precizarile privind modul de transmitere a acreditivului documentar (7 -; verificarea prealabila, transmisie prin teletransmisie -;SWIFT),
9. acreditiv documentar transferabil -; pentru ca acreditivul sa fie transmisibil aceasta mentiune trebuie precizata in mod expres in ordinul de deschidere,
10. confirmarea acreditivului documentar -;daca ordonatorul bifeaza casuta prin care ,,autorizeaza’’ daca cere beneficiarul, aceasta inseamna ca el doreste ca banca emitenta sa instructeze banca desemnata sa verifice beneficiarul fara confirmarea sa, dar daca beneficiarul doreste confirmarea sa. Daca confirmarea o face o banca terta -; banca confirmatoare este specificata in casuta ,,Instructiuni speciale’’.
11. suma/valoarea acreditivului documentar. Aceasta suma poate fi precizata :
- simplu -; ex. 100.000 USD,
- prin indicarea unei limite superioare -; maxim 100.000 USD,
- aproximativ, circa 100.000USD +/- 10%.
Marimea sumei este in stransa corelare cu conditia de livrare.
Bancile nu platesc decat in moneda precizata in acreditiv.
12. acreditiv documentar platibil la banca desemnata. a. se specifica expres care este banca desemnata:
- ordonatorul cunoaste numele bancii care face plata,
- ordonatorul nu cunoaste numele bancii dar a convenit cu exportatorul ca plata sa se faca la o banca din tara exportatorului (,,banca la alegerea bancii emitente’’)
- ordonatorul poate lasa spatiu liber -; banca va decide ce banca va desemna pentru plata. b. platibil: la vedere, plata diferata, prin acceptare, prin negociere. In nici un caz nu se va cere prin ordinul de deschidere a acreditivului cambii trase asupra ordonatorului. Daca in acreditiv se precizeaza cambii trase asupra ordonatorului, bancile considera aceste cambii ca documente aditionale.
13. livrari partiale sunt permise daca in acreditivul documentar nu se specifica altfel. In lipsa oricarei mentiuni sunt considerate permise. Livrari esalonate -; ordonatorul trebuie sa precizeze perioada sau perioadele livrarilor esalonate. Livrarile partiale pot fi urmate de plati partiale (daca acestea sunt permise) sau se poate face ,,plata 100% la vedere dupa ultima livrare’’.
14. transbordari -; pot fi permise sau nu in functie de riscul pierderii sau deteriorarii marfurilor.
15. asigurarea acoperita de ordonator -; numai daca beneficiarul nu trebuie sa prezinte la livrare si un document de asigurare.
16. detalii cu privire la transportul marfii: locul expedierii, locul de destinatie, data expedierii -; toate trebuie precizate clar, fara abrevieri, fara expresii generale. Data livrarii trebuie sa se afle in perioada de validitate a acreditivului. Bancile nu admit documente de transport care sa aiba data de emitere inainte de deschiderea acreditivului. Nu se utilizeaza ,,livrare prompta’’, ,,pe’’ sau ,,in jur de’’.

17. descrierea marfurilor -; scurta, clara, sa permita vamilor verificarea.
18. conditii de livrare -; INCOTERMS; RAFTD.
19 -; 23. prezentarea documentelor: denumirea documentelor, numarul documentelor, numarul de exemplare cerut, emitentul si continutul documentelor, ordinea trecerii documentelor -; factura, documente de transport, documente de asigurare.
24. termenul de prezentare a documentelor -; maxim 21 zile de la data expedierii marfurilor. Legat de expedierea marfurilor, circuitul documentelor si incasarea contravalorii marfii, se stabilesc trei termene.
- termenul de valabilitate
- termenul de livrare
- termenul de prezentare a documentelor. a. termenul de valabilitate -; data pana la care pot fi prezentate documentele la banca platitoare/acceptatoare; fie se specifica o data, fie se specifica o perioada (valabilitate 1 luna, 6 luni, etc), insa aceasta data se calculeaza incepand cu data emiterii. Data valabilitatii este pentru documente prezentate, nu expediate. b. Termenul de livrare -; data pana la care are loc expedierea pentru livrarile in transe -; mai multe termene de livrare. Depasirea termenului de livrare inseamna neindeplinirea obligatiilor din acreditiv si, deci, incetarea obligatiei de plata din partea bancii. c. Termenul de prezentare a documentelor la banca. Daca in acreditiv acesta nu este precizat este considerat de 21 zile de la data emiterii documentelor de transport. Termenul de 21 zile nu este orientativ ci imperativ. d. Valabilitatea acreditivului si alte termene: daca in acreditiv valabilitatea este fixata pentru 30 aprilie si termenul de livrare a marfii este 1 aprilie, prezentarea documentelor de poate face intre 1 -;21 aprilie -; valabilitatea reala a acreditivului. Perioada 22-30 aprilie este valabilitate inoperanta.
25. Instructiuni suplimentare -; detalieri suplimentare sau mentiuni speciale.
26. reglementarea platii -; contul din care se va face plata la sosirea documentelor.

DOCUMENTE CERUTE IN OPERATIUNEA DE ACREDITIV DOCUMENTAR
Ordinul de deschidere al acreditivului documentar trebuie sa precizeze clar documentele in baza carora sa se faca plata/acceptarea/negocierea de catre banca desemnata in favoarea beneficiarului. Este foarte important ca partile implicate in derularea acreditivului sa acorde acelasi inteles termenilor folositi pentru a desemna documente, continutul lor sau cine le va semna.
Consideratii generale privind prezentarea documentelor la banca. a. inainte de prezentarea documentelor la banca exportatorul trebuie sa fie sigur ca:
- are toate documentele -; numar de originale si copii,
- fiecare document este complet,
- toate documentele sunt ,,curate’’,
- orice modificare, rectificare este stampilata de emitent,
- continutul unui document nu contrazice continutul altor documente,
- toate documentele sunt conforme cu acreditivul. b. prezentarea documentelor trebuie sa se faca :
- in interiorul valabilitatii acreditivului,
- in maximum 21 zile fara depasirea valabilitatii acreditivului,
- la ghiseele bancii notificatoare/platitoare/acceptante.
Plata documentelor se face numai dupa verificarea lor: a. documente conforme cu acreditivul -; in termen de 7 zile exportatorul este platit (cambii acceptate), b. documente neconforme -; banca nu plateste documentele.
Tipuri de neconcordante:
1. minore dar care pot fi rectificate -; de regula se inapoiaza documentele pentru a fi puse in buna ordine (cronologica)
2. minore dar care nu mai pot fi rectificate -; banca poate face plata sub rezerva. Banca platitoare va cere inapoi bancii exportatorului banii plus dobanda (practica care uneori este interzisa chiar prin ordinul de deschidere),
3. majore problema este grava, marfa a fost expediata -; operatiunea se transforma in incasso.
Exportatorul trebuie sa urmareasca marfurile pe parcurs extern, sa contacteze importatorul in vederea platii. Daca importatorul nu vrea sa faca plata, el trebuie sa vanda marfa sau sa o aduca acasa.
Factura comerciala
Factura -; document redactat de exportator imediat dupa expedierea marfii; document de sinteza intrucat:
- este actul primar in baza caruia opereaza in evidenta sa atat exportatorul cat si importatorul,
- permite identificarea valorii de ansamblu a marfii vandute,
- este documentul comercial cel mai important.
Referitor la intocmirea facturii:
- se emite de catre beneficiar pe numele ordonatorului,
- se emite in limba in care este deschis acreditivul,
- denumirea marfii trebuie sa corespunda exact cu cea din acreditiv,
- numarul si cantitatea unitatilor ambalate sa corespunda cu cele din celelalte documente,
- pretul unitar si valoarea totala trebuie sa fie in moneda precizata in acreditiv,
- pretul total trebuie sa fie in concordanta cu conditiile de livrare.

Sintetizand, factura cuprinde:
- numele si adresa exportatorului,
- numele si adresa importatorului,
- locul si data emiterii,
- descrierea marfii,
- pretul unitar si/sau total al marfii,
- costul transportului si al asigurarii,
- conditiile de livrare,
- totalul sumei incasat de catre exportator,
- numarul si tipul coletelor,
- continutul unui colet,
- numarul licentei de export sau import,
- marcajul si numerotarea coletelor,
- semnatura exportatorului.
Uneori se poate cere factura consulara -; similara celei comerciale, insa emisa de consulatul tarii importatoare in tara exportatoare.

Documentele de transport
Documentele de transport reprezinta inscrisuri prin care vanzatorul face dovada incarcarii sau preluarii spre incarcare a marfurilor.
In general, documentele de transport sunt :
- documente tipizate;
- diferentiate pe tipuri de transport astfel: maritim, transport multimodal, aerian, feroviar, rutier, fluvial, postal, curier, fiecaruia fiindu-i specific un anumit tip de document de transport.
Pentru a fi acceptat de banca, acesta trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
- sa nu poarte nici o clauza sau adnotare care sa declare in mod expres starea defectuoasa a marfurilor;
- trebuie sa fie emis de transportator sau de un agent al acestuia;
- sa respecte toate mentiunile din acreditiv referitoare la transport;
- nu pot depasi 21 de zile de la data emiterii lor, in caz contrar fiind considerate „vechi”.
Conosamentul maritim ( Marine/Ocean Bill of Landing -; B/L)

Este un document, de regula tipizat, redactat in limba engleza si eliberat de comandantul vasului care asigura transportul respectiv. Prin el se certifica faptul ca marfa a fost preluata de la expeditor spre a fi predata in anumite conditii stabilite de parti, destinatarului.
Dintre documentele prezentate la plata de exportator, conosamentul, din punctul de vedere al bancii, are cea mai mare importanta, intrucat, in primul rand, constituie dovada ca intre caraus si expeditor a intervenit un contract de transport, document prin care carausul:
- confirma primirea marfurilor;
- se obliga sa le elibereze la destinatie, in anumite conditii de termene si timp.
Conosamentul reprezinta o hartie de valoare, un titlu reprezentativ, considerandu-se ca simpla posesie a conosamentului da dreptul de posesie asupra marfurilor. Datorita acestei proprietati a conosamentului, pentru banca emitenta el reprezinta gajul operatiunii. Daca ordonatorul refuza sa plateasca, banca care detine conosamentul poate ridica marfurile sau poate negocia valoarea lor in vederea recuperarii sumei platite exportatorului.
Din punct de vedere al dreptului de transmitere al dreptului de proprietate, conosamentele pot fi:
· nominative: se precizeaza numele persoanei pentru care a fost emis;
· la purtator: nu este mentionat numele proprietarului;
· la ordin: se specifica pe conosament „a se livra la ordinul… la data…”,acest tip de conosament putand fi instrainat prin gir sau andosare.
Un conosament contine, de regula, urmatoarele precizari:
- numele companiei de transport;
- Numele exportatorului (expeditorului);
- Numele si adresa importatorului(destinatarului) sau la ordinul acestuia, a unei banci numite sau in alb;
- Numele si adresa celui ce urmeaza a fi notificat , importatorul sau un tert, de sosirea marfii.Aceasta mentiune nu este necesara cand conosamentul este emis la ordin;
- Numele vasului pe care s-a imbarcat marfa;
- Denumirea porturilor de incarcare si de destinatie;
- Locul unde se plateste navlul-la locul expeditiei sau la destinatie;
- Numarul de originale in care a fost emis conosamentul;
- Descrierea succinta a marfii;
- Marcajul coletelor si numerotarea acestora pentru identificarea marfii;
- Numarul coletelor expediate in litere;
- Semnatura capitanului sau a agentului sau;
- Data cand marfurile au fost preluate spre a fi incarcate pe vas. Este data emiterii conosamentului.
Precizarile privind plata navlului sunt in concordanta cu conditia de livrare specificata in acreditvul documentar si poate fi :
- navlu platit (freight paid)- transportul este platit inainte ca expeditia sa fi fost efectuata si cade in sarcina exportatorului;
- navlu platibil la destinatie ( freight pazable at destination) -; semnifica plata acestuia de catre importator.
Alaturi de aceste modalitati de plata a navlului se mai intalnesc si alte categorii de plati, care in general, le completeaza pe acestea:
- la valoarea marfii(ad valorem)- practicat in cazul transportului marfurilor scumpe;
- navlu global(lump sum freight) -; navlul este calculat pentru intreaga nava indiferent de cantitatea de marfa trasportata;
- navlu de intoarcere(back freight) -; se plateste pentru marfurile neacceptate in portul de destinatie si returnate in portul de incarcare;
- navlu mort(dead freight)- se plateste pentru spatiul inchiriat sau rezervat la bordul navei dar neutilizat.
- Prima de navlu(primage) -; se calculeaza ca procent asupra navlului net(max. 10%) si se plateste armatorului ca stimulent pentru efectuarea transportului in cele mai bune conditii.
In afara de acestea, in textul conosamentului pot aparea anumite mentiuni in concordanta cu Publicatia 500:
1. set complet (full set) -; aceasta precizare este urmata de o fractie care semnifica numarul de originale si de copii (3/5, 5/7);
2. conosament curat (clean bill of leading) -; cerinta ca pe conosament sa nu existe nici o mentiune referitoare la starea defectuoasa a marfurilor si a ambalajelor precum si lipsa unor stersaturi, adaugir, rectificari nesemnate si nestampilate a doua oara;
3. on board -; este inscrisa in deschiderea acreditivului, reflecta dorinta ordonatorului ca emiterea conosamentului sa se fi facut dupa incarcarea marfii pe nava;
4. notificati pe : este urmata de precizarea numelui si a adresei persoanei pe care carausul la destinatie o va anunta ca a sosit marfa;
5. With or without transcending - mentiune legata de acceptul transbordarii marfii. De obicei nu se opteaza pentru transbordarea marfii, dar daca apare aceasta transbordare, exista posibilitatea manifestarii refuzului la plata conosamentului.
Scrisoarea de transport aerian
Transportul marfurilor in trafic aerian se efectueaza pe baza unui contract de transport specific denumit dupa caz:
- scrisoare de transport aerian( Air Waybill);
- nota de expeditie aeriana( Air Consignment Note);
- fracht aerian.
Daca prin AD se precizeaza un document de transport aerian , bancile accepta un astfel de document oricum s-ar numi el daca cuprinde anumite elemente:
- indica numele transportatorului si poarta semnatura sa sau a unui agent ce actioneaza in numele sau;
- indica faptul ca marfurile au fost acceptate pentru transport;
- daca prin AD se cere data reala a expedierii marfurilor, aceasta trebuie mentionata expres pe document, respectiv data predarii marfii carausului;
- indica aeroportul de plecare si de destinatie;
- s-au respectat toate conditiile din AD.

Acest document nu are valoare de titlu de proprietate. El nu este negociabil, se emite in 3 exemplare: unul pentru caraus, unul pentru cumparator si unul pentru vanzator.
Scrisoarea de trasura feroviara
Scrisoarea de trasura feroviara reprezinta contractul de transport feroviar international si se socoteste a fi incheiat in momentul in care calea ferata (statia de predare) a primit marfurile pentru transport, moment confirmat de data de pe stampila statiei respective.
Scrisoarea de trasura feroviara (model COTIF) cuprinde urmatoarele file:
1. originalul: insoteste marfa si se elibereaza destinatarului odata cu marfa;
2. foaia de expeditie care se intocmeste intr-un numar egal cu al cailor ferate din diferite tari participante la transport , serveste la decontarea transportului de catre caraus;
3. avizul si adeverinta de primire care insotesc marfa constituie document doveditor de primire a marfii de destinatar;
4. duplicatul scrisorii de trasura care se elibereaza predatorului -;constituie dovada expedierii marfii si este documentul prezentat la banca de exportator;
5. copia scrisorii de trasura, care ramane la statia de expediere a marfii.
Scrisoarea de trasura feroviara nu este transferabila si nu constituie un document de proprietate asupra marfurilor.
Scrisoarea de trasura rutiera
Se intocmeste conform reglementarilor internationale existente si reprezinta contractul de transport rutier international.
Scrisoarea de trasura rutiera se intocmeste in 3 exemplare :
- Original 1 -; ramane expeditorului la predarea marfii si constituie dovada expedierii marfii, este documentul prezentat de exportator la banca;
- Originalul 2 -; insoteste transportul si este eliberat destinatarului o data cu marfa;
- Originalul 3 -; este retinut de caraus.
Acest document de transport nu constituie un titlu de proprietate asupra marfurilor, nu este negociabil sau transmisibil.
Tranzitarea marfurilor prin diferite tari este permisa de conditia ca acestea sa ramana in autovehicul tot timpul pana la destinatie.
Pentru fiecare vehicul rutier se intocmeste si carnetul TIR valabil pentru o singura calatorie. Acest carnet indeplineste 2 functii:
- functia de document de evidenta si de declaratie in vama;
- functia de garantie vamala pentru marfurile transportate.
Nivelul maxim garantat este de 50.000$ pentru un carnet.
Certificatul si polita de asigurare

Riscurile reprezinta anumite evenimente probabile care pot surveni pe parcursul transportului marfurilor si care pot avea ca urmare pierderea sau avarierea totala sau partiala atat a marfurilor cat si a mijloacelor de transport.

Pagubele astfel aparute nu se acopera in totalitate ci numai acelea care se datoreaza unor riscuri probabile si care sunt asigurate.
In practica internationala a asigurarilor riscurile se impart in :
· riscuri asigurabile, care la randul lor pot fi obisnuite,cum sunt : furtuna, naufragiul, esuarea, coliziunea, aruncarea marfurilor peste bord, incendiul, furtul, jaful; si speciale , ca: transformari fizice(autoaprinderea, scurgerea lichidelor, spargerea sticlariei), transformari chimice(incingerea cerealelor, ruginirea marfurilor din fier, otetirea vinului,alterarea carnii) sau razboaie, greve inundatii, cutremure;
· riscuri excluse, cele pentru care, in cazul cand apar in timpul transportului, asiguratorul nu poarta nici o raspundere: nerespectarea regulilor de transport a marfii respective, viciul propriu al marfii, contrastaliile, intarzierile in livrare, capturarea, confiscarea, etc.
Documentul de asigurare trebuie sa corespunda cerintelor din deschiderea acreditivului documentar atat ca tip de asigurare, cat si ca riscuri asigurate.
Polita de asigurare atesta intelegerea prin care asiguratul se angajeaza sa plateasca o suma de bani in schimbul careia asiguratorul isi asuma anumite riscuri. Aceste polite sunt documente negociabile si pot fi:
- nominale;
- la ordin -; pot fi transmise prin andosare in alb sau plin;
- la purtator.
Ea trebuie sa aiba semnatura si stampila societatii de asigurari, sa fie emisa in moneda in care este emis acreditivul documentar. Intrarea in vigoare a documentului de asigurare trebuie sa se faca cel tarziu la incarcarea marfurilor in mijlocul de transport.
Suma de asigurat poate fi precizata in mod diferit, de exemplu:
- un procent minim asigurat ( acoperind cel putin 110% din valoarea facturata a marfurilor);
- un procent fix ( acoperind 110% din valoarea facturata a marfurilor);
- limita minima si maxima a asigurarii (acoperind minimum 110% dar nu mai mult de 130%).
Certificatul de asigurare este un document in care se dau detalii despre polita de asigurare si care certifica existenta acesteia.
In AD trebuie sa se specifice clar tipul de asigurare cerut si, eventual, ce riscuri aditionale se mai doresc a fi acoperite. De exemplu:
- toate riscurile(all risks);
- toate riscurile, inclusiv riscurile de razboi, greve, tulburari si miscari civile( all risks incl. War risks and strike, riots and civil commotions).
Certificatele de origine
Sunt documente care confirma natura, cantitatea, valoarea marfurilor exportate, locul si data fabricatiei, exista o declaratie privitoare la tara de origine a marfii.
Solicitarea certificatului se face, de regula, cand tara exportatoare beneficiaza in raport cu tara importatoare de taxe vamale reduse sau de scutiri de taxe.
Acest document este emis de Camera de Comert din tara de origine a marfurilor sau de un organism similar si este semnat si stampilat de institutia respectiva.
In Romania, certificatele sunt eliberate de Camera de Comert si sunt de 2 tipuri:
- cu valoare generala -; atesta ca marfurile sunt de origine romana;
- cu valoare speciala -; pentru tarile cu care Romania are incheiate protocoale privind cresterea sau reducerea de taxe.

Documente financiare utilizate in acreditivul documentar
Cambia

Cambia reprezinta angajamentul direct de plata neafectat de modul in care este solicitata, indiferent de modul in care este emisa, acceptata sau vehiculata. Prin esenta sa cambia este un act scris, desi legea nu prevede expres, aceasta cerinta este subinteleasa deoarece cambia trebuie sa contina anumite elemente:
1. denumirea de cambie -; in scopul de a avertiza pe toti semnatarii asupra drepturilor si obligatiilor ce decurg din angajarea lor in obligatia cambiala.
2. ordinul pur si simplu neconditionat de plata, unei sume de bani; acesta pentru a fi explicit reprezinta vointa emitentului de a plati. Ordinul nu poate fi conditionat de efectuarea unei contraprestatii, serviciu sau efectuarea platii intr-un anumit mod. Orice conditionare a ordinului de plata atrage dupa sine nulitatea cambiei. Suma trecuta pe cambie trebuie sa fie inscrisa si in cifre si in litere si se precizeaza moneda in care urmeaza sa se plateasca.
3. numele trasului -; acesta trebuie sa fie indicat pe cambie, pentru ca el trebuie sa plateasca si va deveni debitor cambial principal, din momentul acceptarii. Tragatorul se poate indica pe el insusi ca tras sau poate indica mai multi trasi, nu alternativ, ci in mod cumulativ. Repartizarea unor cote atrage dupa sine nulitatea cambiei.
4. scadenta reprezinta data la care cambia urmeaza sa fie platita. Data are urmatoarele atribute:
- sa fie certa, deci momentul platii nu trebuie sa fie legat de un alt moment,
- sa fie ferma, unica si posibila.
Scadenta unei cambii are mai multe valente: a. poate sa fie la vedere- in acest caz se considera ca prezentarea cambiei la plata trebuie sa se faca in termen de 1 an de la data emiterii, b. poate sa fie la un termen de la vedere- in acest caz de la inceput se specifica pe cambie un termen scurt de 30-60 zile de la prezentarea cambiei la acceptare, c. poate sa fie la un anumit termen de la data emiterii. Calculul se incepe din ziua urmatoare emiterii si scadenta e ultima zi a termenului calculat. Daca se omite anul se considera anul emiterii cambiei. Daca luna in care apare scadenta a trecut in anul respectiv, atunci se considera luna din anul urmator. d. poate sa fie la o data fixa.
5. locul unde se face plata -; locul unde se obtine plata din partea trasului, iar in caz de refuz la plata este locul in care va fi actionat in instanta. Emitentul este cel care fixeaza locul platii si legislatia aplicata in caz de litigiu.
6. beneficiarul -; persoana careia sau la ordinul careia urmeaza sa se plateasca suma totala.
In textul cambiei pot fi desemnati mai multi beneficiari cumulativ sau mentionati in mod alternativ si atunci oricare dintre ei poate exercita cambia. Beneficiar poate fi insusi tragatorul cambiei. Cand in text nu e mentionata clauza ,,nu la ordin’’ beneficiarul nu poate transmite cambia prin gir ci prin cesiune si se intocmeste un act suplimentar.
7. data si locul emiterii cambiei -; trebuie sa cuprinda intotdeauna ziua, luna si anul emiterii. Data trebuie sa fie unica, certa si posibila. Datele imposibile sau care se afla in contradictie cu scadenta atrage dupa sine nulitatea cambiei. Daca nu e trecut locul emiterii, este considerat domiciliul tragatorului. Daca nici acesta nu e trecut pe cambie, aceasta este nula.
8. semnatura emitentului trebuie sa fie autografa si sa cuprinda numele si prenumele sau denumirea firmei care a emis cambia.
In cazul cambiilor in alb (care inseamna ca unei cambii ii lipseste un anumit element din cele prezentate) trebuie sa tinem cont ca:
- nu poate lipsi semnatura tragatorului,
- daca la emitere cambia poate fi incompleta, pana in momentul prezentarii la plata trebuie completata.
Omisiunea unor anumite elemente trebuie sa fie voita voluntar. Pentru completarea cambiei trebuie sa existe autorizarea prealabila din partea tragatorului ca beneficiarul sa completeze cambia in anumite conditii.
Clauza de ,,negarantie pentru acceptare’’ - inserata de tragator pe cambie il elibereaza de posibilitatea de a fi urmarit inainte de scadenta ca urmare a faptului ca trasul refuza sa accepte cambia.
Clauza ,,dupa aviz’’ care, inserata de tragator pe cambie, il autorizeaza pe tras sa nu faca plata decat in urma unei avizari prealabile facute de tragator.

Acceptarea cambiei
Ordinul de plata dat de tragator nu il obliga cu nimic pe tras fata de plata. Acesta devine debitor cambial in momentul in care accepta cambia.
Acceptarea este obligatorie pentru:
- cambiile platibile la un tert sau dintr-o alta localitate,
- cambiile platibile la un anumit termen de la vedere,
- cand a fost inscrisa prezentarii cambiei la acceptare.
Cambia va fi prezentata acceptarii trasului in orice moment pana la scadenta. Acceptarea se scrie direct pe cambie cu mentiunea acceptat si semnatura trasului.
Acceptarea se poate face si pentru o parte din suma.
Avalul reprezinta acceptarea in scopul maririi gradului de securitate. El reprezinta un act prin care o persoana garanteaza plata cambiei. Avalul este o garantie care se da pe fata cambiei si atunci este suficienta simpla semnatura, sau pe spatele cambiei cand se scrie aval si se semneaza de catre persoana care garanteaza suplimentar.
Avalul poate fi comercial atunci cand este dat de un agent economic sau bancar atunci cand este dat de o banca.
Cambia poate circula prin gir sau andosare.
Girarea se poate face in mai multe feluri:
- gir plin -; sunt indicate toate elementele de identificare ale noului beneficiar
- gir in alb -; nu se precizeaza numele noului beneficiar,
Prin andosare garantarea cambiei se mareste, pentru ca fiecare girant raspunde solidar de neplata sumei la scadenta.
Vanzarea cambiei inainte de scadenta se numeste scontare; taxa de scont este taxa de la care se porneste cand se calculeaza dobanda comerciala; taxa de rescont micsorand taxa de scont ce s-a incasat de banca intermediara.
Prin scont se acorda un credit celui ce solicita si care este garantat cu ajutorul instrumentului in cauza.
In cazul neacceptarii, la scadenta beneficiarul se adreseaza autoritatilor juridice care emit un document prin care se certifica refuzul la plata -; protest la cambie - urmat de o ordonanta de amortizare emisa de instanta judecatoreasca care pune beneficiarul sa-si recupereze treptat suma dupa un calendar fixat de justitie.
Daca se executa un girant pentru o plata protestata, el se poate adresa justitiei pentru o actiune de regres la cambie.
Cambia poate contine clauza ,,fara protest’’ ce permite executarea trasului fara cheltuieli suplimentare.

Clasificarea cambiilor:
- comerciale -; rezultate in urma unui contract comercial,
- bancare -; se folosesc cand o banca comerciala a acordat un credit cumparatorului,
- documentare -; se folosesc in conditiile existentei unui contract comercial cand se solicita remiterea unor documente,
- de complezenta -; stingerea sau acoperirea unei datorii de catre debitor beneficiarului.

BILETUL LA ORDIN

Biletul la ordin este un inscris pe care o persoana denumita emitent se obliga sa plateasca altei persoane sau la ordinul ei o suma de bani la o anumita scadenta (emitent -; tragator).
Elementele biletului la ordin:
1. denumirea de bilet la ordin
2. promisiunea de plata pura, simpla si neconditionata,
3. scadenta e o data certa, unica si posibila, atunci cand nu e trecuta e considerata la vedere,
4. locul unde se face plata, atunci cand acesta nu e specificat este considerat locul unde s-a intocmit respectivul bilet,
5. numele si adresa beneficiarului,
6. data si locul emiterii,
7. semnatura emitentului autografa.

CLASIFICAREA ACREDITIVELOR IN FUNCTIE DE CLAUZELE SPECIALE MENTIONATE IN DESCHIDEREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR
Acreditivul documentar reinoibil
Este acel tip de acreditiv documentar care se utilizeaza pentru a acoperi valoarea unui export realizat in transe.
In cadrul acreditivului documentar reinnoibil se stabileste valoarea totala a exportului si valabilitatea de ansamblu a acreditivului documentar reinoibil.
Caracteristici:
· toate livrarile sunt acoperite de un singur acreditiv documentar;
· platile se fac dupa fiecare livrare si aceasta este tratata de banci ca o livrare independenta, de regula plata fiind la vedere. Dupa efectuarea unei plati, valoarea acreditivului documentar se reintregeste automat (de unde si denumirea);
· valoarea acreditivului este data de valoarea unei livrari si nu de suma tuturor livrarilor la un loc, de aceea si comisioanele bancare sunt mai mici;
· intotdeauna aceste acreditive prevad livrari si plati partiale permise.
Modul de revolvare a sumei se poate stabili in functie de :
-timp -; cand in acreditivul documentar se prevede ca valoarea initiala sa se reintregeasca periodic de un anumit numar de ori ;
- valoare -; permite o revolvare in fiecare utilizare pana la un plafon determinat.
Din punct de vedere al relatiei marfa livrata -; plata, acreditivele documentare reinnoibile pot fi:
® cumulative -; valoarea mai mica incasata pentru livrari mai mici poate fi recuperata prin livrari ulterioare mai mari, desigur fara a depasi valoarea de ansamblu;
® necumulative -; cand utilizarea acreditivului documentar nu se face decat in limita valorica strict stabilita in acreditiv pentru fiecare transa de marfa livrata.
Mecanismul derularii:
- ordonatorul solicita deschiderea unui acreditiv documentar reinnoibil mentionand: valoarea care se reinnoieste (de revolvare), numarul reinnoirilor corespunzator numarului de livrari, intervalele de timp la care se fac livrarile, numarul de zile cerute pentru prezentarea documentelor la plata si modul de plata (cumulativ sau necumulativ);
- dupa primirea acreditivului documentar, exportatorul livreaza marfa potrivit termenilor din acreditiv si incaseaza contravaloarea marfii dupa fiecare livrare. De fiecare data, prezinta tot setul de documente cerut prin acreditiv, neputand invoca faptul ca un document a fost prezentat la expedierea trecuta.
Acreditivul documentar cu clauza rosie
Acest tip de acreditiv documentar isi trage denumirea de la existenta pe ordinul de deschidere a unei clauze inscrise in rosu.
Clauza inserata in acest acreditiv documentar mentioneaza ca beneficiarul acestui acreditiv poate sa primeasca un anumit procent din valoarea acreditivului sub forma de avans inainte de expedierea marfii si, deci, inainte de prezentarea documentelor referitoare la marfa, beneficiarul angajandu-se sa prezinte setul complet de documente odata cu livrarea marfii respective.
Daca beneficiarul nu isi indeplineste obligatiile, respectiv nu prezinta documentele la banca, banca avizatoare (cea care i-a dat avansul) va cere rambursarea sumei de la banca emitenta, care si-a luat angajamentul sa faca plata, iar aceasta va recupera banii de la ordonator.
Acest tip de acreditiv documentar este utilizat in operatii comerciale de tipul LOHN-ului.
Acreditivul documentar cu clauza rosie poate fi utilizat ca o mod