Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
REACTIILE SOCIALE SI NATIONALE FATA DE LIBERALISMUL EC CLASIC
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

3.1 PERFORMANTELE SI DEFICIENTELE EC. MONDIALE DE PIATA u9g15gc
( rezultatele contradictorii ale ec moderne de piaia )
Ec, de piaia a insemnat un imens progres o sporire de bunuri materiale prin generalizarea ec, de piaia sI un nou ”ses” de repartiiiea venitului naiional care a dus la cresterea niv, de viaia. ¥N ciuda marilor progrese ec, de piaia a avut urmari sociale neg, - durata mare a zilei de lucru, condiiii f, proaste de lucru, munca femeilor sI a copiilor, venituri f, reduse pt, anumite categ, ceea ce a facut ca societatea sa recunoasca prezenta mizerie la un segment superior al populaiiei.
CATEG, DE POPULATIE CARE AU FOST NEMULTUMITE -1.muncitorii sI salar, - a constituie baza sociala a viitorului curent socialist, 2.patronii independenii - aveau o bucata de pamant dar nu au rezistat in faia concureniei de la piaia de catre fermieri. De la poziiia aceasta s-a constituit romantismul ec, 3.un anume esalon al burgheziei care era nemultumita de caracterul liberalilor clasici, adica burghezia care a pornit mai tarziu pe calea dezv, capitaliste . Aceasta nu putea suporta concurenia din iarile mai dezv. Asa a aparut baza proteciionismului.

3.2 UTOPIILE SI SOCIALISMUL PREMARXIST
- inca din sec XV-XVI au aparut iar mai tarziu s-au inmuliit nr, ganditorilor ostili ec, de pia, care au abordat problematica ec, din acel timp folosind o paradigma diametral opusa celei liberale clasice. In prima jum, a sec XIX ac, au fost denumiii socialisti. Acestia au criticat proprietatea privata asupra mijloacelor de munca si produciie sI a urmarilor ei negative. Acesti autori aveau ca obiectiv dezv, ec, sI sociala a tuturor membrilor societ. Pt atingerea ac, scop autorii considera necesara reorganizarea societ, pe baze noi, pe baza proprietaiii colective. Teoria More - protesteaza impotriva acceselor pe care le permit proprietatea privata. T.Campanella scrie o lucrare intitulata Cetatea soarelui. Socialismul asociaiionist a avut cea mai larga audienia publica sI cele mai importante consecinie teoretice sI practice dintre toate formele de socialism modern premaxist. Robert Owen a fost muncitor apoi a devenit patronul unei intreprinderi textile sI a incercat sa usureze munca subalternilor sai prin o mai buna organizare a intrep, sI o repartiiie echitabila a rezultatelor obtinute. Tot el a incercat sa declanseze reorganizarea intregii economi pe baze colectiviste.
Masuri: interzicerea muncii copiilor sI femeilor in locurile f, grele, infiiniarea de gradiniie pt copii, etc. Louis Blanc- membru in guvernul provizoriu din timpul revoluiiei burghezo-democratice din Frania a criticat ec, liberala de pia, proprietatea privata sI concurenia.
El propune infiniarea de ateliere naiionale iar repartiiia beneficiilor ar trebui sa se faca astfel: ca adaus la salarii, ca fond de asigurare pt invaliditate si somaj, sI pt investiii.




3.3 ROMANTISMUL EC
- romanticii critica liberalismul dar doresc sa iina proprietatea privata. Cel mai de seama a fost Sismondi - “ Noi principii de ec, sau despre bogaiie in raport cu populaiia. El neaga existenia unei ordini naturale in ec, sI autoreglarea spontana a ec, de pia. El susiine ca la pia marfurile se vand pe venituri dar intrucat repartiiia van, nai, este extrem de inegala cresc dificultaiile in vanz, marf, oferta > ca cererea ceea ce rezulta ca o parte din marfuri raman nevand, iar crizele ec, raman instabile. Sismondi susiine ca soluiia de durata o constituie meniinerea proprietaiii private asupra mijloacelor de munca sI produciie. Programul ec, al lui a fost numit socialism mic-burghez.
P.J.Proudhon - teorii: th, exploatarii muncitorilor prin dobanda, th, valorii constituite, th, solidaritaiii mutuale dintre lucratori. Lucrari: Memorii asupra proprietaiii:Ce este proprietatea? Critica: inegalitaiile sociale, contradiciiile sI nedreptaiile din capitalism, este impotriva comunismului. Considera ca propriet, capitalista e un furt.

3.4 PROTECTIONISMUL
- F.List a luptat pt industrializarea Germaniei.
Lcrari: “Sistemul nai, de ec,” Critica: liberalismul ec, clasic, politica ec, a liberului schimb,. Propune: dezv, stiiniei ec nai, sI preconizeaza proteciionismul educativ prin adoptarea unor taxe vamale la marfurile straine pt a apara industria nai. Considera ca evoluiia ec a diferitelor iari a parcurs 5 stari: starea salbatica, s agricola, s agricola-industriala, s industriala comerciala.
Subliniaza: importania nai, ca obiect de studiu pt stiinia economica.

3.5 RADICALISMUL LIBERAL ( SOCIALISMUL DE STAT)
- liberalismul economic clasic a fost atacat de catre adversarii ec de pia si ai propriet private asupra mijloacelor de munca sI de produciie.
Radicalii liberi susiin ec de pia dar critica prezenia unor factori structurali care ingreuneaza buna funciionare a mecanismelor ei. H.George susiine ca monopolul propriet, private asupra pam, si renta funciara constituiau cauzele multor neajunsuri din ec, timpului sau.
Lucrare: Progres si saracie. Propune: interveniia statului pentru confiscarea rentei funciare sub forma impoz, funciar unic iar celelalte categ de ag, ec, in afara de propriet, funciari sa fie scutiii pe impozit. Instituiionalismul nord american este un curent de gandire ec format pe baza de criterii unor neajunsuri reale ale liberalismului ec.
Recomanda: folosirea metodei inductive. Prin instituiii ei inieleg: ans, regulilor juridice , modul de gandire al indivizilor, intrep, grupurilor sociale. Cel mai de seama a fost T.Veblen.
Lucrari: “Teoria clasei inactive”, “Teoria intrep de afaceri”, “Inginerii sI sistemul preiurilor” . Critica: crizele economice, comportamentul neraiional al oamenilor de afaceri. Idei: pt dezvoltarea tehnicii tb, un comportament mai raiional in ec. J.Clark apara caracterul stiiniific al indust,


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui document, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta