The dranging of the function deviu of the labour market cause the chaning of the structure of the ocupation forms, of the role wich the economic sectors are having in causin the labour demand. g9r13rp
The lavish dismissed stuff from some economic branches are moved in other activities who could be creative for new labour plaies, collected in the services sector.

Schimbarea mecanismelor de functionare a pietei muncii determina schimbarea structurii formelor de ocupare, a rolului pe care sectoarele economice il au in generarea cererii de munca. Dar toate acestea se infaptuiesc in functie de alocarea resurselor umane, resurselor materiale si financiare disponibile pe criteriile eficientei. Personalul disponibilizat masiv din unele sectoare economice se muta in alte activitati care ar putea sa fie creatoare de noi locuri de munca, grupate generic in cadrul sectorului de servicii.

Pornind de la asigurarea unei rate inalte a ocuparii, in tarile dezvoltate serviciile au fost constant creatore de noi locuri de munca. Modul de combinare a factorilor de productie, ca si nivelul rezultatelor obtinute, prin analiza comparativa a tendintelor manifestate pe plan international si a situatiei din Romania in domeniul serviciilor, poate duce la gasirea unor solutii pentru problemele care vor aparea in domeniul ocuparii factorului munca. O tranzitie mai avansata spre o noua treapta tehnologica va pune deja in evidenta intrarea intr-o noua faza a tranzitiei demografice, mai pregnant, mai nuantat. Factorul munca va fi alocat prioritar unor domenii de activitate, diferite de cele ale productiei materiale. Va avea loc si o diversificare a formelor de ocupare a factorului munca - munca cu timp partial, lucratori independenti etc. Mult mai accesibile sunt formele atipice de ocupare a factorului munca pentru servicii decat pentru sectorul industrial.

Activitatile din domeniul serviciilor, desi eterogene sub aspectul continutului si cerintelor de calificare, constituie atat un element de reglare a cererii si ofertei de munca, cat si unul de extindere a mecanismelor de piata in viata economica:
- crearea de noi locuri de munca in sectorul de servicii necesita investitii oarecum mici comparativ cu sectorul industrial;
- ponderea modificata de la un moment la altul a celor ce lucreaza in sectorul de servicii dovedeste ca mecanismul economic isi pune amprenta asupra structurii ocupationale a factorului munca ;
- serviciile, care au o elasticitate a factorului munca mult mai mare decat a celorlalte sectoare, tind sa se dezvolte mai rapid decat celelalte activitati odata cu diversificarea componentelor sistemului economic, cu amplificarea cerintelor individuale si sociale;
- serviciile au capacitate mai mare de absorbtie si de retentie a ofertei de munca decat celelalte sectoare, chiar in conditiile introducerii progresului tehnic;
- cererea de munca din servicii este oarecum liniara, iar in perioadele de recesiune acestea pot realmente sa atenueze tensiunile de pe piata muncii prin preluarea unor segmente eterogene sub aspectul calificarii, aspiratiilor lor. In timp, se modifica sub actiunea unei multitudini de factori, nu numai cerintele cantitative de forta de munca, dar si cele legate de calificarea celor ocupati in servicii.

Puterea de absorbtie a factorului munca de catre sectorul serviciilor este determinata in mare parte de:
- calitatea ofertei de bunuri si gradul de diversificare a acesteia;
- nivelul salariilor;
- raportul dintre timpul de munca si cel de odihna;
- predominarea in cadrul ofertei de munca a efectului de substitutie (preferinta pentru timpul liber) sau a efectului de venit (preferinta pentru cresterea veniturilor).

Capacitatea de ocupare a sectorului de servicii este influentata de nivelul schimbarilor tehnologice. Serviciile, in contextul tranzitiei la economia de piata, pot contribui la eficientizarea activitatii economice, in ansamblu, datorita unor caracteristici, cum ar fi:
- adaptarea aparatului productiv la modificarile cererii de bunuri;
- aria marita a interferentelor cu diferite piete - a muncii, a bunurilor si serviciilor, a capitalurilor etc. - pe care intreprinderile prestatoare de servicii le au in raport cu cele producatoare de bunuri;
- exista stimulente suficiente pentru cresterea gradului de adaptabilitate si flexibilitate a ofertei de forta de munca si, in consecinta, de sporire a diversificarii ofertei.

Dezvoltarea tehnicii si tehnologiei influenteaza direct cresterea populatiei ocupate in servicii. Apar noi relatii intre sectorul industrial si cel de servicii si se dezvolta activitati care preiau cate ceva din caracteristicile ambelor sectoare. O tendinta recunoscuta a ultimelor decenii, atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare o constituie cresterea numarului si ponderii persoanelor ocupate in servicii.

In tarile dezvoltate mai mult de 50% din populatia ocupata lucreaza in sectorul serviciilor. Exista tendinta tertializarii economiei, anuntandu-se oarecum incheierea procesului de industrializare si trecerea la o societate post - industriala. In tarile in curs de dezvoltare repartizarea factorului munca pe sectoare prezinta o mare diversitate, punand astfel in evidenta faptul ca acestea nu au atins inca un grad ridicat de maturizare a structurilor economice. In unele dintre acestea creste ponderea populatiei ocupate in sectorul secundar, iar in altele desi nu s-a atins un grad ridicat de dezvoltare, creste populatia din sectorul de servicii. Factorul munca excedentar in agricultura, transferat in activitati din mediul urban, este caracterizat de un nivel scazut de calificare.

Legislatia adoptata in prima faza a tranzitiei, lacunara si nesistematica, lipsa de experienta manageriala si a unor insemnate resurse de capital, au facut ca mica intreprindere privata sa nu poata ajuta la dezvoltarea serviciilor, a dinamizarii vietii economice. In aceasta etapa au dovedit o mai mare stabilitate intreprinderile formate pe baze asociative decat intreprinderile individuale sau lucratorii pe cont propriu. Cele mai multe dintre acestea, statistic, sunt considerate apartinatoare sectorului de servicii.

In etapa anterioara, principalele modificari din structura ocupationala au constat in deplasarile factorului munca din sectorul industrial si de constructii spre agricultura si mai mult spre servicii. Cresterea ponderii sectorului privat in economie schimba structura ocupationala a factorului munca. In cadrul serviciilor ponderea sectorului privat in P.I.B. era de 61,0% la 31.12.1998. Aceste tendinte au avut intr-o anumita masura un rol de reechilibrare a structurii ocupationale, de schimbare a stimulentelor care sustineau anumite activitati sau de acoperire a unor goluri generate de proasta gestionare si utilizare a factorului munca.

Inainte de 1989, serviciile - exclusiv transporturile si comunicatiile - au avut o pondere redusa in populatia ocupata si in PIB. Dupa 1989, activitatea de servicii a cunoscut o anumita dezvoltare, dar ponderea acestora la crearea PIB si in populatia ocupata sunt inca intre cele mai reduse dintre tarile Europei centrale si de est. In categoria de servicii este inclusa o mare diversitate de activitati care se adreseaza fie populatiei, fie intreprinderilor, fie ambelor categorii de consumatori.

Sectorul tertiar se dezvolta pe masura cresterii cererii adresate acestuia. Scaderea puterii de cumparare a populatiei, si deci a cererii adresate sectorului tertiar, explica reducerea ocupari in domeniul serviciilor.

Daca avem in vedere activitatile financiar-bancare si de asigurari, se poate aprecia ca dezvoltarea acestora a pornit de la o baza extrem de joasa si, desi expansiunea lor a fost rapida, nu au ajuns la saturarea nevoilor economiei nationale.

O alta serie de servicii - invatamantul, sanatatea, activitatile culturale, creative si sportive - au atins un anumit grad de dezvoltare, recunoscut, in trecut, fara insa a raspunde in mod corespunzator nevoilor, mai ales din punct de vedere al concordantei structurii ofertei cu cererea populatiei. Este cazul, de exemplu, al invatamantului superior sau al unor servicii culturale si creative, gen spectacole pentru tineret, discoteci, cazinouri, jocuri mecanice care au cunoscut o evolutie rapida in ultimii ani.

O serie de servicii pentru populatie, prestate contracost, au avut, de asemenea, un anumit nivel de dezvoltare dar, dupa 1990, au cunoscut o diminuare maxima a volumului de activitate in stransa legatura cu reducerea veniturilor reale ale populatiei. In aceasta categorie intra serviciile de intretinere si reparatii auto si articole personale si gospodaresti, hoteluri si restaurante, serviciile de coafura si infrumusetare s.a., al caror volum s-a redus dupa 1990.

In ceea ce priveste serviciile pentru intreprinderi - activitati de intretinere si reparatii, informatica, activitati juridice, contabilitate, servicii de inginerie si consultanta tehnica etc. - s-au dezvoltat in special ca urmare a diversificarii lor si a cresterii sectorului privat. In viitor, dezvoltarea acestui tip de servicii va fi reglata de masura in care industria si agricultura vor continua sa se restructureze, precum si de gradul de dezvoltare a infrastructurii.

Evolutia serviciilor se reflecta si in evolutia populatiei ocupate in acest sector.

Tabelul nr. 1 Evolutia populatiei ocupate in sectorul serviciilor
in perioada 1991 - 1998
Anii 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
Total populatie ocupata, din care: 10786 10458 10062 10011 9493 9379 9023 8813
Comert 6,5%
699 7,2%
794 5,8%
585 6,3%
636 9,1%
865 8,2%
772 8,9%
802 9,4%
835
Hoteluri si restaurante 2%
213 1,7%
175 1,3%
131 1,4%
136 1,3%
123 1,2%
116 1,5%
130 1,1%
98
Transporturi 5,5%
594 5,3%
556 5,0%
497 4,6%
462 4,8%
458 4,7%
448 4,5%
405 4,1%
361
Posta si telecomunicatii 0,9%
96 0,9%
93 0,9%
95 0,9%
94 1,03%
98 1,05%
99 1,1%
100 1,1%
100
Activitati financiare, bancare si de asigurare 0,4%
44 0,5%
57 0,6%
66 0,6%
59 0,7%
71 0,8%
71 0,8%
73 0,9%
76
Tranzactii imobiliare si alte servicii 4,0%
421 4,2%
441 4,1%
417 4,4%
438 3,4%
324 2,7%
257 2,2%
199 2,8%
243
Administratie publica 0,9%
99 1,08%
113 1,1%
117 1,2%
125 1,4%
131 1,3%
125 1,4%
130 1,5%
134
Invatamant 3,9%
426 4,1%
432 4,3%
432 4,4%
437 4,6%
437 4,7%
441 4,7%
426 4,8%
426
Sanatate si asistenta sociala 2,9%
311 2,9%
306 3,1%
308 3,3%
333 3,5%
333 3,6%
337 3,5%
315 3,6%
317
Sursa: Calculat dupa Anuarul Statistic al Romaniei, CNS, 1997, p. 125 si 1999, p. 114

Cercetarea economica evidentiaza urmatoarele aspecte in legatura cu evolutia activitatii si a ocuparii factorului munca in domeniul serviciilor : a) pentru ca rata somajului sa nu depaseasca un prag de 10 la suta este necesar ca populatia ocupata sa creasca cu 976 mii persoane, respectiv cu 10,3 la suta; b) pentru a se realiza cresterea ocuparii factorului munca, este necesar ca PIB total sa creasca de 4,5 ori; c) in conditiile in care este necesara modernizarea structurii productiei si cresterea rapida a productivitatii muncii in agricultura, industrie, constructii si infrastructura, ca expresie a nevoii de sporirie a competitivitatii economiei nationale, se impune o crestere substantiala a activitatii economice in domeniul serviciilor. Contributia acestui sector la crearea PIB trebuie sa ajunga la 40 la suta din volumul total, iar populatia ocupata trebuie sa creasca de aproximativ 2 ori fata de anul 1995.

Fortarea ocuparii peste limita necesara in sectorul de servicii poate duce la pierderi semnificative de eficienta. Pentru a spori eficienta ocuparii factorului munca in servicii este necesar sa se restructureze mai intai sectorul producator de bunuri. Daca dezvoltarea sectorului de servicii nu este corelata cu evolutia sectorului producator de bunuri, gradul de vulnerabilitate al economiei nationale creste. Pentru favorizarea transferului factorului munca din industrie si constructii este necesara crearea cadrului stimulativ pentru sectorul serviciilor, care impune:
- schimbarea modului de formare a preturilor astfel incat acestea sa constituie un element de atractie al activitatilor din sectorul de servicii;
- modificarea cadrului legislativ sa favorizeze dezvoltarea sectorului de servicii si, totodata, si calitatea prestatiilor;
- modelul de impozitare a activitatilor economice sa permita realizarea eficientei economice pentru toti participantii la activitatile economice. Acest sistem de impozitare are ca obiectiv principal stimularea dezvoltarii serviciilor pentru productie si cresterea rolului acestora in cadrul economiei nationale.
- adecvarea marimii salariilor, care constituie o importanta conditie pentru stimularea cresterii numarului celor ocupati in sectorul serviciilor.

Evitarea unor convulsii in transferul factorului munca dinspre unele sectoare catre cel de servicii este influentata de raporturile salariale dintre acestea, de politica salariala in ansamblul sau. Problema principala cu care se confrunta astazi piata muncii este gasirea unor solutii de protejare a locurilor de munca amenintate de scaderea productiei si a lipsei de resurse. Odata realizata stoparea scaderii productiei va fi posibila redresarea economica, iar pe aceasta baza, va spori numarul si ponderea populatiei ocupate in servicii, care constituie unul dintre elementele cele mai importante ale programului de ocupare a factorului munca si care conditioneaza, in ultima instanta, intreaga activitate economico - sociala.

Bibliografie

a1i Blaga, Ion, Populatia activa a Romaniei, Editura Politica, Bucuresti, 1979
a2i Nanes, O.I., Luca, E., Lincaru C., Coordonate ale strategiei pietei muncii pe termen mediu si lung in: Economistul, nr. 102/1998
a3i Trevici, v., Populatia terei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1991
a4i *** Anuarul Statistic al Romaniei, CNS, Bucure;ti, 1997, 1999