LA BANQUE CENTRALE EUROPEENNE Michel Dévoluy

Banca Centrala Europeana (BCU) reprezinta o institutie singulara si complexa. a) Singulara deoarece nici o alta banca centrala moderna nu a mai fost creata prin vointa politica a 15 state dezvoltate in cadrul unui tratat; b) Complexa datorita faptului ca reprezinti varful sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC), care influenteaza bancile centrale nationale.

Banca Centrala Europeana trebuie analizata prin prisma a doua caracteristici de baza: este o banca centrala si o institutie supranationala. c8q7qh
Este banca centrala deoarece:
Ø administreaza incepand cu 1 ianuarie 1999 siatemul monetar in euro
Ø joaca un rol important in conducerea politicilor economice
Ø se poate implica in mentinerea stabilititii preturilor si a resurselor umane
Instututie supranationala pentru ca:
Ø organizeaza relatiile monetare intre mai multe tari cum a facut si Sistemul Monetar European (SME) lansat in 1979 si care a supravietuit pana la aparitia euro
Ø este banca centrala a 11 state din Uniunea Europeana
Ø este instanta federala in UE

Aceasta detine acelasi titlu ca si FED in Statele Unite ale Americii.

CAPITOTUL I

Etapele catre moneda unica

BCE pune bazele unei cooperari economice si monetare intre statele membre si reprezinta o etapa spre o integrare politica.

1. Inceputurile cooperarii monetare

a) Primele proiecte au aparut o data cu Planul Barre depus in februarie 1969 la cererea Comisiei.
Acesta prevedea:
Ø interdependenta intre integrarea economica si monetara
Ø convergenta performantelor economice a coordonarii politicilor bugetare si monetare
Planul Werner din 1970 se axeaza pe concluziile Barre iar perspectiva sa generala era uniunea economica si monetara.
Principalele conclizii:
Ø sa fie pastrate, dar pe langa acestea sa fie creata o moneda unica. uniunea economica si monetara are nevoie de o convergenta a economiilor nationale;
Ø miscarile de capital trebuiesc sa fie totale si fara restrictii;
Ø fixarea totala si irevocabila a paritatilor intre monede;
Ø simbolurile monetare nationale

Acordul de la Bruxelles din 9 februarie 1971 a fost fondat pe conceptiile planului Werner dar au intampinat greutati in cursul crizei care a afectat anii 1970. b) Adaptarile in fata crizei din anii ’70
Ordinul monetar international de la Bretton-Woods s-a dizolvat la sfarsitul anilor 1960. La 15 august 1971 presedintele Statelor Unite, R.Nixon, suspenda convertibilitatea dolarului in aur; deci Sistemul Monetar International era muribund. CEE a prezervat in ciuda eveni-mentelor interdependenta si solidaritatea intre monedele statelor membre.
In 1972 la Paris se discuta de uniunea economica si monetara prevazuta pentru sfarsitul deceniului si a fost lansat Fondul European de Cooperare Monetara (FECOM) la 3 aprilie 1973 cu sediul provizoriu la Luxemburg.
FECOM, institutie de tip federal, avea urmatoarele functii:
· gestionarea coordonata a preturilor de schimb
· era un mecanism de multilateralizare si compensare a Bancilor Centrale din cadrul Comunitatii
· gestionarea creditelor pe termen scurt intre statele membre

In octombrie 1973 are loc criza perolului care a dus la stagnarea planurilor CEE, iar abea in 1979 la summit-ul de la Brena se lanseaza Sistemul Monerat European (SME).

2. Principiile Sistemului Monetar International

· o moneda cos (ecu)
· participarea la mecanismele de schimb europeene nu este obligato-rie, dar interventiile trebuiesc sa fie simetrice
· rezerve comune pentru sustinerea monedelor statelor membre aflate in dificultate

FECOM va fi integrata in SMI iar functiile sale se extind astfel:
A) ECU public: - FECOM primeste rezerve provenite de la statele membre si emite ECU publici numiti si ECU oficial
- acesta va crea un fond de creditare catre bancile nationale ale tarilor membre cu posibilitatea schimbarii lor in aceasta moneda cos a marcii nationale
- operatiile financiare si de sustinere a bancilor centrale
- ECU public circula exclusiv intre bancile centrale din interiorul SMI
- este o moneda de banca, fara particularitati fizice

B) ECU privat: - devine unitatea de cont in care se realizeaza contractele private
- este modalitatea de plata in transferurile scripturale
- are 3 functiuni monetare: a) unitate de cont b) rezerva de valoare c) modalitate de plata
ECU prvat este totusi o moneda incompletadeoarece nu are statutul oficial de moneda, nu exista o legatura intre sfera ECU public si cel privat. Pana la urma a ECU privat a fost tratat drept o deviza straina.

3. Ultima treapta

a) Raportul Delors a fost prezentat in iunie 1989 la summit-ul de la Madrid so defineste caracteristicile unei uniuni economice si monetare.
Uniunea economica -; principii:
- o piata unica sustinuta de catre o politica de concurenta
- politici de ajustare structurala si dezvoltare regionala
- o coordonare a politicilor macroeconomice
- reguli bugetare stricte pentru fiecare stat
Uniunea monetara -; principii:
- o convertibilitate totala si ireversibila a monedelor tarilor membre intre ele
- o fixare irevocabila a paritatilor
- integrarea completa a pietelor monetare si financiare

b) Tratatul asupra Uniunii Europeene a fost semnat la 7 februarie 1992 la Maastricht si reia toate orientarile propune de catre raportul Delors si anume:

I) Existenta unei monede unice
II) O derulare pe trei etape:
1) libera circulatie a capitalurilor (1 iulie 1990)
2) crearea Institutului Monetar European cu sediul la Frank-furt
3) moneda unice sa fie euro incepand cu anul 1999
III) Criterii de convergenta nominala: a) criteriul stabilitatii preturilor (procentul de inflatie nu trebuie sa depaseasca mai mult de 1,5% in raport cu cele trei state cu rezultatele cele mai bune in materie) b) criteriul de convergenta al preturilor curente c) criteriul de participare la mecanismul de schimb din cadrul SME d) criteriul finantelor publice care prevede ca un stat membru nu trebuie sa aiba un deficit excesiv (deficitul public din PIB nu trebuie sa depaseasca 3%, iar datoria publica 60% din PIB)

IV) Statele derogatoare posibile (se pot gasi in doua forme)

1)Clauza „opting-out” -; este clauza stipulata in tratat prin care un stat membru poate sa adere sau nu la Uniunea Europeana Monetara (UEM) ca in cazul Regatului Unit si Danemarcei.
2) „Non-respectul” criteriilor - reprezinta nerespectarea criteriilor de convergenta ceruti.

La 3 mai 1998, 11 state ale Uniunii din 15 au fost calificate de catre o decizie a Consiliului Uniunii Europene. Doua state nu indeplineau criteriile de convergenta si aceste sunt: Grecia si Suedia; iar doua au apelat la clauza derogatoare (Danemarca si Regatul Unit).

V) Lansarea euro

Din primele ale lunii ianuarie 1999 anul 2002, euro devine moneda scripturala; iar lansarea in circulatie a monedei se va face incepand cu data de 1 ianuarie 2002 pana la 1 iulie 2002.

MONEDA = 1 EURO
1. Punt Irlandez 0,787564
2. Deutschemark 1,95583
3. Florin Olandez 2,20371
4. Marca Finlandeza 5,94573
5. Franc Francez 6,55957
6. Schilling Austriac 13,7603
7. Franc Belgian 40,3399
8. Franc Luxemburghez 40,3399
9.Pesetas Spaniol 166,386
10. Escudos Portughez 200,482
11. Lira Italiana 1936,27
Raporturile de pret a monedelor statelor membre in corelatie cu noua moneda europeana.

CAPITOLUL II

Arhitectura Sistemului European al Bancii Centrale (SEBC)

Sistemul European al Bancii Centrale este cuprins din:
- Banca Centrala Euroepana (BCE)
- Bancile Centrale Nationale (BCN) ale tuturor statelor membre Uniunii Europene chiar daca apartin sau nu zonei euro.
S-au creat doua zone: a) Eurosistemul ? cuprinde statele in care circula euro (11 state ale UE) b) SEBC ce cuprinde Eurosistemul si se extinde pe teritoriul acestuia, 15 state membre ale Uniunii Euroepene

1. Principii generale:

a) Federalismul reprezinta sistemul SEBC si este un sistem de tip federal unde deciziile sunt luate in mod colegial si central in cadrul Bancii Centrale Europene; b) Independenta; de aici rezulta ca SEBC este independent fata de puterea politica si anume:
- Independenta institutionala care interzice acceptarea de in-structiuni ce nu apartin sferei SEBC
- Independenta personala ce decurge din statutul decidentilor
- Independenta functionala de unde rezulta obligatie de a stapani inflatia
- Independenta financiara provine din capitalul si din resursele priprii ale SEBC-ului; c) Obiectivul de stabilitate a preturilor; d) Subsidiaritatea de unde rezulta metoda de repartitie a competentelor intre Uniunea Euroepana si statele membre; e) Transparenta ce arata independenta Sistemului European al Bancii Centrale Ii confera o obligatie de transparenta vis-a-vis de statele membre; f) Responsabilitatea in a atinge obiectivele de stabilitate a preturilor pe care Tratatul le-a fixat; g) Cooperarea in sanul Uniunii Europene h) Comunicarea spre exterior a Bancii Centrale Europene

2. Organismele oficiale ale BCE

Banca Centrala Europeana, in fiintata la 1 iunie 1998 si devenita operationala la 1 ianuarie 1999 cu sediul la Frankfurt are urmatoarele structuri:

· Consiliul guvernatorilor reprezinta organ de decizie suprem, si are in alcatuirea sa sase membrii ai Bancilor Centrale Nationale care apartin Eurosistemului iar in anul 1999 numarul membrilor s-a marit, ajungand la 17.

Responabilitati:
- defineste politica monetara a Eurosistemului
- ia deciziile privind obiectivele monetare intermediare si a aprovi-zionarilor an rezerve a Eurosistemului
- decide recursul la alte metode operationale de control monetar
- reglementeaza limita rezervelor obligatorii
- autorizeaza emisiunea de bilete de banca in euro si a volumului acesteia
- decide asupre regulilor contabile si de informatii ale operatiunilor Bancilor Centrale Nationale
- adopta regulamentul interior al BCE si a organelor de decizie.

· Consiliul director se compune din presedinte, vice-presedinte si alti patru membrii, care sunt alesi pe un mandat de opt ani care nu se poate reinnoi

Responsabilitati:
- pun in practica politica monetara adoptata de Consiliul guverna-torilor
- transmite instructiuni necesare Bancilor Centrale Nationale
- pregateste intrunirea Consiliului guvernatorilor
- are responsabilitatea afacerilor curente a BCE

· Presedintele prezida ansamblul organelor ale Bancii Centrale Europene si o reprezinta in exterior

· Consiliul general al Bancii Centrale Europene se compune din presedinte si vice-presedintele BCE si guvernatorii tuturor Bancilor Centrale Nationale (BCN)

3. Modul de functionare al Bancii Centrale Europene

a) Gestiune interna
Numarul de salariati ai Bancii Centrale Europene se ridica la 604, iar la acest numar se adauga si personalul bancilor centrale nationale ale statelor membre
Exemplu: Banca Nationala a Frantei inregistreaza un numar de 14.000

b) Relatiile SEBC cu celelalte organisme ale UE:

Ø Rapoarte si auditii
Ø Acorduri si statut de observator
Ø Participari informale (fara titlu formal)

c) SEBC si interzicerea finantarilor publice
Articolele 104 si 104A a Tratatului stipuleaza interzicerea SEBC-ului de a finanta deficitele publice prin emisiune de moneda.

d) SEBC si relatiile internationale

Ø FMI reprezinta centrul Sistemului Monetar International (SMI), iar Sistemul European al Bancii Centrale este repreuentat si el de bancile nationale ale statelor membre UE;
Ø La 21 decembrie 1998 FMI a acordat Bancii Centrale Europene un post de observator permanent

e) Controlul contabil si judiciar f) Comunicarea externa a BCE cu alte state ce nu apartin UE

4) Resursele Bancii Centrale Europene

- Capitalul BCE la creare a avut un fond de 5 miliarde de euro
- Rezervele de schimb in afara de moneda euro, aceasta mai are rezerve si in cadrul FMI-ului si DST-ului in valoare de 50 de miliarde de euro
- Contributia fiecarui membru este fixata in mod proportional in functie de capitalul subscris. Fiecare BCN primeste din partea BCE in contrapartida o creanta echivalenta acestei contributii.
- Repartizarea beneficiilor BCE

5) Rolul Comitetului economic si financiar

Acesta nu este un organism al SEBC, dar are o functie importanta in politica monetara a UE. A fost creat la 1 ianuarie 1999 si succede Comitetul Monetar.
Misiuni ale acestuia:
- formeaza propriile initiative in fata Consiliului Ecofin si a Comisiei
- organizeaza situatia in materie a miscarilor de capital si libertatii platilor
- Contribuie la pregatirea lucrarilor Consiliului Ecofin in domenii ca: afacerile bugetare, financiare si platile internationale

CAPITOLUL III

Politica monetara a Bancii Centrale Europene

Politica monetara a SEBC a fost creata de catre Institutul Monetar European (IME).

1. Strategiile Bancii Centrale Europene

O strategie de politica monetara reprezinta ansamblul de proceduri care fondeaza coerenta deciziilor luate de o banca centrala pentru a atinge obiectivul sau final. Obiectivul principal al SEBC reprezinta mentinerea stabilitatii preturilor si sustinerea politicilor economice in Comunitate.

a) Afirmarea caracterului monetar al inflatiei

Inflatia, fara prezenta monetara si nivelul general al preturilor nu ar putea exista, si deci cauza principala a acesteia reprezinta o crestere necontrolata corespunzator a masei monetare in circulatie.

Avantajele stabilitatii preturilor se bazeaza pe patru argumente:
Ø eliminarea distorsiunilor in mecanismul de ajustare a preturilor relative
Ø diminuarea preturilor curente de interes nominal
Ø economia din punct de vedere a resurselor reale care este mobilizata pentru a reduce efectele de incertitudine asupra preturilor viitoare
Ø disparitia efectelor inflationiste asupra repartitiei patrimoniilor reale si financiare si asupra repartitiei veniturilor intre creditori si debitori
Nici o banca centrala nu dispune de instrumente de politca monetara care sa ii permita controlul direct asupra nivelului pretului.

b) Cautarea unei credibilitati operationale

O politica monetara utilizeaza anumite intrumente pentru a-si atinge obiectivele finale. Uneori pentru a ajunge si a controla tinta finala este mai usor de a intrebuinta un obiectiv intermediar; deci se poate vorbi de tinte finale si tinte intermediare.

INSTRUMENTE ? TINTA INTERMEDIARA ? TINTA FINALA

Pentru ca un obiectiv intermediar sa fie competent trebuiesc luate in calcul:
Ø sa fie un indicator fiabil evolutiei obiectivului final, adica sa existe o puternica relatie intre acestia doi
Ø trebuie sa fie urmarit si controlat de autoritatile monetare
Ø trebuie sa aiba caracter de confidentialitate
Obiectivele intermediare a politicii monetare sunt de trei tipuri:
Credibilitatea operationala
- eficacitate
- transparenta
- responsabilitate din partea BCE
- orientare pe termen mediu- anticipari inflationiste pe termen mediu
- continuitate
- coerenta cu statutul de independenta a SEBC

c) Linia strategica adoptata

Institutul Monetar European (IME) a retinut doua strategii posibile pentru Banca Centrala Europeana:
Ø un obiectiv monetar ca tinta intermediara
Ø o tinta directa asupra inflatiei

Obiectivul monetar ca tinta intermediara se bazeaza pe compararea evolutiilor prevazute si constatate a agregatelor monetare ca tinta. Daca cresterea inregistrata a unui agregat monetar este mei rapida decat cresterea anticipata, politica monetara trebuie sa devina mai restrictiva.

Tinta directa asupra inflatiei se bazeaza pe compararea intre inflatia prevazuta si cea realizaa.
La 13 octombrie 1998 BCE nu a dorit sa adopte nici un din strategiile propuse de catre IME si a decis sa-mi impuna propria politica monetara indreptata asupra unui obiectiv final reprezentat de pret si un obiectiv intermediar un agregat monetar.

Pentru a pune in aplicare aceste doua strategii BCE s-a ajutat de cele patru recomandari ale IME:
- fixarea unui obiectiv cuantificat pentru inflatie
- fixarea unui obiectiv cuantificat pentru masa monetara
- a utiliza o larga gama de indicatori
- a fi prospectiva

2. Tabloul politicii monetare a BCE

Prezentarea continutului exact si detaliat al politicii monetare a) un obiectiv al inflatiei strict cuantificat
- Un nivel al inflatiei < 2% pe termen mediu. Acesta subliniaza faptul ca BCE fixeasza limitele precise a valorii maxime a inflatiei compatibila cu stabilitatea preturilor ;
- Recurgerea la indicele IPCA (Indicele de Pret a Consumului Armonizat). Aceste indice a fost creat pentru a evalua marimea inflatiilor nationale in cursul celei de-a II-a faze a Uniunii Economice Monetare, si este calculat lunar pentru fiecare Eurostat. b) o tinta monetara
Ø Agregat monetar la nivelul preturilor.
In conceptia BCE inflatia reprezinta in ultima instanta un fenomen monetar si deci va trebui sa controleze tendinta evolutiei masei monetare de unde rezulta un asa numit agregat monetar.
Ø Alegerea agregatului M3
Un agregat monetar se defineste ca fiind suma monedei in circulatie si atragerea anumitor exigibilitati ale institutiilor financiare. Aceste exigibilitati trebuie sa aiba un caracter puternic monetar din punct de vedere ai agentilor economici, si deci ne indreptam catre lichiditate.
In sens mai restrans si imediat, moneda reprezinta o moneda fiduciara (bancnote si monezi) si ansamblul depozitelor la vedere detinute de public.

M1(40%) = Moneda fiduciara (7%)
(agregat restrans) (+) Depozite la vedere (33%)

M2 (88%) = M1 (40%)
(agregat intermediar) (+) Depozite la termen <2 ani(20%)
(+) Depozite rambursabile cu preaviz
=3 luni (28%)
M3 (100%) = M2 (88%)
(+) Pensiuni (4%)
(+) Titluri monetare si intrumente din piata monetara (6%)
(+) Titluri de creanta cu o durata
=2 ani (2%)

Ø O crestere anuala de referinta pentru M3
Consiliul Guvernatorilor a anuntat la data de 1 decembrie 1998 o valoare de referinta cuantificata pentru cesterea M3 pentru anul 1999. Aceasta va trebui sa fie de 4,5%.

c) tendintele inflationiste
· Cauzele non-monetare a miscarii generale a preturilor:
- factori exogeni (cresterea TVA-ului)
- factori endogeni
· Recurgerea la o gama larga de indicatori ca:
- Indicatorii cerrerii: - evolutia salariilor
- evolutia patrimoniilor financiare private
- Indicatorii ofertei:
- procentul somajului
- procentul utilizarii capacitatii de productie
- evolutia costurilor salariale
- costul materiilor prime
- evolutia procentului de schimb
- subventiile asupra productiei
- evolutia preturilor industriale
- distanta intre productia potentiala si cea efectiva

3. Instrumentele si procedurile de politica monetara

Instrumentele si procedurile de politica monetara fixeaza cadrul opera-tional al politicii dusa de catre BCE. Aceasta se afla in raport cu trei instrumente:
Ø Operatiile de OPEN MARKET din care fac parte:
- operatii de cesuine temporara
- operati ferme (vanzare-cumparare de active de catre SEBC)
- emisiunea de certificate de datorii de catre BCE
- operatii de schimb de devize a SEBC-ului
- lichiditati in alb (depuneri la termen remunerate, efectuate de banci la SEBC)
Ø Facilitatile permanente permit furnizarea sau retragerea de lichiditate ca:
- facilitatea de imprumut marginal
- facilitatea de depozit
Ø Rezervele obligatorii

Cele trei instrumente (operatii) sunt in acord cu:
· Contrapartidele exigibile a pietei monetare care reprezinta un ante-contract intr-o operatie financiara si trebuie sa raspunda la anumite criterii de exigibilitate
· Activele exigibile unde toate operatiile de credit a SEBC trebuie sa fie efectuate asupra unei baze de siguranta (art.18 ce priveste Protocolul asupra SEBC si BCE)
· Sisteme de plati ce abordeaza atat operatiile de plati cat si cele de titluri de valoare. SEBC a pus in functiune doua tiuri de mecanisme de plati: a) Sistemul TARGET (ACRONIMUL LUI Trans-european Automated Real -; time Gross settlement Express Transfer) pentru platile interbancare. b) Sistemul de plati a titlurilor de valoare.