r2j6jv
DEFINIRE SI STRUCTURA
Deplasarea marfurilor si calatorilor in spatiu cu trenul constituie procesul
de productie al caii ferate.
In raport cu gruparea operatiunilor elementare de vehiculare a marfurilor
si calatorilor, in procesul de transport se disting urmatoarele faze:
1. faza de expediere - cuprinde operatiunile efectuate in puctul initial;
2. faza de parcurs -; se refera la transportul propriu-zis;
3. faza de transbordare intermediara -; operatiunile efectuate in
punctele caracteristice de transbordare;
4. faza de sosire -; operatiunile inregistrate la locul final al
transportului.
ELEMENTELE DE ORGANIZARE A CIRCULATIEI TRENURILOR
Multilateralitatea si varietatea sectoarelor de activitate ale transportului
feroviar formeaza un mecanism care, desi complex, trebuie sa functioneze ca
o singura unitate. Aceasta coordonare se realizeaza prin planul de mers al trenurilor.
Orice tren circula numai dupa un mers dinainte stabilit.
Totalitatea mersurilor de tren valabile intr-o anumita perioada de timp
formeaza planul de mers al trenurilor din perioada respectiva.
Planul de mers se intocmeste grafic.
Graficul de circulatie constituie reprezentarea grafica a miscarii trenurilor
pe distanta dintre 2 puncte de sectionare. El trebuie sa asigure:
- deplasaea rapida a marfurilor si calatorilor;
- siguranta circulatiei trenurilor;
- utilizarea cat mai rationala a capacitatii locomotivelor, a vagoanelor,
a capacitatii de circulatie a sectiilor de remorcat.
Asadar, graficul de circulatie reprezinta procesul tehnologic al retelei feroviare.
El se elaboreaza pe baza reprezentarii grafice cu ajutorul a 2 axe rectangulare,
in care pe orizontala se reprezinta timpul, iar pe axa verticala se reprezinta
spatiul.
Graficul de circulatie se exprima cu ajutorul relatiei: t = f (l), unde t = timpul necesar pentru parcurgerea distantei l; l = distanta parcursa de tren. Aceasta ecuatie poate lua forme diferite in
raport cu viteza de deplasare a trenului.
Cea mai simpla reprezentare grafica se obtine atunci cand viteza de deplasare
a trenului este constanta. In aceasta situatie: l = v * t
De asemenea, se poate observa ca, cu cat unghiul a este mai aproape de
900, cu atat viteza de deplasare a trenului este mai mare.
In realitate, viteza trenului nu este constanta, ci ea variaza in
functie de configuratia liniei in plan si in profil.
Graficul de circulatie se intocmeste o data sau de doua ori pe an, in
functie de necesitatile exploatarii, separat pentru fiecare magistrala de mers,
coordonandu-se tranzitarea trenurilor in statiile cap de sectie.
Trasele de tren se inscriu in grafic cu semne diferite, in
functie de felul trenurilor.
Trenurile se inscriu in functie de prioritate si de rangul lor.
In raport cu importanta lor in circulatie, trenurile se impart
in urmatoarele ranguri:
· rangul 1 -; trenuri cu mers special;
· rangul 2 -; trenuri exprese si rapide;
· rangul 3 -; trenuri eccelerate de calatori;
· rangul 4 -; trenuri de persoane si trenuri cursa;
· rangul 5 -; trenuri militare, mixte, trenuri de calatori si accelerate
de marfuri;
· rangul 6 -; trenuri directe de marfuri;
· rangul 7 -; trenuri locale de marfuri si trenuri convoaie.
Calitatea indeplinirii graficului de circulatie se exprima prin procentul
trenurilor deviate dupa grafic si se determina dupa formula:
unde: neg = numarul de trenuri expediate dupa grafic in cursul unei zile; ntr = numarul total de trenuri expediate in cursul zilei.
Elementele necesare pentru stabilirea graficului de circulatie sunt:
· numarul si felul trenurilor;
· timpii de mers ai trenurilor intre statii;
· intervalele intre trenurile ce circula in grup si in
paralel;
· normele de timp pentru stationare a locomotivelor in statiile
cu depou.
Graficele de circulatie se pot clasifica:
1. In raport cu viteza de circulatie: a. grafice paralele -; au drept caracteristica faptul ca distantele de
circulatie in acelasi sens sunt parcurse de trenuri cu aceeasi viteza; b. grafice neparalele sau normale -; prevad deplasarea trenurilor cu viteze
diferite, in functie de categoria si rangul fiecarui tren.
2. In functie de numarul liniilor de pe sectia respectiva: a. grafice pe linii simple; b. grafice pe linii duble; c. grafice pe linii multiple.
3. In raport cu numarul trenurilor trasate in sensul cu sot sau
fara sot: a. grafice cu trenuri pereche; b. grafice cu trenuri nepereche.
4. In raport cu ordinea de circulatie care se urmareste: a. grafice cu trenuri in grup -; circula pe aceeasi distanta si in
acelasi sens de mers cel putin doua trenuri succesive. Urmarirea se face la
interval de statie sau de halta de miscare; b. grafice cu trenuri in pachet -; trasele trenurilor se inscriu
succesiv in acelasi sens. Circulatia trenurilor se face la distanta de
semnal de bloc de linie.
Avand in vedere marimea maselor aflate in miscare, circulatia
trenurilor se face, de regula, la interval de sector.
Distanta minima la care se pot succeda doua mijloace feroviare aflate in
miscare unul fata de altul e distanta dintre doua puncte de stationare. Aceasta
distanta se numeste distanta de circulatie si este cel putin egala cu drumul
de franare.
CAPACITATEA DE CIRCULATIE SI DE TRANSPORT A CAII FERATE
Capacitatea de circulatie a unei linii de cale ferata (Cc) reprezinta numarul
maxim de trenuri si vagoane care pot circula pe linia respectiva in timpul
unei perioade determinate.
Capacitatea de circulatie a sectiilor de cale ferata se calculeaza pe o zi completa
pentru 24 de ore, pentru ca activitatea la calea ferata este ciclica.
Generic, capacitatea de circulatie se calculeaza ca raport intre:
· timpul integral al unei zile (1440 minute) si
· durata in care distanta dintre doua puncte de sectionare consecutive
este ocupata de un tren pe calea ferata dubla sau de o pereche de trenuri pe
calea ferata simpla, si denumita perioada graficului (Tp).
Perioada graficului pe calea ferata simpla
Tp = t1 + a1 + t2 + a2 unde: t1 = timpul de mers al trenului 1; a1 = intervalul de incrucisare in statia B; t2 = timpul de mers al trenului 2; a2 = intervalul de incrucisare in statia A.
Perioada graficului pe calea ferata dubla
Tp = t1 + a1
In ceea ce priveste perioada graficului luata in calculul capacitatii
de circulatie, aceasta corespunde valorii maxime a timpului scurs de la expedierea
unui tren pana la expedierea, in acelasi sens, a trenului urmator,
inregistrat pe una din distantele de circulatie de pe sectia luata in
studiu.
Capacitatea de circulatie pentru o sectie nu se determina pentru fiecare din
distantele ei de circulatie, ci pentru distanta limitativa. Asadar, capacitatea
de circulatie a distantei limitative este aceeasi cu capacitatea de circulatie
a sectiei respective.
Valoarea maxima a unei perioade de grafic se inregistreaza, in general,
pe distanta critica a sectiei de circulatie, pentru ca timpul de mers, ca element
determinant in structura perioadei graficului, este influentat de: distanta
dintre statii, profilul liniei, viteza trenului, etc.
In exploatarea feroviara se deosebesc:
· capacitatea de circulatie teoretica (Cct) -; capacitatea maxima
a liniei conform graficului de circulatie;
· capacitatea de circulatie practica (Ccpr) -; capacitatea care
poate fi realizata, in mod normal, in conditiile date de o sectie
de circulatie. Aceasta reprezinta aproximativ 80% din capacitatea de circulatie
de colet;
· capacitatea de circulatie efectiva (Ccef) -; capacitatea de circulatie
realizata efectiv;
· capacitatea de circulatie necesara (Ccn) -; capacitatea de care
este nevoie si care rezulta din analiza necesarului de transport.
Relatiile dintre aceste marimi este urmatoarea:
Cct ³ Ccpr ³ Ccef ³ Ccn
Marimea perioadelor graficului este influentata de modul de organizare a circulatiei
trenurilor, adica de tipul de grafic folosit.
Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului simetric,
pereche, normal pe calea ferata simpla
Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului simetric,
pereche, paralel pe calea ferata simpla
Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului simetric, pereche, paralel pe calea ferata simpla
unde:
Ntr¢ = numarul de trenuri in sensul fara sot; t1 = timpul de mers al trenurilor in sensul fara sot; a¢ = intervalul de urmarire a trenurilor in sensul fara sot; a1 = timpul de incrucisare a trenurilor in statia B;
Ntr¢¢ = numarul trenurilor in sensul cu sot; t2 = timpul de mers al trenurilor in sensul cu sot; a¢¢ = intervalul de urmarire a trenurilor in sensul cu sot; a2 = timpul de incrucisare a trenurilor in statia A.
Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului simetric, nepereche, normal pe calea ferata simpla
unde:
I = intervalul de urmarire a trenurilor care circula in pachet in
sensul fara sot;
I = intervalul de urmarire a trenurilor care circula in pachet in
sensul cu sot .
