Stabilitatea monetara exprima posibilitatea mentinerii puterii de cumparare la intervale de timp diferite.

In conditiile economiei de piata ,o putere de cumparare stabila coincide cu echilibrul care trebuie sa existe intre cererea solvabila si productia de bunuri si servicii oferita pe piata.

Asigurarea stabilitatii puterii de cumparare a banilor este nemijlocit legata de aceea pentru asigurarea stabilitatii preturilor.

In cazul in care,depasirea de catre cererea solvabila a productiei oferita de piata are o cauza monetara ,fenomenul este cunoscut sub denumirea de “inflatie”.

In cazul insuficientei cererii solvabile provocate de o cauza monetara, fenomenul este cunoscut sub denumirea de “deflatie”.

Stabilitatea si intarirea monedei nationale sunt procese care nu se realizeaza de la sine,ci sunt rezultatul unei politici economico-financiare deosebit de complexe.

Evolutia unei monede este determinata nu numai de fenomenele economice ci si de cele politice,militare,sociale ,etc.

 6.1.1 Puterea de cumparare a banilor

Banii au un rol important in economie,participand in mod activ la toate procesele complexe ale realizarii produsului social ,al distribuirea si redistribuirea venitului national.

Puterea de cumparare a unei unitati monetare exprima volumul de marfuri si servicii care pot fi achizitionate cu aceasta unitate intr-o perioada si pe o arie geografica determinata,comparativ cu o alta perioada luata ca baza de comparatie.

Indicele puterii de cumparare a unei sume exprimate in unitati monetare evolueaza in sens invers evolutiei indicelui pretului.

Pentru determinarea corecta a puterii de cumparare interne a monedei sunt necesare doua conditii:

a).alegerea indicelui pretului care prezinta interes pentru analiza ce se efectueaza (indicele preturilor produselor alimentare , industriale,al serviciilor etc.,indicele general al preturilor).

 

b).calcularea corecta a acestui indice,tinand cont de faptul ca diferitele categorii de preturi nu evolueaza uniform.

Puterea de cumparare a populatiei exprima capacitatea reala de cumparare a veniturilor banesti ale populatiei intr-o anumita perioada fata de alta perioada luata ca baza de referinta.Acest indice ,reflecta pe de o parte evolutia preturilor ,iar pe de alta parte,evolutia veniturilor banesti ale populatiei.

Puterea de cumparare a monedei nationale fata de aceea a monedelor straine (putere de cumparare pe plan extern) reflecta raportul dintre puterile de cumparare ale monedelor comparate.

Raportul dintre preturile interne si cele externe este exprimat de cursul valutar(curs de schimb) ,adica raportul valoric dintre doua monede.

Barometrul puterii de cumparare al banilor il constituie evolutia preturilor.

6.2. Bazele stabilitatii monetare

O problema mult controversata in teoria monetara este aceea a bazelor stabilitatii monetare.Diversitatea de opinie se refera la intrebarea daca stabilitatea monetara este intrinseca ,adica puterea de cumparare a banilor deriva din esenta acestora sau extrinseca.

Au fost conturate trei directii principale:

a).stabilitatea puterii de cumparare a banilor este legata de o valoare reala (aurul) ,ceea ce presupune confectionarea acestora dintr-o cantitate corespunzatoare de metal pretios sau acoperirea emisiunii prin fonduri de rezerva de metal pretios.

Printre sustinatorii teoriei metaliste se afla si economistul roman Anghel Rugina.

b).Teoria nominalista ,conform careia baza materiala a banilor este puterea legii,deoarece banii sunt o creatie a legii ,tot legea,deci statul ,este forta care confera si o anumita valoare monedei nationale.

c).Puterea de cumparare a banilor deriva din functionalitatea lor. Conform acestei teorii ,puterea de cumparare a banilor si ,implicit stabilitatea banilor ,depind de modul in care se desfasoara schimbul de activitati economice ,de proportionalitatea in desfasurarea proceselor economice,de respectarea legilor obiective ale productiei ,la nevoile sociale , de buna organizare a fluxurilor banesti din economie ,deci de un bun ritm monetar bine aplicat.

La noi,principalul rol revine Bancii Nationale a Romaniei care , potrivit legii “stabileste si conduce” politica monetara si de credit in cadrul politicii economice si financiare a statului,cu scopul de a mentine stabilitatea monedei nationale.

6.2.1. Devalorizarea monetara

Devalorizarea monetara ,fenomen opus stabilitatii monetare ,se poate defini ca fiind reducerea legala a valorii paritare a monedei nationale.

Valoarea paritara este data de continutul valoric al unitatii monetare al unei tari sau al instrumentelor monetare internationale , ea se exprima printr-un etalon (sens,o alta moneda de referinta sau un “cos de valute”) si serveste la stabilirea paritatii monetare ,adica la raportul valoric intre doua monede.

In conditiile etalonului aur – devize ,valoarea paritara a unei monede poate fi exprimata in aur ,in dolari SUA,iar din 1976 si in Drepturi Speciale de Tragere(DTS).

Sunt cunoscute in literatura de specialitate mai multe tipuri de devalorizari:

-devalorizarea explicita care este o masura luata de stat in general la intervale mai mari de timp;

-devalorizarea implicita (depreciere monetara) care este un proces economico-financiar ,de regula ,cu caracter de continuitate;

-devalorizarea defensiva care este o operatie de omologare oficiala a pierderii puterii de cumparare a monedei in urma unei inflatii;

-devalorizarea ofensiva ,care este o operatie de stimulare pe cale monetara a exportului;

-devalorizare totala - atunci cand nivelul puterii de cumparare a monedei a ajuns sa fie atat de scazut ,constituie o piedica pentru indeplinirea corecta a functiilor monetare,situatie in care,singura solutie este inlocuirea vechii monede cu una noua(reforma monetara).

6.2.2 Suma de bani necesara circulatiei monetare

Suma de bani necesara circulatiei monetare reprezinta totalul dintre suma preturilor marfurilor si serviciilor ce urmeaza sa fie vandute si incasate si suma platilor scadente din care se scade suma preturilor marfurilor vandute pe credit si platile pentru circulatia marfurilor care se compenseaza ,totalul raportandu-se la viteza de rotatie a banilor.

SB = (SPMS + SPS) – (SPMC + PC)

VCB

SB – suma de bani necesara masei monetare

SPMS – suma preturilor marfurilor si serviciilor ce se vor realiza

SPS – suma platilor scadente

 PMC – suma preturilor marfurilor vandute pe credit

 PC - preturi pentru circulatia marfurilor care se compenseaza

VCB – viteza de circulatie a banilor.

6.2.3.Viteza de circulatie a banilor

Viteza de circulatie a banilor exprima numarul de tranzactii la care serveste o unitate monetara intr-o perioada de timp,in procesul circulatiei banesti.

Cunoasterea acestui coeficient prezinta o deosebita importanta in emisiunea si reglarea circulatiei monetare.Astfel,accelerarea vitezei de circulatie a banilor va duce la micsorarea masei monetare aflata in circulatie; iar scaderea acestei viteze va determina marimea necesarului aflat in circulatie.

Devalorizarea partiala - atunci cand se reduce valoarea paritara a unitatii monetare nationale in raport cu alte monede de referinta (schimbarea normelor monetare aflate in circulatie pentru satisfacerea cererii de masa monetara).

Efectele devalorizarii sunt multiple atat pe plan intern cat si pe plan extern.

O dezvoltare efectuata la sfarsitul unei inflatii prelungite poate stabiliza situatia ajustand moneda la noul nivel al costurilor ,preturilor si veniturilor ,impulsionand activitatea de redresare economica.

Devalorizarea favorizeaza exportul si reduce importul,solutie de dorit in cazul unei balante de plati externe deficitare.

Devalorizarea nu poate fi utilizata ca mijloc in sine pentru redresarea economiei,ci numai subjugata unei politici monetare coerente,si a unor masuri economice de ansamblu.

6.3. Masa monetara

Masa monetara reprezinta ansamblul mijloacelor monetare,indiferent de forma,cantitate,structura,sursa care sunt necesare efectuarii tuturor platilor existente la un anumit moment in sfera de circulatie.

Masa monetara reprezinta partea covarsitoare a necesarului de moneda in pilda,iplicit partea cea mai activa a acestuia.

Cunoasterea nivelului masei monetare serveste la dimensionarea sferei numerarului si prin extindere a sferei banilor de cont.

6.3.1.Structura masei monetare

Masa monetara este influentata de numerosi factori ,cei mai importanti fiind:sistemul preturilor ,capacitatea statului, a agentilor economici si financiari,a pietei de a absorbi o parte din moneda aflata in circulatie prin intermediul impozitelor , taxelor , creditelor , salariilor , incasarilor sau platilor ,etc.

Intre structura masei monetare si viteza de circulatie a monedei exista un raport de inversa proportionalitate ,definitoriu pentru dimensionarea marimii acestei mase.Concomitent ,gradul de elasticitate si de relativa stabilitate imprima masei monetare dimensiuni si proportii determinate.

Cresterea sau reducerea masei monetare are insa si cauze obiective. Astfel,in perioade de inflatie sau de criza monetara si de credit,aceasta creste foarte mult sau se diminueaza.

Masa monetara are urmatoare structura:

I.Disponibilitati : a). monetare

-bilete de banca;

-moneda divizionara;

-depozite la vedere.

b).quasimonetare

-depozite la termen;

-conturi de economii;

-bonuri ale institutiilor specializate.

II.Surse de constituire a masei monetare

 

• aur si devize;

• credite acordate tezaurului;

• credite acordate economiei

Banca de emisiune ,la cerere, emite mijloace de plata suplimentare care sa asigure cresterea productiei si o circulatie de marfuri si , in limitele economiei de piata , o oarecare stabilitate a preturilor.

6.3.2. – Formele si agregatele masei monetare

Analiza masei monetare conduce la doua aspecte esentiale:moneda care se exprima prin numerar(monezile principale,bancnotele si biletele de tezaur, banii divizionari de metal si hartie ) si moneda de cont(depunerile la vedere,depozitele etc). 

Potrivit tehnicilor monetare internationale ,acceptate de F.M.I.,masa monetara are urmatoarea configuratie:

 

1. agregatul M1 include numerarul si depunerile la vedere

 

2. M2 format din M1 si depunerile bancare la termen ,precum si economiile depuse la bancile comerciale

 

3. M3 in structura careia distingem M2 la care se adauga depunerile la termen,la casele de economii,la casele de ajutor reciproc,la unitatile cu caracter de cooperativa de credit.

 

4. M4 in structura caruia intra M2 la care se adauga certificatele de depozit negociabile

 

5. M5 format din M3 si acele certificate de depozit cu valori mari negociabile.

 Aceste agregate nu se bucura de prea mare stabilitate ,in sensul unui compartiment care sa influenteze pozitiv situatia de ansamblu a masei monetare.

Sunt aduse critici cu privire la structura interna a masei monetare care nu include indicatori importanti si deloc neglijabili (situatia investitiilor, a balantei de incasari si plati externe,etc.).

In conditiile unei inflatii ,a unei devalorizari sau revalorizari ,a unor crize monetare,situatia masei monetare se modifica prin crestere sau scadere dupa caz,procese ce devin simptomatice.

Masa monetara exonerata de elemente tehnice si metodologice nu mai poate constitui o imagine realista ,de natura a determina orientarea politicii monetare pusa in practica de institutii specializate.

In consecinta sunt estompate si cerintele legii circulatiei monetare, lucru care poate duce la necorelari in stare de echilibru valoric,deci si monetar financiar,necorelari care nu mai pot fi stapanite.

6.3.3. Particularitatile masei monetare in Romania

Doctrina monetara din Romania manifesta tendinte de adaptare a structurarii masei monetare dupa modelul asimilat de F.M.I.Masa monetara se determina sub raport metodologico-statistic prin principiile si practicile F.M.I.

Evolutia monetara actuala reliefeaza continuarea procesului de incetinire a ritmurilor economice si ,in acest context,de sporire inflationista a masei monetare.In conditiile in care productia industriala a tarii(a scazut) s-au redus creditele ,atat pentru sectorul de stat si pentru cel privat.

Fondurile statului s-au diminuat in ultimii ani ,ca urmare a acoperirii unor pierderi din activitatea anilor anteriori ,cat si datorita inregistrarii unui excedent diminuat in executia bugetului de stat.

O analiza atenta a masei monetare are o insemnatate deosebita in special pentru orientarea politicii monetare de ansamblu.

Cresterea sau reducerea masei monetare,masa activa si cea totala , permit lansarea unei legitati care,odata puse in aplicare contribuie la stapanirea ,organizarea si orientarea masei monetare in directia asigurarii unei stabilitati relative a circulatiei monetare si,prin intermediul ei ,a celei economice.

6.4.Creditul , mecanism cheie de reglare a circulatiei banesti

Creditul bancar apare ca un sistem de relatii economice intre agentii economici si banci,intre populatie si banci.Mijloacele banesti ale agentilor economici care in circuitul lor,apar temporar ca disponibilitati in conturile de la banci,cele care se elibereaza - de asemenea temporar- in cadrul operatiilor sistemului financiar ,precum si economiile populatiei ,depuse la banci,sunt mobilizate si devin resurse ale sistemului de credit.

Ele sunt folosite , prin redistribuire ,pentru creditarea nevoilor de productie ,de circulatie sau a altor cerinte ale intreprinderilor si populatiei.

Procurarea continua ,pe calea creditului,a mijloacelor banesti suplimentare in volumul reclamat de dezvoltarea economiei nationale, de largirea continua a productiei si circulatiei marfurilor ,constituie o problema esentiala a politicii economice.

Creditul constituie mecanismul cheie de reglare a circulatiei banesti in economia de piata ,cu functii de selectie si stimulare a proceselor economice.Obiectul monetar al politicii creditului trebuie sa fie acela al asigurarii valorii interne si externe a banilor,furnizand totodata ,si cantitatea necesara de mijloace banesti pentru realizarea activitatii economice.

Creditul pe termen scurt reprezinta instrumentul utilizat pentru realizarea unei concordante permanente intre necesarul de bani al reproductiei largite si volumul de bani existent in economie.Activitatea bancilor in domeniul creditului constituie o conditie importanta a desfasurarii procesului reproductiei ,dar , in acelasi timp ,si a stabilitatii monetare.

Daca plusul de masa monetara cerut de dezvoltarea productiei nu se poate procura pe baza redistribuirii mijloacelor banesti existente in economie(disponibilitati in cont si numerar la populatie),sau din surse externe ,el va fi procurat prin utilizarea functiei de emisiune a creditului. Conditiile principale ale indeplinirii acestei functii constau in:existenta factorilor necesari pentru productia sporita ,indeosebi mijloace de productie si forta de munca ,desfacere asigurata pentru rezultatul final – produsul;termenul de recuperare a creditului sa fie scurt.Utilizarea functiei de emisiune a creditului trebuie sa se adapteze intocmai ritmurilor reale de crestere a productiei marfurilor ,cu luarea in considerare si a vitezei de circulatie a banilor.