1. Rolul cambiei ca instrument de plata

1.1. Definire si conditii de validitate ale cambiei

1.2. Operatiuni cambiale

1.3. Cadrul legal al utilizarii cambiei si circuitul cambiei in Romania

2. Biletul la ordin, cecul si ordinul de plata

3. Utilizarea instrumentelor de plata in Romania

4. Cardul – instrument de plata modern

4.1. Definirea si tipologia cardurilor

4.2. Activitatea bancara cu carduri in Romania

4.3. Emiterea, utilizarea si acceptarea cardurilor

4.4. Alte instrumente si modalitati de plata

5. Test de autoevaluare

6. Anexe

Bibliografie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Obiective propuse

 

 

 

• cunoasterea caracteristicilor principalelor instrumente de plata utilizate in Romania; • insusirea de notiuni cheie: tragator, tras, beneficiar, aval, gir, circuit cambial,

acceptare, refuz, debit card, credit card, telebanking, bani electronici, compensare multilaterala;

• determinarea diferentelor dintre instrumentele de plata a avantajelor si dezavantajelor pentru utilizator;

• identificarea posibilitatilor de introducere pe piata bancara romaneasca a noi instrumente de plata, pornind de la evaluarea cantitativa a utilizarii acestora;

• cunoasterea tipologiei cardurilor, a modului de emitere si utilizare.

1. Rolul cambiei ca instrument de plata. Operatiuni cambiale

Creditul si diversitatea formelor pe care le imbraca acesta antreneaza utilizarea unei multitudini de documente in care este materializata relatia dintre debitor si creditor.

Astfel de documente cunoscute sub denumirea de titluri de credit sau instrumente de credit pot fi clasificate dupa criterii ce decurg din caracteristicile fiecarei forme de credit.

a) inscrisuri care dau dreptul la incasarea unei sume de bani: - cambia;

- biletul la ordin; - cecul;

- obligatiunile;

- bonurile de casa; - bonurile de tezaur;

- certificatele de investitor; - cardurile (cartile de credit).

b) inscrisuri emise de catre stat prin institutiile sale sau de banci cu drept de monopol:

- moneda de hartie (emisa de stat); - bancnota (sau biletul de banca).

c) inscrisuri care asigura posesorilor un drept asupra unor bunuri reale (marfuri depozitate sau aflate in curs de transport):

- warantul;

- conosamentul;

- scrisoarea de trasura,

cu conditia ca acestea sa fie depuse la banca, drept garantii pentru obtinerea de credite.

Dintre aceste inscrisuri, in cadrul temei abordate prezinta importanta: cambia, biletul la ordin, cecul considerate ca reprezentand instrumente clasice, datorita utilizarii pe scara larga in decursul unei perioade indelungate de timp si, cardurile (cartile de plata), care prin caracteristici, utilizare si grad de generalizare constituie un instrument modern de plata si de credit.

1.1. Definire si conditii de validitate ale cambiei

♦ Definitie. Cambia reprezinta un inscris, prin care o persoana (tragatorul) ordona unei persoane (tras) sa plateasca unei a treia persoane (beneficiar) o suma de bani determinata, la o data fixa si la locul indicat.

Din definitie rezulta ca tragatorul are fata de tras o creanta, care se numeste promisiunea sau acoperirea cambiei. De asemenea, beneficiarul are o creanta de tragator, aceasta numindu-se valoarea furnizata.

Atunci cand beneficiarul este el insusi debitor fata de o terta persoana si doreste sa realizeze plata utilizand aceeasi cambie, aceasta poate inscrie pe spatele cambiei o mentiune de a se plati creditorului. Mentiunea poarta denumirea de gir sau andosare; cel care a inscris mentiunea este girant, iar noul beneficiar este giratar.

Schema de circulatie a cambiei se poate prezenta astfel:

 

 

SCHEMA DE CIRCULATIE A CAMBIEI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

♦ Rolul cambiei poate fi analizat pornind de la utilizarea acesteia: ca instrument de schimb; instrument de plata si instrument de credit.

• Ca instrument de schimb, cambia evidentiaza rolul initial al acesteia in schimburile monetare, ceea ce conducea la evitarea deplasarii banilor si reducerea riscurilor aferente.

• In calitate de instrument de plata, cambia poate fi utilizata in locul bancnotelor pentru stingerea unor obligatii de plata in numerar.

In cazul platilor prin utilizarea cambiei, se asigura certitudinea, datorita acceptarii cambiei de catre tras, iar prin transmiterea cambiei prin gir, se asigura si avantajul solidaritatii intre girantii succesivi.

• Ca instrument de credit, cambia are multiple utilizari: in domeniul creditului comercial, al creditului bancar si ca mod de garantare.

Ca instrument de credit comercial, cambia este denumita efect comercial si este utilizata de producator in raport cu comerciantul care ii cumpara produsele.

In momentul vanzarii, producatorul emite o cambie, prin care se prevede plata pretului de catre cumparator (tras) la o anumita data. Tragatorul, respectiv producatorul poate valorifica aceste instrumente inainte de scadenta, prin scontare la banca, ceea ce conduce la obtinerea unui credit bancar. Pentru garantarea creditelor acordate unei alte persoane decat beneficiarul cambiei, banca poate accepta cambiile cu titlu de garantie.

♦ Validitatea cambiei, respectiv producerea efectelor dorite, se realizeaza in conditiile respectarii urmatoarelor conditii:

• efectuarea operatiunilor cambiale de catre persoane fizice si juridice care au calitatea de comerciant;

• forma scrisa, sub semnatura privata;

• cuprinderea tuturor mentiunilor obligatorii si a unor clauze facultative.

• Calitatea de comerciant: ca principala conditie de validare a cambiei, decurge din esenta cambiei care, potrivit Codului Comercial reprezinta un fapt de comert. In consecinta si operatiunile cambiale sunt fapte de comert, si pot fi efectuate numai de catre persoanele fizice si juridice, care au calitatea de comerciant. Necomerciantii pot efectua operatiuni cambiale numai in mod accidental; de asemenea, statul si unitatile administrativ teritoriale (judete, comune) pot realiza astfel de operatiuni, fara a putea avea calitatea de comercianti. Obligatiunile cambiale pot fi asumate si prin mandatar, aceasta modalitate constituind unica posibilitate de asumare in cazul comerciantilor persoane juridice. Calitatea de mandatar trebuie sa fie explicit mentionata in cuprinsul cambiei; in caz contrar, se considera ca mandatarul se obliga in nume propriu. • Forma scrisa a cambiei a constituit o conditie care impune ca textul sa fie inscris in una si aceeasi limba.

• Mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda cambia se refera la:

a) denumirea cambiei; care poate fi inscrisa ca titlu sau poate figura in cuprinsul textului.

Este obligatorie prezenta denumirii cat si scrierea ei in aceeasi limba in care este redactata cambia, fiind situata deasupra semnaturii tragatorului.

b) ordinul (sau mandatul) neconditionat de a plati o suma de bani determinata, intr-o anumita perioada (cu specificarea sumei in titlu, precum si in litere sau cifre).

c) numele (denumirea) trasului, respectiv a persoanei care trebuie sa plateasca. In unele cazuri, tragatorul se poate indica pe sine ca tras, ori, poate indica mai multe persoane trase cumulativ (nu alternativ).

d) scadenta, este o mentiune obligatorie care prezinta importanta prin faptul ca fara indicarea acesteia, cambia este socotita platibila la vedere. Daca se prevad mai multe scadente succesive, cambia este incerta, dupa cum, aceasta este nula, daca mentioneaza o scadenta imposibila (30 februarie, 31 aprilie).

Scadenta prezinta importanta, datorita efectelor pe care le antreneaza, astfel:

• obligatia trasului se stinge numai prin plata la scadenta; • detinatorul cambiei nu poate fi obligat sa primeasca plata inainte de scadenta; • trasul care plateste inainte de scadenta, o face pe riscul sau;

• termenul de prescriptie este de doi ani, de la data scadentei, perioada de timp in decursul careia sunt admise orice actiuni impotriva acceptantului.

Exista mai multe variante ale scadentei: • la vedere (la cerere, la prezentare);

• la un anumit termen (zile, saptamani, luni, ani) de la vedere, de la prezentarea pentru acceptare sau, in cazul neacceptarii, de la data protestului;

• la un anumit termen de la data emisiunii; • la o data fixa (an, luna, zi).

e) este determinat prin indicarea unei localitati si este considerat cel mentionat langa numele trasului; in cazul in care in cambie sunt aratate mai multe locuri de plata, posesorul o poate prezenta la oricare din acele locuri.

Locul platii legat de locul platii este domicilierea, cambiei care se poate realiza printr-o clauza care indica drept loc al platii domiciliul unui tert, respectiv o banca la care are deschis cont. Banca de domiciliu este astfel, mandatata sa faca plata la scadenta, iar in caz de refuz, acesteia trebuie sa i se adreseze protestul de neplata.

f) numele beneficiarului

In cambie pot fi mentionati mai multi beneficiari, cumulativ sau alternativ. Daca sunt

mentionati cumulativ atunci ei exercita drepturile conferite de cambie, inclusiv dreptul de a transmite cambia prin gir. In situatia mentionarii alternative a beneficiarilor, atunci, orice

beneficiar daca detine titlul, poate exercita singur drepturile cambiale, inclusiv dreptul de a gira cambia. In calitate de beneficiar al cambiei poate sa apara chiar tragatorul, caz in care se utilizeaza formulele, platiti catre mine insumi sau “plati la ordinul meu”.

g) data si locul emiterii

Cambia trebuie sa indice o singura data a emiterii, absenta acesteia atragand nulitatea

cambiei. Locul emiterii este indicat prin mentionarea localitatii. Daca in textul cambiei nu se arata locul unde a fost emisa, se considera ca a fost semnata in localitatea aratata langa numele tragatorului. Absenta acestei mentiuni conduce la nulitatea cambiei.

h) semnatura tragatorului

Tragatorul are obligatia de a scrie personal numele si prenumele. Pentru persoanele

juridice, tragatorul trebuie indicat prin denumirea completa a firmei, a numelui si a calitatii celui care semneaza, dar semnatura trebuie sa fie aplicata cu scrisul de mana al persoanei fizice. Semnatura tragatorului se scrie la sfarsitul textului cambiei.

Daca o cambie a fost emisa fara una sau mai multe din mentiunile obligatorii, dar poarta semnatura tragatorului, aceasta este denumita cambie in alb. Neinscrierea mentiunii obligatorii poate decurge dintr-un act voit, dar si dintr-o omisiune, caz in care cambia devine nula. Distinctia dintre cambia in alb si cambia nula se realizeaza cu ajutorul mentiunii exprese, inscrise pe cambie, prin care tragatorul il imputerniceste pe beneficiar sa completeze cambia potrivit intelegerii dintre ei.

♦ Clauze facultative

Sunt mentiuni facultative, care pot influenta sau nu obligatiile cambiale. Din prima categorie de clauze se disting:

• clauza „nu la ordin”, sau „fara gir” sau “netransmisibil prin gir”; care il obliga pe beneficiar sa transmita cambia numai prin forma cesiunii de creante.

• clauza de negarantie a acceptarii care ofera tragatorului garantia cu va fi urmarit inainte de scadenta, in cazul refuzului trasului de a accepta cambia.

1.2. Operatiuni cambiale

♦Acceptarea cambiei

Se realizeaza prin scrierea pe cambie a cuvantului “acceptat” sau a unei expresii

echivalente insotita de semnatura trasului. Acceptarea trebuie sa mentioneze data zilei cand este facuta, dar si o acceptare nedatata naste obligatia de plata a trasului.

Tragatorul poate interzice prezentarea cambiei la acceptare printr-o mentiune expresa sau poate stipula ca prezentarea spre acceptare nu va avea loc inaintea unei anumite date.

Dupa scadenta, cambia nu mai poate fi prezentata la acceptare, ci numai la plata. Acceptarea cambiei are ca efect modificarea pozitiei trasului, care devine, astfel,

debitorul beneficiarului, obligat solidar cu tragatorul, girantul si avalistul cambiei. Acestia din urma vor fi obligati sa plateasca numai in cazul refuzului de plata din partea trasului.

Revocarea acceptarii reprezinta stergerea „mentiunii” acceptare, pe care o poate realiza trasul, atata timp cat detine cambia. Revocarea se poate efectua prin radierea inscriptiei de acceptare sau acoperirea ei cu una sau mai multe linii sau prin inscrierea cuvantului “anulat”. Aceasta nu are efect daca se produce dupa ce trasul l-a instiintat in scris pe posesorul titlului sau pe oricare alt semnatar ca a acceptat cambia.

Refuzul acceptarii se constata prin intocmirea unui protest de neacceptare, in forma autentica, inainte de expirarea termenului prevazut pentru prezentarea la acceptare. Refuzul devine operabil si in conditiile in care, trasul poate cere sa-i fie facuta a doua prezentare. Intr-un asemenea caz, daca prima prezentare a fost facuta in ultima zi a termenului, protestul poate fi

 

facut si in ziua urmatoare. Refuzul integral sau partial al trasului, de a accepta cambia conduce la dreptul de regres al posesorilor impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati.

♦ Girul cambiei

Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transfera unei alte persoane

numita giratar, toate drepturile care decurg din titlul astfel redactat si completat, respectiv din cambie.

Girantul raspunde fata de giratar si fata de posesorii titlului pentru acceptarea si plata titlului, in caz de neplata la scadenta din partea debitorului, numai daca in textul girului, girantul a trecut formula “fara garantie”, “fara raspundere” sau “fara obligo”, ceea ce il exonereaza de acceptare si de plata.

Girul poate fi definit si ca un mod specific de circulatie al cambiei, care indeplineste urmatoarele functii:

a) mijloc de transmitere a cambiei;

b) garantarea prin gir a acceptarii si a platii cambiei; c) legitimarea prin gir a calitatii de titular al cambiei.

a) Utilizand girul ca mijloc de transmitere a cambiei posesorul poate gira cambia in favoarea bancii, care o sconteaza inainte de scadenta, iar girantul obtine numerarul corespunzator.

Cel care transmite cambia se numeste girant iar noul posesor se numeste giratar. Girul se inscrie pe spatele cambiei, sau pe un adaos ori prelungire a cambiei. Formula

girului este: “platiti lui” sau “platiti la ordinul lui”. Prin gir se transmit toate drepturile izvorate din cambie, fara a fi necesara specificarea debitorului cambial, inclusiv a garantiilor reale care au fost constituite pentru asigurarea platii cambiei.

Prin garantarea prin gir a acceptarii si a platii cambiei, girantul isi asuma obligatia de plata si de acceptare, in cazul in care trasul nu si-ar indeplini el insusi aceste obligatii. Girantul se poate sustrage obligatiei de garantie mentionand in textul girului formula “fara garantie”. b)

c) Legitimarea prin gir a calitatii de titular al cambiei, reprezinta o functie care se manifesta prin faptul ca giratarul devine titular al drepturilor cambiale, fiind ultimul dintr-un sir de giratori.

Primul girant este tragatorul, fiecare din girantii urmatori trebuind sa figureze ca giratari in girul precedent.

Legitimarea calitatii de posesor al cambiei se face prin mentinerea numelui ca giratar, in ultimul gir inscris pe dosul cambiei. Trasul are calitatea verificarii succesiunii girurilor si identitatea posesorului, fara a avea in vedere realitatea girurilor.

Exista mai multe tipuri de giruri speciale, dupa cum rezulta din clasificarea urmatoare:

• girul “pentru incasare”, “pentru acoperire”, pentru procura”; • “girul “in garantie” reprezinta actul prin care cambia este afectata utilizarii drept

garantie, pentru executarea altei obligatii comerciale (rambursarea unui credit bancar). Se utilizeaza formula, “valoare in garantie” sau “valoare in gaj”;

• girul “nu la ordin” care are ca efect intarzierea unui nou gir;

• girul fara garantie este strans legat de mentiunea “fara obligatii” sau “fara regres”,

girantul exonerandu-se astfel de garantie, de acceptare sau de plata;

• girul de intoarcere se efectueaza prin girul cambiei de catre beneficiar in folosul

trasului sau al tragatorului;

• girul dupa protest garanteaza numai existenta creantei, si produce numai efectele unei

cesiuni.

♦ Avalul cambiei (avalizarea)

Avalul este o garantie personala, prin care o persoana numita avalist (cel care da

avalul), garanteaza obligatia unuia dintre obligatii, cambiali, numit avalizat, pentru toata suma mentionata pe titlu sau pentru o parte din aceasta.

Avalul are rolul de a accentua valoarea obligatiei cambiale prin solidaritatea mai multor debitori. Cel care are interes in obtinerea avalului este tragatorul; dar la randul sau si un avalist poate fi avalizat de catre un nou garant. Rezulta, astfel, ca o cambie poate purta mai multe avaluri. Avalul se exprima prin formule: “pentru aval”, “pentru garantie”, “pentru cautiune” si sunt insotite de semnatura avalistului.

Prin aval trebuie sa se precizeze pentru cine s-a dat acesta si pentru ce suma (numai pentru o parte din suma inscrisa pe cambie, sau pentru intreaga suma).

Principalul efect al avalului este acela ca platind cambia, avalistul dobandeste drepturile

ce decurg din ea, impotriva avalizatului si impotriva celor care sunt obligati fata de avalizat. Astfel, avalistul care a platit are pozitia de codebitor solidar si poate pretinde fiecaruia numai plata cotei parti care ii revine.

♦ Plata cambiei

Prezentarea la plata a cambiilor trebuie sa fie realizata catre banca de domiciliu a cambiei

sau catre tras. Obligatia de plata o are trasul, acceptatul sau avalistul sau, alegerea apartinand posesorului unei cambii.

Prin plata cambiei se stinge obligatia cambiala, iar plata efectuata de un girant elibereaza numai girantii urmatori si pe avalistii acestora, dar nu si pe girantii anteriori.

Plata se realizeaza de regula, la termenul precizat, dar este posibila si plata anticipata cu acordul partilor. In acest caz, cel care isi asuma riscul este trasul. Sunt admise de asemenea si platile partiale, caz in care trasul platitor solicita o mentiune pe cambie.

Daca termenul a ajuns la scadenta, si nu s-a prezentat nici un posesor pentru a incasa plata, atunci, debitorul care vrea sa se elibereze poate consemna suma la o unitate CEC, pe cheltuiala si pe riscul posesorului cambiei.

♦Refuzul si regresul

Refuzul trasului de a plati trebuie sa fie constatat printr-un protest de neplata, in termenul

prevazut.

Actiunea de regres este contra tragatorului, girantului sau avalistului, poate fi exercitata

la scadenta, iar inainte de scadenta, numai facultativ, in urmatoarele situatii: - daca acceptarea a fost refuzata de catre tras; - in caz de faliment al trasului;

- in caz de faliment al tragatorului unei cambii.

Pentru a exercita regresul, posesorul trebuie sa indeplineasca formalitatea numita

“protest”.

Protestul de neplata se face:

a) contra trasului acceptant sau a bancii la care a fost domiciliata cambia;

b) contra acceptantului prin interventie sau contra unei persoane indicate de aceasta. Fiind adresate executorului judecatoresc, rezulta ca la nivelul judecatoriilor protestul este

inregistrat intr-un registru special. Judecatoria trimite, in fiecare zi de luni, catre Camera de Comert si Industrie un tabel cu protestele de neplata facute in saptamana precedenta.

♦Interventia

Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoana care sa accepte sau sa plateasca la

nevoie, persoana care poarta denumirea de intervenient.

Interventia poate fi provocata (sau silita); dar poate fi si spontana din initiativa

intervenientului, care intervine pentru oricare dintre obligatii pe cale de regres.

♦Executarea cambiala si procesele cambiale

Executarea cambiala se realizeaza prin investirea cambiei cu formula executorie de catre

judecatorie, urmata de somatia emisa de executantul judecatoresc, in cazul refuzului de plata al acesteia.

1.3. Cadrul legal al utilizarii cambiei si circuitul cambiei in Romania

• Conventia de la Geneva

In anul 1930, in cadrul Conferintei de la Geneva s-au semnat trei conventii avand drept

scop unificarea legislatiei in ceea ce priveste cambia si biletul la ordin: 1. Conventia privind o Lege Uniforma pentru cambie si bilet la ordin;

2. Conventia privind solutionarea unor litigii in legatura cu legile privind cambia si biletul la ordin;

3. Conventia privind legea taxei de timbru in legatura cu cambia si biletul la ordin.

Tari precum: Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Ungaria, Luxemburg,

Olanda, Polonia, Suedia, Brazilia si Japonia au ratificat Conventiile si au adoptat textul Legii Uniformizate ca lege nationala, valabila si in prezent.

In Marea Britanie si Irlanda sistemul de utilizare a cambiei se bazeaza pe norme legislative mai vechi, elaborate inca din anul 1882, in baza Actului privind cambia.

Incercarile de armonizare a celor doua sisteme s-au materializat in anul 1988, cand Adunarea Generala a ONU a aprobat textul Conventiei referitoare la Cambia Internationala si la Biletul la ordin, prin care s-a incercat o combinare intre sistemele de la Geneva si cel al Marii Britanii. Prin prevederile conventiei se stabileste ca suma platibila sa fie exprimata in unitatea monetara in care a fost deschis contul.

♦ Cadrul legal al utilizarii cambiei in Romania este reprezentat de urmatoarele acte normative:

• Legea nr. 83/1994 adoptata de BNR a modificat in, mod esential, continutul Legii

nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. Astfel, a fost creata baza legala ca acest instrument de plata sa poata fi procesat si prin activitatea de compensare multilaterala a instrumentelor de plata pe suport de hartie;

• Pentru compensarea si decontarea cambiei se aplica prevederile Regulamentului BNR nr. 10/1994;

• BNR efectueaza operatiuni cu cambii in cadrul propriei sale activitati, iar prin intermediul Directiei Decontarea Operatiunilor Bancare a elaborat Normele Cadru privind comertul cu cambii realizat de societatile bancare si celelalte societati de credit.

• Intre cambia reglementata potrivit Legii din 1934 si cambia moderna, exista urmatoarele deosebiri:

♦ cambia din 1934 se caracterizeaza printr-un continut standard, detaliat, prin formule consacrate si redactarea acestora in textul cambiei;

♦ cambia din 1934 era utilizata intre comercianti, fara implicarea unor societati bancare, de unde rezulta ca erau necesare exprimari clare, din care sa rezulte obligatia de a plati sau a face sa se plateasca la scadenta, o suma de bani, potrivit intelegerii dintre semnatari;

♦ cambia moderna, reglementata prin Legea din 1994, se caracterizeaza prin

forma si standard de continut bine stabilite, si circula de la beneficiar la tras prin intermediul societatilor bancare unde acestia isi au deschise conturile curente;

♦ fata si reverso-ul cambiei sunt impartite in cate 7 parti distincte a caror dimensiune este prezentata in Normele specifice cambiei. Locul lor este bine stabilit pentru a usura controlul cambiei ca instrument de plata la ghiseele societatilor bancare (vezi Anexa 1).

♦ Circuitul Cambiei

Dupa cum s-a prevazut prin Legea nr. 83/1994, cambia este utilizata ca instrument de plata si procesata prin compensare multilaterala.

Compensarea multilaterala reprezinta un acord prin care mai multe parti isi compenseaza reciproc obligatiile. Acest proces are loc in cadrul unui sistem de decontare neta multilaterala, prin intermediul Casei de Compensatie.

Un sistem de decontare neta multilaterala este acela in care fiecare participant deconteaza (printr-o singura plata sau incasare) pozitia neta multilaterala rezultata din transferurile facute si primite de acesta in relatia sa cu ceilalti participanti.

Pozitia neta multilaterala, poate fi debitoare sau creditoare si reprezinta totalul valorii tuturor transferurile pe care un participant la sistemul de compensare le-a primit, minus totalul valorii transferurilor pe care le-a transmis.

Casa de Compensatie este sediul central sau mecanismul central de procesare, prin intermediul caruia societatile bancare convin sa schimbe instrumente de plata, in vederea stingerii creantelor. La un anumit moment al zilei, potrivit unui ordin impus de BNR, bancile