OBIECTIVE n4u14ul

1. Transmiterea informatiilor necesare asupra organizarii si activitatii unor importante institutii, organe si organisme implicate in activitatile de comert.
2. Prezentarea rolului si aportului camerelor de comert si industrie in stimularea economiei de piata in promovarea schimburilor internationale.
3. Prezentarea tendintelor de remodelare a organizatiilor cooperatiste.
4. Prezentarea rolului si atributiilor Consiliului Concurentei si Oficiului
Concurentei la nivel central s i teritorial.
5. Expunerea liniilor de forta ale programului si preocuparile Organizatiei
Mondiale de Comert.


15.1. Introducere

Fiecare stat a depus permanent eforturi pentru crearea si aplicarea unor norme conform intereselor proprii. De la sfarsitul secolului al XIX lea, mai ales, reglementarile internationale cu privire la comert, la relatiile de piata, la cooperare au
inceput sa exprime preocupari pentru relatii pasnice, favorabile dezvoltarii. In epoca contemporana, aparitia si accentuarea fenomenului de mondializare a pietei,
impreuna cu sporirea preocuparilor de aparare si asigurare a unui spatiu vital pentru relatiile de schimb necesare propriilor economii, concretizate in crearea unor importante zone de cooperare internationala (Uniunea Europeana, Asociatia
Economica a Liberului Schimb, Zona Nord-Americana de Comert Liber etc.) au dus la implicarea ONU in problematica comertului, in armonizarea intereselor, la aparitia
GATT (Acordul General pentru Tarife si Comert) si de curand, la transformarea acestuia in Organizatia Mondiala de Comert - ca institutie mondiala cu sarcini exprese in directia asigurarii unui cadru juridic international favorabil mentinerii si dezvoltarii relatiilor de schimb, inlaturarii discriminarilor economice si politice.
Toate aceste preocupari fac ca, pe langa firma, ca structura de baza a oricarei economii de piata, la activitatea comerciala sa participe, sub diferite forme, si numeroase institutii, organisme, organe, organizatii guvernamentale si neguvernamentale. Unele dintre asemenea organisme au, prin Constitutie, si dreptul la initiativa legislativa, la elaborarea si inaintarea unor propuneri-suport pentru viitoare norme legislative.

15.2. Structuri la nivel national

Fiecare stat in cadrul administratiei sale centrale, regionale sau locale creeaza institutii specializate in conducerea, orientarea, sprijinirea, promovarea activitatii de comert. In functie de traditii, necesitati s i conditii specifice etapei evolutiei economico-sociale, asemenea institutii au capatat diferite forme si denumiri, precum: minister, departament in cadrul unor ministere sau de sine statator, agentii nationale, autoritati nationale, comisii nationale, oficii nationale, centre etc. Principala lor atributie se concretizeaza in transpunerea in realitatea economica a politicii elaborate de puterea executiva si aprobata de catre cea legislativa, de elaborarea si
infaptuirea strategiilor de piata. Concomitent, acestea se implica in licentierea, brevetarea agentilor economici din comert si colaboreaza cu alte structuri pentru stabilirea unor norme de amplasare, dimensionare, profilare, exploatare si dezvoltare a retelei comerciale, precum si pentru protectia mediului, pentru alte actiuni cu implicatii directe din punctul de vedere economic si social.
Aceste institutii au capacitatea de a acorda asistenta de specialitate, in domeniul privatizarii, elaborarii studiilor de fezabilitate si a celor de piata. Printre competentele lor se inscriu s i promovarea liberei initiative, a concurentei si protectiei consumatorilor. De asemenea, un rol important le revine in domeniul preturilor, distributiei bunurilor economice si asigurarii accesului neingradit pe piata.
In cadrul constituirii structurilor specifice economiei de piata, un rol important revine Consiliului Concurentei ca autoritate autonoma in domeniul concurentei. Ca persoana juridica, respectivul Consiliu reprezinta o institutie centrala cu atributii in cazurile de incalcare a legii s i a normelor concurentei. Consiliul
Concurentei nu are organisme proprii teritoriale, dar colaboreaza pe baza unor atributii clare cu Oficiul Concurentei, un alt organ central care are retea teritoriala si este subordonat guvernului. Deciziile Consiliului Concurentei sunt obligatorii pentru
Oficiul Concurentei. Din proprie initiativa, acest consiliu efectueaza investigatii utile pentru cunoasterea pietei, propune guvernului si administratiei publice locale luarea de masuri disciplinare impotriva persoanelor din subordinea acestora cand nu se respecta dispozitiile lui, care au caracter obligatoriu. Totodata, el reprezinta Romania
in relatiile de cooperare cu autoritati ale concurentei din strainatate si cu cele comunitare.

15.3. Institutii si organisme centrale cu structuri teritoriale

Dintre asemenea institutii si organisme, in cele ce urmeaza, vor fi prezentate sistemul camerelor de comert si industrie, Registrul Comertului, sistemul implicat in protejarea s i controlul concurentei precum si sistemele specifice miscarii cooperatiste.

15.3.1. Sistemul camerelor de comert si industrie

Camera de comert si Industrie exprima continuarea unei vechi traditii din
Romania. Prin infiintarea in 1868 a Camerei de Comert a Bucurestiului, s-a scris prima pagina de istorie si actiune a unei asemenea institutii. Prin decretul-lege nr.
139 din 11 mai 1990 s-a statuat caracterul de organizatie neguvernamentala al
Camerei de Comert si Industrie, s-a precizat structura ei organizatorica si atributiile ce-i revin in contextul economiei de piata.
Camera de Comert si Industrie, ca organizatie neguvernamentala, autonoma, se poate infiinta la nivel central si teritorial, pe baza initiativei agentilor economici, in calitate de persoane juridice sau fizice. Ea functioneaza conform legii si a statutului aprobat de Adunarea generala a membrilor asociati. Ca expresie a asocierii firmelor comerciale, industriale, agricole, de turism, servicii, etc, in scopul initierii si sustinerii actiunilor de promovare a schimburilor comerciale interne si internationale, ea promoveaza interesele membrilor asociati in directia dezvoltarii comertului, industriei si a altor ramuri din economia nationala.
Conform prevederilor decretului-lege nr.139/1990, la nivel national s-a infiintat
Camera de Comert si Industrie a Romaniei, si la nivel teritorial, Camerele de Comert si Industrie judetene. Datorita importantei economice a capitalei, si in Municipiul
Bucuresti s-a infiintat Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti.
Specificul economiei fiecarui judet a generat diferentierea denumirii prin mentionarea expresa si a altor activitati, camerele respective putand purta denumiri diferite precum: Camera de Comert, Industrie si Navigatie Constanta, Camera de Comert,
Industrie s i Agricultura (Ialomita, Calarasi, etc). Indiferent de nominalizarile existente
in denumire, orice camera de comert s i industrie indeplineste, conform legii, numeroase atributii.
Principalele domenii in care se manifesta atributiile ei sunt urmatoarele: reprezentarea; promovarea si asigurarea de conditii pentru buna desfasurare activitatii agentilor economici asociati; emiterea si acordarea de documente comerciale; asigurarea, informarea si documentarea; arbitrajul comercial; asistarea si cooperarea cu registrul comertului.
Atributiile de reprezentare se infaptuiesc atat pe plan intern, cat si pe plan extern de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei s i de catre orice camera judeteana. Aceste structuri ii reprezinta pe asociati s i le sustin interesele in fata
Parlamentului si a Guvernului Romaniei, in relatiile cu alte institutii ale administratiei centrale ori locale, cu structuri similare ca activitate din strainatate. Reprezentarea preocuparilor si a intereselor oamenilor de afaceri are loc si cu prilejul organizarii unor vizite oficiale proprii, in tara s i in strainatate, sau prin includerea in delegatii oficiale de stat. De asemenea, aceasta atributie creeaza obligatia reprezentarii oamenilor de afaceri la dezbaterile si deciziile din domenii de importanta nationala cu ar fi energia, infrastructura, mijloacele de transport, telecomunicatiile, preturile, evolutiile si tendintele de pe piata valutara. Statutul de constituire pretinde din partea camerelor de comert si industrie, transmiterea interesului asociatilor, a opiniilor formulate in mediul afacerilor printr-un ansamblu de mijloace, precum: o legatura permanenta cu guvernul, o participare activa la elaborarea programelor de legislatie economica si la intocmirea instructiunilor de aplicare a legilor, a ordonantelor sau a ordonantelor de urgenta ale guvernului. Pe langa calitatea de consultant in raporturile cu organele administratiei de stat centrale s i locale, trebuie sa se manifeste si propriile initiative de promovare a solicitarilor, opiniilor si preocuparilor agentilor economici asociati.
Reprezentarea pe plan international se materializeaza si sub forma participarilor active la lucrarile si actiunile Camerei de Comert Internationale de la
Paris, precum si sub forma participarilor la Uniunea Camerelor Europene, la
Asociatia Balcanica a Camerelor de Comert si Industrie, la sistemul bicameral al camerelor de comert si industrie. In ultimii ani, s-a trecut la organizarea in strainatate a unor reprezentante ale camerelor de comert si industrie judetene.
Promovarea si asigurarea conditiilor necesare unei bune desfasurari a activitatii agentilor economici asociati se desfasoara pe doua planuri: unul intern si altul extern. In afara diferentierilor dintre cele doua planuri generate de deosebirile economice, sociale, legislative existente intre tara noastra si tarile din mediul de afaceri international, exista s i aspecte comune. Astfel, aceasta atributie confera certe avantaje membrilor asociati in fata agentilor economici si a firmelor neinscrise in camera de comert si industrie, prin asigurarea accesului la informatii, acordarea de consultanta in conditii avantajoase, acoperirea integrala sau partiala a unor cheltuieli de participare la diferite targuri, expozitii, saloane. Intre avantajele respective pot fi amintite: gratuitati generale pentru sfaturi de actionare, privind existenta unor nise de piata acordate tuturor celor care se adreseaza unei camere de comert si industrie; gratuitati numai pentru membrii camerei de comert si industrie in conformitate cu prevederile statutare; realizarea contra cost a unor comenzi privind asigurarea unor studii de fezabilitate, a unor studii de piata, ori a unor sinteze pe anumite teme sau domenii; asigurarea contra cost a unui sistem know-how.
Promovarea si asigurarea unor conditii corespunzatoare activitatii agentilor economici se poate realiza pe diverse cai:
• Consultanta in afaceri, care se refera la probleme de lansare si relansare a afacerii, de intocmire a planului de afaceri, de planificare operativa si strategica. In plus, se acorda consultanta pentru activitatile de comert exterior si pentru protectia consumatorilor.
• Promovarea si asigurarea conditiilor necesare unei bune desfasurari a activitatii agentilor economici asociati pe plan intern se mai infaptuies te si sub forma organizarii de targuri, expozitii nationale s i internationale, judetene, zonale sau cu calendar axat pe traditii laice sau de cult, corelat cu actiuni similare internationale
(pentru evitarea, pe cat posibil a suprapunerii cu datele calendaristice ale marilor targuri din strainatate). La aceasta se adauga identificarea proiectelor economice, financiare si de investitii care ar interesa pe membrii asociati, recomandarea firmelor capabile sa materializeze asemenea proiecte. Asemenea actiuni se impletesc cu facilitarea negocierilor dintre membrii asociati, pe de o parte, si dintre acestia si firme din afara camerei, pe de alta parte.
• Promovarea agentilor economici asociati la constituirea camerei se realizeaza s i prin initierea si organizarea de diferite actiuni publicitare, conferinte tehnice, demonstratii, simpozioane. Acestora li se adauga penetrarea pietei prin propriile mijloace promotionale.
• Promovarea si asigurarea conditiilor necesare unei bune desfasurari a activitatii agentilor economici asociati pe plan extern se bazeaza pe organizarea de misiuni economice, seminarii, simpozioane cu participarea agentilor economici romani si straini. La cererea unor firme si organizatii straine se presteaza servicii de reprezentare, de informare, se faciliteaza incheierea de contracte si perfectarea de tranzactii comerciale. Pentru impulsionarea operatiunilor de import-export camera procura, la cerere, licente de import-export si coduri SICOMEX.
Emiterea si acordarea de documente comerciale se refera la elaborarea certificatelor de origine (pentru marfurile romanesti destinate exportului), precum si a certificatelor privind evenimentele considerate cazuri de forta majora.
Atributiile de informare si documentare se infaptuiesc printr-o paleta larga de mijloace s i actiuni.
• Pentru sprijinirea centrelor ce ofera informatii referitoare la caracteristicile afacerii, sediul si bonitatea firmei, la licitatiile interne si internationale. Se ofera si servicii de informare asupra pietei financiare privind domeniul bancar, al asigurarilor, al bursei de valori, al pietei financiare secundare etc. Pentru domeniul protectiei mediului, se ofera informatii despre standardizarea acestei protectii, despre continutul si modul de obtinere a certificatelor de produs tip ISO (9000;14000).
Distributia marfurilor, asigurarea calitatii, obtinerea codului de bare sunt alte domenii pentru care fiecare camera de comert si industrie asigura informatii necesare.
• In materie de comert exterior, se ofera informatii in legatura cu uzantele internationale, cu regimul vamal si portuar, cu posibilitatile si cu oportunitatile efectuarii schimburilor comerciale externe.
• Simultan, se realizeaza o difuzare a informatiilor, de diverse genuri, prin propriile publicatii si diferite breviare.
• Satisfacerea necesitatilor de informare rapida a diversilor agenti economici, s-a aflat si se afla in atentia sistemului camerelor de comert s i industrie din tara noastra. Intentiile de perfectionare a cailor si mijloacelor de culegere, prelucrare, livrare a informatiilor s-a transpus in realitate prin crearea CIA, SINFOCAM, CCEI,
IBCC Net, ROBIX.
- Centrul de informatii de Afaceri (CIA), departament in cadrul Camerei de
Comert si Industrie a Romaniei asigura comunicarea, furnizarea informatiilor de afaceri utile oamenilor de afaceri din tara si din strainatate. Importanta acestui centru se desprinde si din calitatea lui de membru al mai multor organisme internationale similare, precum: EUSIDIC (Asociatia Europeana a Serviciilor de Informatii), BRE
(Biroul de Apropiere a Intreprinzatorilor), IBCC Net (Reteaua Camerei de Comert
Internationale de la Paris), ABC Info (Reteaua de Promovare a Informatiei de Afaceri a Asociatiei Camerei Balcanice).
- SINFOCAM ofera accesul la informatii in sistem “on-line” sau “la ghiseu” pe baza de abonament. Informatiile sunt in legatura cu: profitul firmei, cererile si ofertele de cooperare, cererile si ofertele de bunuri sau servicii, oferte de participare la targuri si expozitii s i la alte manifestari comerciale.
- CENTRUL CORESPONDENT EURO INFO (CCEI) deschis in anul 1995 ofera o excelenta cale de acces la informatiile de afaceri din Europa prin directa lui conectare la reteaua informatica europeana si la structura centrala din cadrul
Comisiei Europene. Domeniile mari ale informarii sunt: legislatia comunitara, problemele de parteneriat, posibilitatile financiare, programele si proiectele comunitare. In plus, acest centru dispune de informatii documentare care intereseaza societatile comerciale, elaboreaza buletine informative si lucrari documentare si disemineaza informatiile prin: pos ta electronica, publicatia lunara “Eurobuletin” si serviciul de informare rapid.
- Biroul International al Camerelor de Comert a creat in 1995 un sistem global pentru oportunitati de afaceri pe INTERNET, bazat pe informatiile referitoare la
60 de tari. Astfel s-au pus bazele IBCC Net si s-a oferit posibilitatea conectarii pe
Internet si a altor tari. Camera de Comert si Industrie a Romaniei a folosit aceasta posibilitate si prin conectare a largit aria informatiilor necesare mediului de afaceri. In acest sens, mentionam sistemul ROBIX, ca un produs nou al Camerei de Comert si
Industrie al Romaniei. Noutatea izvoraste din progresul tehnologic (primul sistem profesional romanesc cu acces on-line) si din largirea ariei informatiilor. Informatiile despre profilurile complete ale firmelor romanes ti, oportunitatile de afaceri romanesti si straine, manifestarile expozitionale din Romania, legislatia economica romaneasca s-au adaugat la informatiile in timp real de la Bursa de Valori Bucuresti si la informatiile asupra misiunilor economice in tara si strainatate. Acest produs se adreseaza cu precadere firmelor mici si mijlocii, precum si firmelor care participa activ pe piata de capital.
Arbitrajul comercial este asigurat de catre Curtea de arbitraj comercial international, organizata pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei s i a
Municipiului Bucuresti si de catre Comisiile de arbitraj teritoriale, compartimentul juridic-arbitraj din cadrul camerelor de comert si industrie teritoriale. Litigiile comerciale sunt solutionate in conformitate cu prevederile Regulamentului Uniform pentru Arbitraj Comercial al Camerei Internationale de Comert si cu normele juridice interne in functie de aria teritoriala a litigiului, de apartenenta teritoriala a partilor implicate. Litigiile pot decurge din neindeplinirea obligatiilor contractuale prevazute in raporturile internationale de vanzare-cumparare, din desfasurarea contractelor de mandat, de leasing, de depozitare, de transport, etc. Consultanta procedurala in cazul aparitiei litigiilor se poate acorda prin intrevedere, corespondenta sau telefonic de catre Curte, prin Secretariatul ei.
Asistarea si cooperarea cu Registrul Comertului decurg din prevederile legale privind organizarea si functionarea acestei institutii, care stipuleaza ca structurile Registrului Comertului functioneaza pe langa Camera de Comert si
Industrie a Romaniei si pe langa camerele teritoriale. La nivel teritorial, asistenta in constituirea unei societati comerciale a fost preluata prin infiintarea unui compartiment distinct in structura camerei de comert si industrie teritoriale.
Cooperarea se refera si la circulatia din formatiilor cuprinse in Sistemul
SINFOCAM si in banca de date a Registrului Comertului, elaborarea impreuna a unor studii sau propuneri catre puterea executiva, catre organele administratiei publice locale.
Intregul sistem de atributii ce revin camerelor de comert si industrie se
indeplinesc prin aparatul propriu. Intreaga activitate a camerelor de comert si industrie se finanteaza din surse proprii: cotizatiile membrilor, taxe, tarife, comisioane, donatii, venituri provenite din activitatea firmelor proprii constituite conform statutului.
Pentru largirea s i promovarea intereselor economiei nationale, pe plan international o deosebita atentie se acorda sistemului bicameral. Camera de Comert si Industrie bilaterala este o persoana judiciara cu caracter apolitic, nelucrativ, constituita la initiativa unor societati comerciale, structuri economice, institutii dintr-o tara la propunerea unor agenti economici din alta tara pe baza unor indelungate relatii de afaceri. Initiativa poate apartine si Camerei de Comert si Industrie a
Romaniei, precum si camerelor teritoriale.
Camerele de Comert si Industrie bilaterale actioneaza prin diverse mijloace pentru imbunatatirea cunoasterii reciproce; pentru informarea asupra domeniilor de interes; pentru aplicarea metodelor moderne si eficiente de exterior; pentru informarea reciproca asupra reglementarilor in materie de comert, transport etc.
Dezvoltarea acestei orientari a dus la formarea Uniunii Camerelor de Comert si Industrie Bilaterale ( peste 20 de membri).
Orientarea spre cooperare, spre sprijin reciproc a favorizat si aparitia unui sistem multicameral prin infiintarea Asociatiei Balcanice a Camerelor de Comert si
Industrie. Structura reprezinta, in acelasi timp o concretizare a fenomenului de regionalizare al cooperarii economice.
15.3.2. Registrul comertului. Oficiul registrului comertului

Registrul Comertului este, in primul rand, o institutie juridica care, prin exigentele proprii, completeaza si consfinteste legalitatea existentei, a activitatii unui agent economic (comercial, industrial, prestator de servicii, bancar etc. ), a tuturor persoanelor juridice si, in buna parte, a celor fizice. Infaptuirea obiectivelor legale se realizeaza printr-o structura organizationala compusa din “ Oficiul national al registrului comertului “ si “Oficiul registrului comertului “ de la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti. Respectivele structuri functioneaza pe langa Camera de
Comert si Industrie a Romaniei si, respectiv, pe langa fiecare Camera de Comert si
Industrie teritoriala.
Urmarirea legalitatii activitatii agentilor economici are loc prin intermediul a doua principale instrumente: Registrul pentru inscrierea comerciantilor persoane fizice si Registrul pentru inscrierea persoanelor juridice. La oficiile mentionate se depun si se pastreaza dosarele cu actele solicitate pentru inmatriculare, se alcatuieste cartoteca cu fisa fiecarui comerciant si se instituie un repertoriu alfabetic al comerciantilor inregistrati. Pentru fiecare an se deschide un registru, de unde rezulta obligatia inscrierii sau reinscrierii anuale intr-unul din cele doua registre de mai sus. Inregistrarile se refera la elemente necesare identificarii agentului economic, forma juridica sub care s-a constituit, sediul acestuia. Orice schimbare intervenita
intr-unul din inscrisurile solicitate face obiectul obligatiei de comunicare si corectare a fisierului, a registrelor.
• Cererea de inmatriculare in Registrul Comertului este diferita In functie de natura agentului economic: persoana fizica sau persoana juridica.
- In cazul cererii unui comerciant persoana fizica, exigentele se limiteaza la: numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea civila, averea, modul de evaluare a acesteia, activitatea comerciala anterioara; firma comerciala si sediul acesteia, sediile sucursalelor, filialelor din tara sau strainatate, actul de autorizare pentru exercitarea comertului; obiectul comertului;
- in cazul societatilor comerciale solicitarile se amplifica si, totodata, se diferentiaza pe cinci grupe mari: societate in nume colectiv s i societatea in comandita simpla; societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni; societatea cu raspundere limitata; regii autonome; organizatii cooperatiste.
Diferentele intre aceste grupe provin din modalitatile de construire a firmei si a capitalului social, durata societatii, modul de conducere etc.
Oficiul Registrului Comertului este autorizat sa faca verificari prealabile s i sa refuze inmatricularea doar in doua situatii: cand firma comerciantului nu contine elemente care sa o deosebeasca de alte firme inregistrate s i cand comerciantul nu a facut dovada publicarii actelor in Monitorul Oficial.
• “Regimul firmelor si emblemelor“ reprezinta un capitol distinct in temeiul legal al Registrului Comertului. Notiunea de firma (firma comerciala) se refera expres la nominalizarea, personalizarea, individualizarea afacerii, adica la cel de al doilea plan luat in considerare la definirea conceptului de firma, ca structura organizatorica.
Prevederile cuprind obligatii si particularitati in functie de caracterul persoanei (fizica sau juridica), de tipul juridic sub care s-a constituit o societate. Aplicarea normelor legale din acest domeniu are menirea de a face ordinea necesara in comportamentul unui numar mare de agenti economici.
Legalitatea operatiilor efectuate de Oficiul Registrului Comertului (national sau teritorial) este supusa numai controlului executat de catre justitie. Anual organele de justitie abilitate desemneaza persoanele indrituite a efectua verificarile prevazute de lege.

15.3.3. Oficiul Concurent ei

Este un organ de specialitate in domeniul concurentei constituit la nivel central ca persoana juridica si aflat in subordinea guvernului. La nivel teritorial are in subordine Inspectorate de concurenta, pentru fiecare judet si Municipiul Bucuresti.
Intre principalele atributiile ale structurilor respective se regasesc urmatoarele aspecte:
• obligativitatea indeplinirii, transpunerii in practica a deciziilor s i a recomandarilor Consiliului Concurentei precum si urmarirea aplicarii dispozitiilor legale in vigoare;
• urmarirea evolutiei preturilor din economie, in general, alaturi de cercetarea domeniilor unde evolutia, nivelul si rigiditatea preturilor sugereaza o restrangere a concurentei;
• furnizarea catre Guvernul Romaniei, Consiliul Concurentei, public si organizatii internationale a informatiilor asupra activitatilor desfasurate si formularea unor propuneri privind luarea masurilor cuvenite in domeniu;
• organizarea si desfas urarea de investigatii privind practicile anticoncurentiale, folosirea abuziva a unei pozitii dominate, manifestarea in afara normelor legii a concentrarilor economice si realizarea notificarii concentrarilor economice de peste 10 miliarde lei;
• promovarea schimburilor de marfuri si a schimbului de experienta in relatiile cu organizatiile si institutiile internationale sau comunitare de profil.
Oficiului Concurentei este subordonat direct guvernului. Pentru Indeplinirea atributiilor mentionate, colaboreaza cu Consiliul Concurentei. Organigrama oficiului respectiv cuprinde inspectori de concurenta, experti precum si o categorie formata din personal de specialitate.
15.4. Uniuni sau asociatii centrale si organe teritoriale
in activitatea comerciala cooperatista

Miscarea cooperatista se manifesta in Romania prin prezenta a doua sisteme: cooperatia de consum si de credit, respectiv, cooperatia mestesugareasca. Ambele au la baza principiile cooperatiste de organizare si functionare: asocierea voluntara si deschisa, controlul democratic al membrilor, participarea economica a acestora; autonomia si independenta, educarea, instruirea si informarea, cooperarea intre cooperative, preocuparea pentru comunitate. Pe langa acestea, o importanta deosebita au si o serie de valori specifice precum: intrajutorarea, democratia, egalitatea, echitatea, solidaritatea. Comune sunt si instrumentele necesare constituirii persoanelor juridice, actul constitutiv si statutul precum si existenta unor structuri teritoriale si a unei ierarhii create prin liberul consimtamant al persoanelor juridice.

15.4.1. Sistemul cooperatiei de consum si de credit

Activitatea economica se desfasoara in cea mai mare parte prin cooperativa de consum si cooperativa de credit si intr-o mai mica masura prin unitati economice create la nivel teritorial sau central sub conducerea organelor corespunzatoare teritoriale ori centrale.
Principalele domenii de activitate ale cooperativei de consum sunt: circulatia marfurilor; activitatea de productie industriala si agricola; prestarea de servicii; activitatea de investitii; activitatea culturala, educativa s i sportiva.
• Circulat ia marfurilor se materializeaza in diverse ipostaze, precum: comertul cu amanuntul, respectiv, cu ridicata si activitatea de alimentatie publica; vanzarea de bunuri specifice activitatii agricole (echipamente, masini si unelte agricole; ingrasaminte; furaje, seminte; animale de reproductie etc.); vanzarea de bunuri complementare pentru exploatatia agricola; comercializarea in stare neprocesata a bunurilor achizitionate de la populatie sau agenti economici; valorificarea catre populatie si agenti economici a produselor rezultate din procesarea bunurilor achizitionate; exportul, importul de bunuri si schimburile de marfuri cu organizatii cooperatiste, intreprinderi, firme din alte tari.
• Activitatea de productie industriala se concretizeaza in produse alimentare si nealimentare, obtinute prin procesarea produselor achizitionate sau a materiilor prime, mai ales locale. Productia agricola decurge din organizarea si desfasurarea activitatilor de productie vegetala, zootehnica, piscicola, agricola si sericicola. O mare parte din productia acestor activitati se proceseaza in unitatile si sectiile industriale proprii.
• Prestarea de servicii imbraca forme complexe si deosebit de variate. Aici se localizeaza: serviciile de turism intern si international, serviciile hoteliere; serviciile agrozooveterinare; serviciile de inchiriere a masinilor si a uneltelor agricole; serviciile de formarea s i perfectionarea pregatirii profesionale; serviciile promotionale; serviciile de constructii civile, agricole, industriale.
• Activitatea de investitii imbina investitiile in componente ale bazei tehnico materiale proprii sau ale tertilor, cu investitiile financiare concretizate In participari la capitalul social al unor societati comerciale sub forma de parti sociale si de actiuni, atat In sistemul cooperatist, cat si In afara acestuia.
• Activitatea culturala, educativa si sportiva este desfasurata pentru si in favoarea membrilor cooperatori si a familiilor acestora.
Obiectul de activitate al cooperativei de credit este concentrat pe operatiuni specifice sectorului financiar-bancar si are In vedere atragerea disponibilitatilor banesti, angajarea si acordarea de imprumuturi precum si prestarea de servicii bancare.
• Atragerea disponibilitatilor banesti ale populatiei, ale membrilor cooperatori si ale agentilor economici din sistemul cooperatiei de consum si din afara acestuia constituie principalul atribut al cooperativelor de credit. Pastrarea acestor disponibilitati se poate realiza prin conturi deschise si alte instrumente bancare specifice operatiunilor de atragere. Nivelul atragerilor depinde de situatia materiala, de prosperitatea ori pauperizarea cetatenilor, de siguranta depunerilor, de avantajele acordate.
• Angajarea de imprumuturi prin contractare la banci comerciale, private sau publice, in functie de dobanzile pretinse de aceste banci si dobanzile practicate in relatiile cu clientii proprii, dornici de avantaje apare, la randul sau, ca un atribut lucrativ. Aceasta deoarece din resursele proprii si din imprumuturile contractate la banci se acorda imprumuturi catre solicitatori, cu prioritati si avantaje fata de membrii cooperativelor de credit, fata de producatorii agricoli si pentru stimularea unor cumparatori de bunuri necesare practicarii tehnologiilor agricole si dezvoltarii productiei. Caracterul social-economic al activitatii bancilor populare influenteaza decisiv politica dobanzilor s i strategia in domeniul bilateral al imprumuturilor.
• Prestarile de servicii bancare ale cooperativelor de credit sunt eterogene si deosebit de complexe, mergand de la operatiuni in cont, la operatiuni financiar bancare pe baza de mandat si pana la operatiuni de schimb valutar. Amploarea lor este dependenta de efervescenta vietii economice s i de faza ciclului economic.
Structura sistemului cooperatiei de consum si de credit , nivelul de competente
In profil teritorial si central, precum si legaturile functionale dintre diferitele organisme ale sistemului sunt prezentate in figura 15.1.

Uniunea nationala a cooperativelor de consum si de credit CENTROCOOP
Societat i comerciale
Casa cooperativelor de credit
CREDITCOOP
Federatia teritoriala a cooperativelor de consum si de credit
FEDERALCOOP
Casa teritoriala a
Societat i comerciale cooperativelor de credit cooperatiste banci populare CTCC
Cooperativa de consum
Cooperativa de credit
CONSUMCOOP
-; Banci populare
Figura 15.1. Structura sistemului cooperatiei de consum si de credit
La nivel judetean se regasesc doua institutii: FEDERALCOOP si Casa teritoriala a cooperativelor de credit, ultima fiind, prin libera asociere, parte a
Federatiei teritoriale a cooperativelor de consum si de credit.
Casa teritoriala a cooperativelor de credit se constituie prin asocierea libera a cooperativelor de credit - banci populare - dintr-un judet sau din mai multe judete.
Arealul teritorial al unui judet ori al mai multor judete este regasit si la Federatia cooperativelor de consum si de credit, insa daca cooperativele de consum se asociaza liber si direct, cooperativele de credit se asociaza la FEDERALCOOP indirect prin asocierea liber exprimata de catre Casa teritoriala a cooperativelor de credit.
Federatia teritoriala a cooperativelor de consum s i a celor de credit reprezinta interesele economice, financiare, juridice si social-culturale ale asociatiilor in fata institutiilor publice si a instantelor judecatoresti. Prin unitatile ei, Federatia desfasoara activitati comerciale si de productie, presteaza servicii si executa lucrari. In acelasi timp acorda asistenta de specialitate organizatiilor cooperatiste asociate si colaboreaza cu cooperativele de consum pe linia infaptuirii celor inscrise in legea organizarii s i functionarii cooperatiei de consum si de credit, in statutul-cadru si statutul propriu al fiecarui asociat.
Cooperativa de credit, ca si cea de consum, se poate organiza pe arealul unei localitati sau a mai multora. Casa teritoriala a cooperativelor de credit, la cererea cooperativelor de credit asociate, le asigura reprezentarea intereselor, le acorda sprijin si asistenta economico-financiara, juridica si organizeaza instruiri ale personalului, actiuni social culturale. Conform cu specificul activitatii, ea organizeaza si efectueaza controlul financiar, controlul de gestiune la organizatiile asociate.
La nivel central, pentru ansamblul sistemului, exista Uniunea Nationala a
Cooperativelor de Consum si de Credit, iar pentru segmentul bancilor populare -
Casa Cooperativelor de Credit, asociata si inclusa, prin vointa liber exprimata, In
Uniunea Nationala.
Casa Cooperativelor de Credit efectueaza operatii in vederea satisfacerii nevoilor Caselor Teritoriale ale Cooperativelor de Credit asociate. De asemenea,
indeplineste mai multe atributii dintre care mentionam : analiza, aprobarea si supunerea spre aprobarea Consiliului de Administratie al Centrocoop a programelor trimestriale, anuale ale CREDITCOOP si Caselor teritoriale ale cooperativelor de credit; dezbaterea si aprobarea concluziilor Comisiei de Cenzori; acordarea asistentei de specialitate.
Uniunea Nationala a Cooperativelor de Consum si de Credit elaboreaza si aplica strategia, programul de dezvoltare a sistemului, efectueaza studii si analize asupra evolutiei miscarii cooperatiste. In acelasi timp, aceasta institutie organizeaza si urmareste aplicarea legilor, a altor acte normative si a hotararilor proprii, respectand principiul autonomiei. Pe plan extern reprezinta si negociaza in relatiile cu organizatii cooperatiste din alte tari, implicandu-se in cooperarea internationala.

15.4.2. Sistemul cooperatiei m estesugaresti

Principiile de organizare si functionare sunt aceleasi cu cele mentionate la sistemul cooperatiei de consum s i de credit. Apare o deosebire referitoare la aria teritoriala de activitate. In timp ce cooperatia de consum s i de credit organizeaza structuri atat in mediul urban, cat s i in cel rural, sistemul cooperatiei mestesugaresti dispune de organizatii cooperatiste amplasate numai in mediul urban. Din punct de vedere structural, se mentine aceeasi dispunere ierarhica.











Asociatia Nationala a Cooperatiei
Mestesugaresti ANCOM (UCECOM)
Asociatia Teritoriala a Organizatiilor Cooperatiei
Mes tes ugaresti
Cooperativa
Cooperativa
Societatea
Societatea mestesugareasca mestesuga reasca cooperativa cooperativa pe unica
CM mestesugareasca act iuni

Figura 15.2. Structura sistemului cooperat iei mestesugaresti
In cadrul noilor conceptii privind organizarea si functionarea acestui sistem se au in vedere aparitia a noi structuri, precum Consortiul cooperativ mestesugaresc si
Corporatia cooperativa si disparitia micii cooperative mestesugares ti. Consortiul exprima asocierea a minimum trei cooperative mestesugaresti, iar Corporatia se constituie din societati cooperative mestesugaresti, consortii cooperative mestesugaresti, alte organizatii ale cooperatiei mestesugaresti sau chiar alte persoane juridice s i fizice.
In acest caz asociatia teritoriala va fi constituita din societati cooperative mestesugaresti, consortii cooperative mestesugaresti, corporatii cooperative sau alte persoane juridice interesate in sprijinirea miscarii cooperatiste mestesugaresti precum si din membrii cooperatori care fac parte din personalul asociatiei teritoriale.
Toate aceste organizatii au calitatea de persoana juridica. Prin statutele-cadru, patrimoniul organizatiilor cooperatiste mestesugaresti este statuat ca proprietate privata si, cu exceptia capitalului social nominalizat pe membrii cooperatori si pe membrii asociati, este indivizibil.
In sistemul cooperatiei mes tesugaresti se organizeaza s i functioneaza
Asociatii profesionale, Fundatii, Asociatii sociale si Asociatii cultural-educative care, de asemenea, au personalitate juridica.
Organizatiile cooperatiei mestesugaresti sunt create in folosul membrilor cooperatori si desfasoara activitati in vederea satisfacerii nevoilor acestora. Ele asigura realizarea in comun a activitatilor, afirmarea sociala si profesionala a cooperatorilor, precum si protectia lor sociala.
Principalele domenii de activitate ale cooperatiei mestesugaresti sunt: productie; prestari de servicii; constructii; activitati de comert; activitati bancare; activitati de asigurari; activitati de formare profesionala si invatamant; activitati de cooperare; alte activitati.
• Productia se refera la procesarea unor materii prime pentru obtinerea unor echipamente, masini, bunuri alimentare si nealimentare, ambalaje, obiecte de artizanat sau de cult. La aceasta activitate sunt atrase si integrate socio-profesional si persoane cu handicap.
• Prestarile de servicii se concretizeaza in lucrari de reparatii, intretinere, confectionare. Ele se executa catre persoane fizice si juridice, la sediul clientului, ori la sediul unitatii prestatoare. Repararea si intretinerea sunt strans legate de bunurile durabile, de garantiile acordate cumparatorilor acestora. Un alt sector distinct al prestarilor de servicii din cooperatia mestesugareasca il formeaza serviciile turistice si serviciile financiare prestate catre membrii cooperatori sau catre terti.
• Activitatea de comert include comercializarea bunurilor produse, operatiunile de comert exterior (unele generate de schimburile intercooperatiste in cadrul Aliantei Cooperatiste Internationale) s i activitatea de alimentatie publica din unitatile, asociatiile sociale proprii. De asemenea, tot aici se includ si achizitiile de bunuri de la populatie sau persoane juridice in scopul reconditionarii si valorificarii.
• Activitatea bancara se desfas oara prin MINDBANK, creata in cadrul cooperatiei mestesugaresti pentru intrajutorare si finantare prin structuri proprii ale sistemului.
• Organizatiile teritoriale si ANCOM desfasoara activitati specifice de conducere, coordonare, reprezentare, conform legii si statutului-cadru.
15.5. Organizatii patronale

Potrivit statutului si sistemului de constituire, organizatiile patronale sunt apolitice, neguvernamentale, independente. Ele se constituie ca persoane juridice, fara scop lucrativ, prin libera asociere. In interesul asociatilor ele desfasoara activitati de sprijinire, promovare si aparare in raporturile cu institutiile puterii (legislative, executive) si cu organizatiile sindicale. De asemenea, se preocupa de accelerarea privatizarii si atragerea de capital, de investitori din strainatate. Implicarea in relatiile de munca o face cu prilejul negocierii contractelor colective de munca, negocierii drepturilor salariale precum s i a altor probleme de politica sociala. Prin participarea la activitatile Consiliului Economic si Social contribuie la solutionarea problemelor complexe ale economici nationale, la negocierea si asigurarea conditiilor favorabile pacii sociale.
Se resimte totusi lipsa unei legislatii noi, moderne; deschisa si racordata la problematica progresului tehnico-stiintific, la conducerea moderna, la informatizarea societatii. Reglementarile dintre cele doua razboaie mondiale, in baza carora s-au reorganizat organizatiile patronale, sunt suficient de depasite fata de ceea ce reprezinta astazi cerintele unei societati moderne.
In comert, conducerile firmelor din comertul cu ridicata au infiintat organizatii patronale distincte pentru marfuri alimentare, marfuri metalo-chimice, marfuri textile incaltaminte, materiale de constructii si combustibil. In turism, s-a constituit Federatia
Patronala din Turism (FPT), iar in activitatea de bursa, Uniunea Burselor de Marfuri din Romania (avand ca fondatori Bursa Romana de Marfuri - Bucures ti, Bursa
Universala - Brasov, Bursa de Marfuri - Timisoara, Bursa de Marfuri - Arad, Bursa
Maritima si de Marfuri-Constanta).
Organizatii similare au aparut s i in alte ramuri: Asociatia Romana a
Antreprenorilor din Constructii (ARACO), Consiliul National al Intreprinderilor Private
Mici si Mijlocii (CNIPMM), Alianta Organizatiilor Patronale Private, Federatii ale patronatului pe ramuri ale industriei, Confederatia Patronala din Industria Romaniei
(CONPIROM), Uniunea Romana a Producatorilor Industriali si a Comerciantilor
(URPICI), Uniunea Generala a Industriasilor Din Romania (UGIR).
La nivel national s-a format Confederatia Nationala a Patronatului Roman
(CNPR) prin asocierea dintre ARAGO, UGIR, URPICI, FPT, CENTROCOOP.
Aceste structuri si-au propus sa sustina privatizarea, restructurarea si relansarea activitatii economice, dezvoltarea societatilor comerciale, instituirea dialogului social si tripartit, perfectionarea organizarii si functionarii organizatiilor patronale, crearea cadrului legislativ pentru organizarea si functionarea patronatului.
In paralel s-a urmarit revigorarea activitatii economice a firmelor membre prin organizarea de targuri (pentru membrii asociati) si promovarea relatiilor si a activitatilor comune cu firme externe.

15.6. Organizatii internationale

• Acordul General pentru Tarife si Comert (GATT) incheiat la 30 octombrie 1947 la Geneva de catre 23 de state semnatare a intrat in vigoare la
01.01.1948 si a devenit, in timp, cel mai larg cadru institutional juridic pentru stimularea comertului mondial. Dupa nenumarate si prelungi runde de tratative in
1994, 124 de state au convenit sa amplifice rolul GATT pentru transformarea lui, de la 1 ianuarie 1995, in Organizatia Mondiala a Comertului. Un ultim obstacol pe drumul acestei transformari a fost depasit o data cu ratificarea de catre Congresul
SUA a ultimelor acorduri de la Marrakesh.
Obiectivele majore ale acordului constau In reducerea treptata a taxelor vamale, reducerea si ridicarea restrictiilor cantitative (contingentari, licente etc.),
inlaturarea barierelor din comertul mondial. Printre principiile de baza s-au regasit: acordarea reciproca (intre statele semnatare) a clauzei natiunii celei mai favorizate, interzicerea restrictiilor cantitative la import, folosirea consultarilor ca metoda de evitare a prejudicierii membrilor in materie de comert.
De la infiintare si pana in prezent, sistemul GATT a oferit comunitatii comerciale internationale un set de reguli s i de reglementari comerciale, a slujit ca for de negocieri multilaterale si a reusit sa aduca treptata liberalizare si remarcabila expansiune a comertului international. Incheierea rundei Uruguay (cea de a opta din ciclul negocierilor multilaterale desfasurate sub auspiciile GATT) prin semnarea la
Marrakesh a documentului final, marcheaza trecerea la “noul sistem GATT”, la
infiintarea Organizatiei Mondiale de Comert (OMC sau WTO). In sfera de activitate a noii organizatii se cuprind domenii diverse ale circulatiei marfurilor si serviciilor, ale proprietatii intelectuale, institutionalizarea unui mecanism unitar de reglementare a disputelor si neintelegerilor dintre state. Consolidarea competentelor statelor are mare importanta mai ales pentru statele mici, deoarece, in ultimii ani, ele au fost expuse unor presiuni si actiuni unilaterale de retorsiune la care nu au putut raspunde.
Documentul final de la Marrakesh contine modificarea a numeroase norme si prevederi referitoare la evaluarea vamala, subventii, masuri antidumping si protectioniste. Tarilor est-europene si celor in curs de dezvoltare li se acorda 5 si, respectiv, 10 ani pentru a se alinia la prevederile juridice internationale.
• Camera de Comert Internat ionala infiintata in anul 1920 la Paris, pe baza hotararii luate de Conferinta Internationala a Comertului, tinuta in anul 1919 la
Atlantic City, este un organism international mult mai vechi. Scopul infiintarii acestui organism international l-a format asigurarea reprezentarii intereselor tuturor agentilor antrenati in afaceri internationale: comert, industrie, transporturi, finante. Activitatea ei se desfasoara prin intermediul camerelor de comert si industrie nationale, al organizatiilor s i membrilor asociati.
• Pe linia dezvoltarii cooperarii, extinderea schimburilor bi si multilaterale, un rol important revine Camerei de Comert Internationala Mixta, care promoveaza relatiile cu organizatii internationale, cu firme din diverse state. In acelasi timp, dezvoltarea Comunitatii Economice Europene si transformarea ei in Uniunea
Economica a generat necesitatea armonizarii activitatii Camerelor de Comert si
Industrie din tarile membre. Asa a aparut Eurocamera ca o institutie cu sediul la
Bruxelles, cu activitati de reprezentare pe langa instantele Uniunii Europene.
In perspectiva, se contureaza armonizarea actiunilor si intereselor pe fundalul programatic al Organizatiei de Comert, pe confruntarea intereselor nationale si multinationale din marile piete comune. De asemenea, se vor mentine Curtea
Internationala de Arbitraj (de pe langa Camera de Comert Internationala) si
Consiliul pentru practicile publicitare.

REZUMAT
• Necesitatea existentei unor structuri de coordonare a activitatii comerciale.
• Autonomia organizatorica si cooperarea dintre camerele de comert si industrie.
• Gruparea sistemelor camerelor de comert s i industrie in sistemul bilateral si sistemul multilateral. Interdependentele dintre camerele teritoriale si Camera de
Comert si Industrie a Romaniei, o conditie sine qua non a desfasurarii in conditii viabile a activitatii celor doua institutii neguvernamentale.
• Relatiile existente intre institutiile interne si cele externe de profil au menirea de a promova comertul intern si exterior, de a impulsiona atragerea de investitori straini si de a facilita accesul la informatiile necesare.
• Reasezarea sistemelor cooperatiste pe structuri conforme cu cerintele economiei de piata presupune mentinerea trasaturilor sociale generice ale infiintarii acestor sisteme.
• Descentralizarea conducerii activitatilor comerciale se poate realiza in limitele rationalului. Trecerea peste aceste limite, manifestarea indiferentei fata de utilitatea informarii, documentarii si modernizarii conducerii duce la proliferarea empirismului, haosului.
• Necesitatea definirii corecte a continutului activitatilor, a corelatiilor dintre proprietate si modul de organizare a activitatilor, mai ales in cadrul comertului cooperatist se manifesta pregnant.

INTREBARI RECAPITULATIVE
1. In ce consta deosebirile dintre sistemul cooperatiei de consum si sistemul cooperatiei mestesugaresti ?
2. Care sunt atributiile Oficiului Concurentei ?
3. Ce relatii exista intre Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei ?
4. Prin cine se asigura informarea agentilor economici ?
5. Care dintre institutiile, organele si organismele mentionate au structuri la nivel judetean ?

BIBLIOGRAFIE
1. Popa I. - Tranzactii economice internationale, Editura Economica, Bucuresti,
1997
2. Ristea A-L., Purcarea T., Patriche D. (coordonatori) - Meseria de comerciant,
Editura Didactica s i Pedagogica si Institutul National "Virgil Madgearu",
Bucuresti, 1995
3. https://www.ccir.ro
4. https://www.onrc.ccir.ro