Concepte cheie

• indici nationali • indici mondiali

• indici cu capitalizare bursiera

 

7.2. Caracteristici ale indicilor bursieri

Indicii bursieri exprima evolutia cursului valorilor mobiliare pe o anumita piata. Semnificatia indicilor este data de structura acestora. Astfel, indicii din prima generatie, in structura carora se cuprind actiuni ai caror

emitenti apartin aceluiasi domeniu de activitate (Dow Jones Industrials, Financial Times, Nikkei etc.), au o capacitate de informare limitata.

Indicii din generatia a doua, denumiti si indici compoziti (NYSE pe piata New- York-ului, FT-SE – 100 pe piata Londrei sau TOPIX pe piata japoneza), au un grad de relevanta mai ridicat, datorita cuprinderii unui numar mai mare de firme apartinand unor domenii de activitate diferite, inclusiv institutii bancare, de asigurari, firme din ramura transporturilor, telecomunicatiilor etc.

Alcatuirea indicilor din generatia a doua s-a realizat pe baza unor cerinte precum: a) selectarea esantionului de firme incluse in structura indicelui bursier, tinand

seama de faptul ca acesta trebuie sa exprime evolutia pietei in general; b) atribuirea unei anumite importante prin:

pondere egala pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui;

pondere cu capitalizare bursiera, adica ponderea titlului in structura indicelui este cu atat mai mare cu cat dividendele pe actiune sunt mai ridicate;

fara pondere, prin luarea in considerare numai a cursurilor valorilor mobiliare;

c) alegerea datei de referinta pentru care indicele se echivaleaza cu 100, 1.000

sau 10.000 puncte, in functie de reglementarile pietei. Indicele aferent oricarei alte perioade exprima o crestere sau o diminuare fata de perioada de baza.

Criteriile de selectare a valorilor mobiliare ce compun indicele bursier sunt:

- grad de capitalizare bursiera ridicat;

- grad mare de dispersie, adica difuzia valorilor mobiliare in randul detinatorilor sa fie foarte mare;

- cotarea valorilor mobiliare sa se realizeze prin sistemul bursei informatizate;

- structura valorilor mobiliare ce compun indicele sa urmeze repartitia pe sectoare de activitate a titlurilor inscrise in cota oficiala a bursei.

Introducerea unei valori mobiliare in structura indicelui reprezinta pentru emitent o consacrare, titlul respectiv fiind considerat o valoare sigura.

Principalii indici bursieri sunt specifici pietelor din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii si Japonia. In ultimii ani, insa, internationalizarea pietelor bursiere a determinat aparitia si utilizarea unor indici internationali.

7.3. Indicii pietei de capital in Romania

Bursa de Valori Bucuresti a cunoscut modificari si in ceea ce priveste indicii bursieri. Activitatea complexa a unei burse de valori implica cu necesitate existenta unui sistem de indicatori statistici, care sa cuantifice, cantitativ si calitativ, procesele tranzactionale, impactul dintre cerere si oferta, precum si tendintele in viitorul apropiat pe respectiva piata.

Analiza unei piete bursiere pe ansamblul sau se realizeaza, ca pentru orice alt sector al economiei nationale, in principal cu ajutorul unor indicatori, care sintetizeaza evolutia componentelor sale. Fiecare bursa de valori are sistemul sau propriu de indicatori.

Indiferent insa, de tipul bursei, sistemul include indicatori referitori la aceleasi activitati:

- indicatorul general al activitatii bursiere (indicele bursei);

- indicatori sintetici pentru sectoarele economiei nationale (indicatori sectoriali: industrie, agricultura, alimentatie publica, turism, servicii, finante, asigurari sociale);

- indicatori cantitativi, referitori la: numarul de titluri cotate, numarul de titluri cumparate/vandute, preturile de vanzare/cumparare, numarul de contracte incheiate, volumul tranzactiilor, nivelul capitalizarii bursiere;

- indicatori calitativi: rata rentabilitatii, riscul unui titlu imobiliar, volatilitatea unui titlu imobiliar.

Fie ca este vorba de Bursa de Valori sau de piata extrabursiera, investitorii au nevoie

de un reper care sa exprime evolutia pietei. De aceea, societatile de intermediere a valorilor mobiliare si-au intocmit indicatori proprii de analiza a pietei. Micului investitor, posibil client al unui SVM, urmarirea evolutiei indicatorilor bursieri sau ai pietei RASDAQ ii ofera o imagine sugestiva asupra istoricului pietei pe care doreste sa investeasca. De asemenea, indicii pietei sunt semnalul de avertizare pentru evolutia pe termen scurt a cursului actiunilor.

In acest moment, mai multe SVM-uri isi promoveaza proprii indici, constituiti pe criterii foarte usor diferite. Exista indici ai Bursei de Valori si indici ai pietei RASDAQ. Bursa de Valori calculeaza, la randul ei, indicele oficial al pietei.

Indicii pietei de capital, indiferent de cine sunt calculati, tin cont de capitalizarea bursiera, determinata ca produs intre pretul actiunilor cotate si numarul actiunilor emise de catre respectivele societati luate in considerare. Indicatorii pietei de capital reflecta o evolutie a preturilor de pe piata in comparatie cu o valoare prestabilita a pietei de capital.

BET (Bucharest Exchange Trading)

Numele oficial al indicelui este:

• In limba romana: Indicele Bursei de Valori Bucuresti • In limba engleza: Bucharest Exchange Trading • Nume abreviat: BET

Data de referinta pentru acest indice este 19 septembrie 1997, data de start este de 22 septembrie 1997, iar valoarea de start a fost de 1.000 puncte.

Indicele BET este un indice ponderat cu capitalizarea bursiera si este creat pentru a reflecta tendinta de ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.

Pentru a compensa orice efect artificial datorat modificarilor de capital social sau preturilor actiunilor ca urmare a divizarii acestuia, valoarea indicelui este ajustata cu un factor de corectie in ziua in care are loc schimbarea ce afecteaza pretul actiunii.

Regulile selectiei celor 10 actiuni care formeaza portofoliul indicelui sunt:

• actiunile trebuie sa fie cotate la Categoria I a bursei;

• actiunile trebuie sa aiba cea mai mare capitalizare bursiera;

• actiunile trebuie sa fie cele mai lichide (se urmareste ca suma totala a tranzactiilor din portofoliul indicelui sa fie cel putin 70% din valoarea totala tranzactionata).

Prin constructie (metodologie de calcul, reguli de selectie a actiunilor si actualizare) el are scopul de a furniza o baza adecvata pentru tranzactiile derivate pe indici. Acestea sunt options si futures si combinatii ale acestora. Ele fac obiectul Ordonantei nr. 68 din 28 august 1997, privind bursele de marfuri.

Tranzactionarea instrumentelor derivate pe indici are ca scop acoperirea riscului investitorilor in actiunile ce compun portofoliul indicelui, prin angajarea de tranzactii pe instrumente derivate in sensul invers al celor pe valorile mobiliare respective. Aceasta operatiune se numeste “arbitrajul pe index”.

Indicele BET permite managerilor de portofoliu calcularea coeficientului beta, avand astfel la dispozitie o masura mai precisa a volatilitatii actiunilor cotate. Coeficentul beta este un indicator al variabilitatii (volatilitatii) cursului actiunii (mai exact covarianta unui tip de actiuni in raport cu ansamblul pietei).

Prin definitie, indicele bursei are un coeficient beta de 1, deoarece el reprezinta tendinta generala a pietei. Coeficientii beta sunt calculati de specialisti si prezentati in tabele actuariale.

Indicele BET este exprimat si in USD (“dollar terms”), prin convertirea preturilor in lei la cursul BNR din ziua respectiva, servind astfel si investitorilor straini care doresc si o alta exprimare a indicelui.

BET – C (BET – Compozit)

La data de 17 aprilie 1998, Bursa de Valori Bucuresti a dat publicitatii al doilea indice oficial al sau, si anume indicele compozit. Denumirea abreviata a acestuia este BET-C, data de referinta fiind 16 aprilie 1998, iar valoarea de start, ca si in cazul indicelui BET, de 1.000 puncte.

Aceasta masura a fost luata datorita necesitatii unei reprezentari complete a evolutiei preturilor titlurilor tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.

Indicele BET-C este calculat ca si indicele BET, si anume este egal cu media ponderata cu capitalizarea bursiera a preturilor titlurilor aflate in portofoliul indicelui.

Preturile folosite sunt preturi medii. Baza indicelui contine preturile medii din data de referinta (16 aprilie 1998). Aceasta formula este similara celei folosite in cazul indicilor din generatia a II-a (S&P 500, FT-SE 100, CAC 40, ATX etc.)

Datorita faptului ca scopul principal de creare a indicelui compozit este de a reflecta evolutia tuturor actiunilor tranzactionate, in cosul indicelui vor fi automat incluse noile societati pe masura ce sunt cotate, in ziua urmatoare dupa formarea pretului de piata.

Pentru a compensa orice efecte artificiale asupra pretului de piata (datorate adaugarilor

de noi titluri, a divizarilor/consolidarilor de actiuni, fuzionari de firme sau orice modificari ale capitalului social), valoarea indicelui este ajustata (indicele este racordat) cu un factor de corectie in ziua in care are loc schimbarea care afecteaza pretul. Astfel, se asigura continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui. Factorul de corectie este valoarea indicelui din ziua anterioara modificarii indicelui si cosului.

Noile ponderi rezultate dupa fiecare modificare a cosului vor fi puse la dispozitia societatilor de valori mobiliare, membre ale Asociatiei Bursei. De asemenea, daca din diverse motive se doreste schimbarea valorii de referinta (a bazei) de la 1.000 puncte la valoarea actuala a indicelui BET-C, Serviciul de Cercetare-Dezvoltare va pune la dispozitie procedura necesara realizarii acestei operatiuni.

Indicele BET-C va fi exprimat atat in lei, cat si in USD, fiind astfel un indicator util pentru investitorii romani si straini. Exprimarea in USD se realizeaza prin convertirea preturilor in lei la cursul BNR din ziua respectiva.

Valoarea indicelui este calculata in timp real si afisata atat pe tabela electronica, cat si

pe toate terminalele agentilor din ringul bursei sau conectate la distanta la sistemul de tranzationare automata. De asemenea, indicele va fi preluat in timp real de catre agentiile de stiri Reuters si Dow-Jones Telerate si va apare in pagina Internet a bursei.

Indicele pietei extrabursiere din Romania – Rasdaq Compozit

Piata Nationala de Valori Mobiliare Rasdaq a lansat la data de 3 august 1998 propriul indice cu caracteristici bursiere. In acest sens, “Raportul de tranzactionare” din 3 august a cuprins prima calculatie a variatiei indicelui RasdaqCompozit, data de referinta in care indicele a luat valoarea de start de 1.000 puncte fiind 31 iulie 1998.

Indicele Rasdaq Compozit include in calculatie toate societatile listate pe piata Rasdaq. El urmareste sintetizarea tendintei globale a preturilor actiunilor emise de societatile listate pe piata Rasdaq.

Din punct de vedere al metodologiei de calcul, indicele Rasdaq Compozit se incadreaza in familia de indicilor bursieri ponderati prin capitalizarea de piata.

Elementele ce definesc calculatia indicelui sunt:

C₀ = capitalizarea bursiera initiala a unei societati comerciale

Reprezinta valoarea de piata a numarului total al actiunilor emise de respectiva

societate in momentul de referinta. Se calculeaza ca produs intre pretul de inchidere al actiunilor societatii respective in ziua de referinta si numarul total de actiuni emise de respectiva societate.

C_c = capitalizarea de piata curenta a societatii comerciale

Reprezinta valoarea de piata curenta a numarului total de actiuni emise de respectiva

societate in momentul de referinta. Se calculeaza ca produs intre pretul ultimei tranzactii realizata cu actiunile societatii respective si numarul total de actiuni emise de respectiva societate.

D₀ = divizorul in momentul de referinta

I₀ = valoarea initiala a indicelui (1.000 puncte)

I = valoarea curenta a indicelui

N = numarul de societati comerciale cuprinse in portofoliul indexului.

Valoarea divizorului in momentul de referinta se calculeaza astfel:

D₀ = (S C_0i)/I₀

Valoarea curenta a indexului se calculeaza astfel:

I = (S C_i)/D₀

Pentru a compensa efectele generate asupra indicelui Rasdaq Compozit in fata diverselor procese economice (divizari/consolidari de actiuni, fuzionari, lichidari, modificari in capitalul social) se utilizeaza urmatorul algoritm: 1. se recalculeaza capitalizarea portofoliului;

2. se ajusteaza valorile divizorului in mod corespunzator.

Astfel se asigura continuitatea evolutiei indicelui Rasdaq Compozit, fara a se perturba

comparabilitatea cu perioadele precedente. Orice modificari de asemenea natura vor fi puse la dispozitia societatilor de valori mobiliare si vor fi date publicitatii.

BIG BSE Index

A fost lansat de societatea de intermediere a valorilor mobiliare Bucharest Investment Group si ia in considerare toate companiile de la Bursa de Valori Bucuresti. Acest indice este calculat incepand cu prima zi de tranzactionare la bursa (20.11.1995) si a pornit de la o valoare de 1.000 puncte.

BIG Index face parte dintr-o familie de indici calculati de SVM Bucharest Investment Group. Indicele BIG este un indice global, care evidentiaza evolutia pietei. Ca si ceilalti indici ai societatii de intermediere a valorilor mobiliare, nu este un indice aprobat in mod oficial de organismele pietei de capital.

Calculul indicelui se face pe baza unui program de calculator care utilizeaza ca date de intrare rapoartele zilnice furnizate de Bursa de Valori. Indicele BIG tine cont de pretul mediu calculat la sfarsitul sedintei de tranzactionare.

Formula de calcul pentru BIG ia in considerare toate ajustarile obligatorii ori de cate ori capitalizarea totala a companiilor sufera modificari datorate unei noi listari sau cresterii capitalului social al uneia dintre companiile respective.

VAB BX

Face parte dintr-o familie de indici calculati de societatea de intermediere a valorilor mobiliare Vanguard Bucuresti. Vanguard a lansat primul indice bursier in aprilie 1996.

VAB BX porneste in 20 noiembrie 1996 de la 1.000 puncte si urmareste totalitatea actiunilor cotate la Bursa de Valori.

Indicele se calculeaza in functie de evolutia zilnica a capitalizarii totale a pietei, iar pentru capitalizare se folosesc preturi medii. VAB BX indica nivelul mediu al pietei, spre deosebire de indicii de lichiditate care se ghideaza dupa cele mai tranzactionate societati.

Capitalizarea unei firme = numar actiuni emise * pret mediu Capitalizarea pietei = suma capitalizarii firmelor ce sunt tranzactionate VAB BX (azi) = VAB BX (ieri) * capitalizare (azi) / capitalizare (ieri)

Ajustarile se fac astfel:

- o societate nou intrata la tranzactionare intra in componenta indicelui in a doua zi de tranzactionare pentru a influenta indicele numai prin variatii ale pretului;

- cand o societate nu este tranzactionata, intra in indice in ultimul pret mediu tranzactionat;

- cand o societate isi modifica numarul de actiuni, se recalculeaza si capitalizarea pietei din ziua precedenta modificarii.

Indicele compus GELSOR

Este calculat de catre societatea de intermediere a valorilor mobiliare Gelsor. El a fost lansat in anul 1995 pentru societatile cotate la Bursa de Valori, cu scopul de a furniza o masura a tendintelor pietei de care sa beneficieze toti cei interesati de evolutia generala a preturilor.

Indicele Compus Gelsor este o masura a schimbarii valorii de piata a tuturor societatilor comerciale de intermediere a valorilor mobiliare tranzactionate de Bursa de Valori Bucuresti.

Indicele Gelsor este calculat in functie de pretul de inchidere al actiunilor. Valoarea de piata a fiecarei societati comerciale se calculeaza inmultind pretul de inchidere pe actiune cu numarul total de actiuni aflate in circulatie. Valoarea totala de piata se raporteaza la valoarea totala de piata de baza. Valoarea de baza a fost fixata arbitrar la 100 puncte pentru data de 21 noiembrie 1995, prima zi de tranzactionare la Bursa de Valori.

Schimbarile de capitalizare, listarea societatilor noi si excluderea societatilor de la Cota bursei sunt eliminate prin schimbarea proportionala a valorii totale de piata de baza.

Din 1997, Gelsor a inceput sa calculeze si indicele Gelsor pentru Categoria I a bursei, a carui valoare de baza a fost fixata arbitrar la 20 puncte pentru data de 20 iunie 1995.

In aceeasi zi, Indicele Compus Gelsor pentru Bursa de Valori inregistra valoarea de 200,07 puncte. Aceasta este o dovada a faptului ca societatile cotate la categoria I a bursei au cea mai mare influenta in evolutia indicatorilor bursieri.

In concluzie: indicii pietei permit evaluarea tendintei generale a pietei romanesti de capital, profitabilitatea ei comparativ cu alte oportunitati de investitii. In raport cu cunostintele analitice ale investitorului, indicii pot sa determine volatilitatea pretului in actiuni in raport cu evolutia pietei si pot furniza o baza de pornire pentru tranzactiile futures.

Contracte la termen pe indici bursieri in Romania

Ordonanta nr. 69/1997 privind bursele de marfuri, a fost emisa la cativa ani dupa ce Bursa Romana de Marfuri (BRM) a lansat tranzactiile la termen si la aproape 2 luni dupa introducerea tranzactiilor cu contracte futures la Bursa Monetara Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS).

Singurul ring pentru tranzactionarea contractelor futures in Romania este la Sibiu. Sunt cotate contractul pe cursul leu/dolar, leu/marca si pe indicele bursier BMS1.

Caracterizarea contractului pe indicele BMS1

Contractul pe indicele BMS1 reprezinta media aritmetica a preturilor medii ale societatilor comerciale listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti. La contractul BMS1 elementul de referinta este valoarea oficiala a indicelui. Pana la scadenta, atat cumparatorul, cat si vanzatorul pot iesi din obligatia asumata initial printr-o operatiune de sens contrar: cumparatorul vinde un contract, iar vanzatorul cumpara un contract.

Contractul BMS1 la o luna se caracterizeaza prin:

Unitatea de tranzactionare: 100 lei * BMS1;

Cotarea: BMS1 (in puncte);

Limita de oscilatie zilnica: maximum 300 puncte fata de cotatia medie a zilei precedente;

Marja initiala: 100.000 lei/contract;

Marja de mentinere: 70.000 lei/contract.

Sa urmarim traseul unui contract pe indicele BMS1. Presupunem ca detinem un

portofoliu de actiuni cotate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, pe care nu dorim sa le vindem, deoarece suntem interesati de dividende. Ne asteptam ca spre sfarsitul lunii preturile sa scada. Dam ordin brokerului sa vanda un contract la o luna la 3.100 (adica 3.100 puncte valoarea indicelui * 100 lei pret unitar stabilit de BMFMS).

Nu trebuie sa platim 3.100 * 100 lei = 310.000 lei, ci doar marja initiala: 100.000 lei/contract. La bursa preturile urca, deci cresc atat indicele BMS1, cat si cotatia contractului, care ajunge la 3.500 puncte * 100 lei = 350.000 lei. Suntem in pierdere cu 40.000 lei. Casa de Compensatie a BMFMS ne obliga sa ne alimentam contul cu 10.000 lei, pentru a mentine marja de siguranta, fixata la 70.000 lei.

Dupa anuntarea datei dividendelor, preturile actiunilor scad vertiginos si, cu o zi inainte de scadenta, BMS1 atinge 2.900 puncte. Anticipatia realizata a fost corecta si castigul este de 200 puncte * 100 lei = 20.000 lei. Se cumpara un contract pe BMS1 in penultima zi, se incaseaza cei 20.000 lei, dupa care se efectueaza o vanzare a actiunilor la Bursa de Valori Bucuresti.

Pierderea de pe actiuni a fost compensata prin castigul din futures si s-a pastrat si dreptul de a incasa dividendele.

7.4. Aplicatii rezolvate

 

 

Aplicatia 1

Clientul A incheie la 1 aprilie anul N, pe piata americana, o tranzactie pentru cumpararea a 10 contracte futures pe indicele bursier Dow-Jones, cu scadenta in luna septembrie, la cursul de 10.737,46 puncte. La 30 mai anul N clientul A isi inchide pozitia printr-o operatiune de sens contrar la 10.824,58 puncte.

Rezultatul tranzactiei pentru clientul A va fi: a) +26.765 USD b) –65.200 USD

c) +435.600 USD d) +354.875 USD

e) –512.980 USD.

REZOLVARE

01.04. N: valoare tranzactie (cumparare) = 10.737,46 puncte * 10 contracte = 107.374,6 puncte

30.05. N: valoare tranzactie (vanzare) = 10.824,58 puncte * 10 contracte = 108.245,8 puncte

Rezultat final = profit = 871,2 puncte Rezultat final in unitati monetare

= rezultat final in puncte * multiplicatorul specific pietei americane = 871,2 puncte * 500 USD = 435.600 USD

Raspuns corect: varianta c

Aplicatia 2

Clientul B vinde la 12 iulie anul N, pe piata elvetiana, 3 contracte futures pe indicele SBS, cu scadenta in decembrie, la 6.686,3 puncte.

La 24 septembrie anul N indicele SBS inregistreaza o valoare de 6.543,2 puncte, dar clientul isi lasa deschisa pozitia, sperand intr-o scadere mai accentuata a indicelui.

In ziua de lichidare a contractelor pe indicele SBS cu scadenta in decembrie pretul de lichidare al contractelor este 6.612,4 puncte.

Care va fi rezultatul inregistrat de clientul B? a) + 2.012,3 CHF b) –687,3 CHF

c) +2.146,5 CHF d) –1.038 CHF

e) +1.108,5 CHF.

REZOLVARE

12.07.N: valoare tranzactie (vanzare) = 6.686,3 puncte * 3 contracte = 20.058,9 puncte

23.12.N: valoare tranzactie (cumparare) = 6.612,4 puncte * 3 contracte = 19.837,2 puncte

Rezultat final = 221,7 puncte * 5 CHF (multiplicatorul pietei elvetiene)= 1.108,5 CHF

Raspuns corect: varianta e

Aplicatia 3

Se cunosc urmatoarele date: indicele bursier Standard & Poor’s 500 la curs spot 1.301,9 puncte. Rata medie a dobanzii pe piata americana 11,2% pe an. Pentru actiunile ce compun acest indice gradul de distribuire a dividendelor a fost de 21,3%.

Pentru un interval de prognoza de 110 zile, valoarea teoretica a contractului pe indicele Standard & Poor’s 500 va fi:

a) 1.204,8 puncte b) 1.069,12 puncte c) 1.323.8 puncte

d) 1.170,40 puncte e) 2.136 puncte.

REZOLVARE

VT = VS * (1+r-d)

VT = valoarea teoretica a contractului pe indicele bursier VS = valoare spot indice bursier

r = rata dobanzii pe piata indicelui bursier

d = grad de distribuire dividende pentru actiunile ce compun indicele

VT = 1.301,9*(1+0,0342-0,213) = 1.069,12 puncte

Raspuns corect: varianta b

Aplicatia 4

Un investitor detine, pe piata japoneza, un portofoliu pe indicele Nikkei, format din actiuni ce reprezinta o capitalizare bursiera de 143,9 milioane JPY si un coeficient de sensibilitate de 1,82. Cursul indicelui Nikkei este 17.342,27 puncte. Gestionarul portofoliului doreste vanzarea sa.

Numarul de contracte pe acest indice ce poate fi vandut este: a) 1 contract b) nici un contract

c) 2 contracte d) 3 contracte

e) 4 contracte.

REZOLVARE

valoare portofoliu

Numar contracte = *

curs indice * multiplica tor

* coeficient de sensibilit ate

143.900.00 0

N = * 1,82 = 1,51 contracte ≈ 1 contract

17.342,27 * 10.000

 

 

Raspuns corect: varianta a

Aplicatia 5

Valoarea depozitului de garantie solicitat pe piata engleza in cazul achizitionarii a 15 contracte pe indicele FTSE-100 este; a) 21.300 GBP

b) 14.500 GBP c) 1.500 GBP

d) 37.500 GBP e) 11.500 GBP.

REZOLVARE

Depozit de garantie = 100 puncte * numar contracte * multiplicator DG = 100 * 15 * 25 = 37.500 GBP

Raspuns corect: varianta d

Aplicatia 6

Se cumpara 5 optiuni de cumparare de tip european pe indicele CAC – 40, la pret de exercitare 4.650,81 puncte, cu prima 113 puncte. La un moment dat pe durata de viata a optiunii cursul a reprezentat 5.113,14 puncte.

La scadenta optiunii cursul era de 4.965,24 puncte. Rezultatul tranzactiei este:

a) +201.430 FRF b) +69.866 FRF

c) +349.330 FRF d) +40.286 FRF

e) +1.007,15 FRF.

REZOLVARE

 

 

 

4.650,81 4.763,81

 

 

 

 

Punct mort = pret de exercitare + prima = 4.650,81+113 = 4.763,81 Curs = 4.965,24 > punct mort

optiunea se exercita cu profit:

C: 4.650,81 (-)

V: 4.965,24 (+) +201,43 puncte Prima: 113 (-)

Rezultat final in unitati monetare = 201,43 puncte*5 optiuni*200 FRF = 201.430

FRF

Raspuns corect: varianta a

Aplicatia 7

Se vinde un CALL pe indicele FT-100, la pret de exercitare 875 puncte, prima 25 puncte. La scadenta indicele inregistreaza 940 puncte.

Rezultatul pentru operator este: a) –1.000 GBP b) +1.625 GBP

c) –1.625 GBP d) +625 GBP

e) +875 GBP.

REZOLVARE

 

 

 

 

 

 

875 900

 

 

 

Punct mort = pret de exercitare+prima = 875+25 = 900 Curs = 940 > punct mort

se exercita optiunea cu pierdere:

V: 875 (+)

C: 940 (-) -40 puncte Prima: 25 (+)

Rezultat final in unitati monetare = -40 puncte*25 GBP = -1.000 GBP

Raspuns corect: varianta a

Aplicatia 8

Un investitor cumpara pe piata japoneza o optiune PUT pe indicele TOPIX la pret de exercitare 1.420,6 puncte, cu prima 48 puncte.

La scadenta optiunii cursul este 1.483,2 puncte. Rezultatul pentru investitor va fi:

a) –389.450 JPY b) zero JPY

c) –480.000 JPY d) +146.000 JPY

e) +143.520 JPY.

REZOLVARE

 

 

 

 

1.372,6 1.420,6

Punct mort = pret de exercitare-prima = 1.420,6-48 = 1.372,6

Curs = 1.483,2 puncte > punct mort optiunea se abandoneaza pierdere maxima = prima platita

Rezultat in unitati monetare = 48 puncte*10.000 JPY = 480.000 JPY

Raspuns corect: varianta c

Aplicatia 9

Se vand 3 optiuni PUT de tip american pe indicele francez SBF-250 la pret de exercitare 2.768,7 puncte, prima 73 puncte.

Pe durata de viata a optiunii cursul inregistreaza urmatoarele niveluri:

C1 = 2.813,2 puncte, C2 = 2.698,3 puncte, C3 = 2.425,6 puncte, C4 = 2.842,9 puncte.

 

 

Rezultatul maxim al tranzactiei pentru operator este: a) +70.500 FRF b) +1.560 FRF

c) +4.051,5 FRF d) +88.320 FRF

e) +43.800 FRF.

REZOLVARE

 

 

 

 

2.695,7 2.768,7