Impunerea veniturilor persoanelor fizice poate fi :

a.separata

b.globala

a.Separata - impunerea prin lege pentru fiecare categorie de venit (ex: salarii, venituri obtinute din colaborari, opere de arta, conventii, publicatii, dobanzi). Calculul impozitului se realizeaza pentru fiecare venit in parte conform metodei de stabilire a bazei impozabile şi a cotelor de impunere legale (progresive simple sau progresive pe tranşe). Fiecare impozit se plateşte la termenul stabilit (lunar, semestrial, anual).

b.Globala - comporta insumarea tuturor categoriilor de venit, stabilirea unui venit global asupra caruia urmeaza sa se stabileasca impozitul. Venitul global se declara de catre platitor ca marime anuala. El poate fi stabilit pe familie sau pe persoana. In cazul in care este stabilit pe familie presupune luarea in considerare a situatiei familiale specifice, respectiv numarul de persoane care realizeaza venituri, numarul de persoane care nu realizeaza venituri sau alte persoane intretinute.

In tarile in care se practica impunerea globala se folosesc acele sisteme de stabilire a bazei impozabile prin luarea in considerare a situatiei familiale.

Impunerea separata: o sarcina fiscala mai mica pentru ca impozitul se calculeaza pe persoana in parte, nu solicita cote ridicate.

In cazul impunerii globale venitul impozabil se calculeaza insumand totalitatea veniturilor. Rezulta un volum ridicat al bazei impozabile careia ii corespunde un nivel superior al cotei de impunere (dezavantajul contribuabilului)

Acest dezavantaj poate fi atenuat daca se apeleaza la modalitati combinate cum ar fi calculul pentru fiecare categorie de venit cu ajutorul unor cote proportionale şi apoi calculul impozitului pe venitul global pe tranşe. O asemenea metoda permite şi stopajul la sursa.

Organul fiscal sau chiar platitorul sa calculeze pe baza declaratiilor de impunere globale impozitul cuvenit statului.

Deşi pare sa fie mai eficient, din punctul de vedere al contribuabilului sistemul impunerii separate nu asigura eficient respectarea echitatii fiscale.

Impunerea globala permite intr-o mai mare masura satisfacerea acelor cerinte in sensul ca venitul global poate fi un element de comparatie intre

categoriile de persoane. Comparatia trebuie facuta din punctul de vedere al statului prin prisma randamentului fiscal.

In Romania trecerea la impunerea globala nu s-a realizat. Date recente arata ca se va introduce de la 1 ianuarie 2000.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice conform ordonantei 06.85/23 dec.97. Platitorul = persoanele fizice romane, asociatii familiale romane, persoane fizice straine care obtin venituri in Romania.

Obiectul impozabil:

-venituri obtinute din activitatea economica pe baza de libera initiativa şi profesii libere;

-venituri din inchirieri şi subinchirieri;

-drepturi de autor;

-venituri din arende, subventii;

-venituri din inventii, inovatii, din activitati artistice;

-venituri de natura salariala obtinute de la alte locuri de munca decat cel de baza, premii sau caştiguri in bani şi natura, dobanzi, alte venituri.

Nu se impun:

-dobanzile incasate de titlurile de stat (obligatiuni);

-ajutoare, donatii, moşteniri, sponsorizari;

-producerea şi valorificarea obiectelor de cult;

-sumele platite de societatile de asigurari;

-pensii şi ajutoare sociale, burse, pensii de intretinere;

-venituri obtinute din vanzarea de produse agricole din productie proprie;

-venituri obtinute din turism in mediu rural pe 10 ani.

Categoriile de impozite definite:

a.impozitul pe venitul din activitatea de libera initiativa;

b.impozitul pe venitul din drepturile de autor;

c.impozitul pe venitul din inchirieri, subinchirieri;

d.impozitul pe alte venituri: dobanzi, venituri incasate pentru servicii sau lucrari, venituri din orice activitate desfaşurata in afara unitatii la care este salariata persoana fizica.

Cotele sunt progresive pe tranşe, cu cateva exceptii: cele proportionale:

- dobanzile bancare 1%,

-livrari de marfuri, vanzari de bunuri in regim de consignatie 15%,

-pentru venituri obtinute ca drepturi baneşti pentru investitii şi inovatii 20%.

Pentru categoriile de mai sus cotele prezinta urmatoarele intervale de variatie:

pentru categoriile a. şi b. cotele proportionale pe tranşe sunt intre 15-35%, pentru c-15%, pentru d. intre 10-40%.

Introducerea acestor ordonante reprezinta pasul pregatitor pentru trecerea la impunerea globala.

Impunerea pe venitul persoanelor juridice- impozitul pe profit (vezi cursul 5)

Dubla impunere internationala

Reprezinta dubla grevare a aceleiaşi materii impozabile obtinute de aceeaşi persoana in decursul unui an fiscal de catre 2 state, in contextul suveranitatii fiscale. Dubla impunere se refera la impozitele directe.

Dubla impunere internationala are caracter juridic, face obiectul dreptului fiscal international. Apare ca urmare a confruntarii reglementarilor diferitelor state.

Principiile impunerii folosite pe plan international:

1.Principiul teritorialitatii sursei de formare a veniturilor sau al originii veniturilor. Conform acestuia, venitul se impune in statul pe teritoriul caruia se obtine. Acest principiu este agreat mai mult de tarile in curs de dezvoltare.

2.Principiul rezidentei (al domiciliului) - dreptul la impunere il are statul de reşedinta. Acest principiu este preferat de tarile dezvoltate.

3.Principiul nationalitatii- dreptul la impunere il are statul caruia ii apartine cu cetatenia, indiferent unde işi are domiciliul sau de unde provine capitalul. Este preferat de tarile dezvoltate.

Aplicarea lor de fiecare stat conduce la aparitia dublei impuneri.

A investitii B

(de reşedinta) de capital (de origine a venitului)

se aplica principiul rezidentei se aplica principiul teritorialitatii

se datoreaza impozit in A se datoreaza impozit in B

dubla impunere

Fenomenul dublei impuneri este o frana in calea dezvoltarii relatiilor economice intre state. De aceea pe plan international, s-au manifestat preocupari inca din anii ’60. Organismele internationale au emis modele de conventii pentru evitarea dublei impuneri. Acestea fac obiectul reglementarilor de drept fiscal international, iar statele participante la relatii de cooperare economica procedeaza ori de cate ori este necesar la incheierea de conventii pentru evitarea dublei impuneri. In cadrul fiecarei conventii se definesc calitatea de rezident, platitorii, obiectul impozabil, modul de stabilire, acordarea creditului fiscal, nivelul cotelor de impunere, sediul permanent, precum şi

dreptul pe care il are fiecare din cele 2 state la impozitele care fac obiectul acestor conventii. Conventiile reglementeaza şi metodele care urmeaza sa se aplice pentru evitarea sau diminuarea efectului dublei impuneri.

Metode de evitare a dublei impuneri

Sunt 2 categorii:

1.Metode ale scutire (exonerari): a.scutirea integrala;

b.scutirea progresiva;

2.Metode ale creditatii (imputari): a.creditarea obişnuita;

b.creditarea totala.

1.a.Presupune ca in statul A de reşedinta, persoana considerata, denumita rezident, nu datoreaza impozit pe venitul obtinut in strainatate (in statul B). Aplicarea acestei metode nu ia in considerare daca s-a platit impozit in strainatate şi cat. Aplicarea metodei comporta existenta conventiei pentru evitarea dublei impuneri, iar conventia precizeaza metoda de aplicat. Aceasta metoda are o eficienta ridicata din punctul de vedere al contribuabilului.

Gradul de fiscalitate calculat in conditiile statului de rezidenta este foarte scazut. => Dubla impunere este evitata şi sunt incurajate relatiile economice dintre cele 2 state.

1.b.Presupune urmatoarele 2 etape de lucru:

-stabilirea venitului global, identificarea cotei de impunere progresiva la nivelul acestui venit global;

-calculul impozitului datorat in tara de reşedinta A, prin aplicarea acelei cote numai la nivelul veniturilor obtinute in statul de reşedinta (A). Daca persoana considerata obtine venituri şi in A şi in B, veniturile din statul B sunt luate in calcul doar in scopul identificarii cotei de impunere, dar impozitarea se realizeaza doar la veniturile din tara de reşedinta. Aplicarea acestei metode duce la calculul unui impozit mai mare, iar scutirea devine progresiva. Este o scutire cu eficienta mai slaba din punctul de vedere al contribuabilului.

2.a.Aceasta presupune 2 etape de lucru in calcularea impozitului datorat in tara de reşedinta:

-calcularea impozitului aferent veniturilor totale obtinute de catre rezident in cele 2 state, in functie de metodele utilizate (separata sau globala) şi de cotele progresive de impunere practicate in statul A:

-deducerea din impozitul astfel calculat (impozitul total), a impozitului aferent obtinut veniturilor obtinute in statul B, calculat cu cote de impunere progresive din statul A.

Daca in A fiscalitatea este mai mare decat in B =>avantaj. Daca este invers, creditul fiscal este mai mic decat impozitul fiscal =>influenta negativa

pentru contribuabil.

2.b.Spre deosebire de creditarea obişnuita aplicarea creditarii totale implica deducerea in intregime a impozitului platit in strainatate indiferent de diferentele dintre gradul de fiscalitate dintre A şi B.

Daca fiscalitatea in A<B creditarea totala este un avantaj şi invers.

Metodele creditarii au eficienta influentata de diferentele de fiscalitate dintre cele 2 state (nivelul cotelor progresive de impunere).

Ex: =10000 ; =10000 S-a incheiat intre A şi B conventie de evitare a dublei impuneri. Este prevazuta una dintre metode.

Cotele de impunere in A: Cotele progresive simple in B:

a3000 - 5% a5000 -5%

3001-5000 - 8% 5001- 9000 -6%

5001-10000 - 15% 9001-12000 -7%

10001-17000 - 18%

peste 17000 -20%

Se vor aplica pe rand cele 4 metode considerandu-le separat .

Se cer: a.sa se calculeze impozitele datorate in fiecare din state prin metoda de evitare a dublei impuneri prevazuta in conventie.

b.impozitul total platit.

c.gradul de fiscalitate al contribuabilului.

Scutirea integrala Scutirea progresiva

=700 $ =700 $

=1500 $ Vt=cota de impunere este 20%

=2000 $

=2200 $ =2700 $

Gf= Gf=

Se observa ca in cadrul acestei metode Gf a crescut cu 2,5 procente datorita faptului ca nivelul cotei progresive de impunere corespunde veniturilor totale din cele 2 þari.

Creditarea obiºnuita:

1.impunerea separata: 2.impunerea globala:

=700 $ =700 $

aplicarea metodei aplicarea metodei

=3000-10000•15%=1500 $ =4000-10000•15%=2500 $

It=1500+700=2200 $ It=2500+700=3200 $

Creditare totala:

1.impunere separata: 2.impunere globala:

=700 =700

aplicarea metodei aplicarea metodei

=3000-700=2300 =4000-700=3300

It=2300+700=3000 It=3300+700=4000

Impozitele indirecte caracteristica generala este aceea ca ele se calculeaza asupra valorii vanzarilor, se includ in preþurile de vanzare ºi in acest fel se suporta de catre cumparator. Platitorii de impozite indirecte sunt in general producatorii, distribuitorii de en-gros, detailiºtii, importatorii ºi alte categorii de persoane, iar suportatorii finali sunt persoanele fizice.

Impozitele indirecte au trasatura ca se repercuteaza, se transmit din sarcina platitorului in cea a consumatorului. Au un rol foarte important in formarea veniturilor statului. Acest aspect este general. In Romania in ultimii ani au crescut impozitele indirecte faþa de cele directe din punctul de vedere al aportului la venitul statului. Astfel numai TVA aduce la buget peste 35% din venituri, iar impozitele indirecte totale aduc conform bugetului pe ’98 peste 65% din veniturile fiscale.

Forme de manifestare:

-TVA, accize

-monopoluri fiscale

-taxe vamale ºi alte taxe.

TVA este cel mai important impozit.

Accizele sunt impozite speciale de consum. Ele se aºeaza asupra anumitor bunuri de provenienþa indigena sau din import. Vizeaza bunuri de consum. Alegerea bunurilor, baza de impozitare, cotele de impozitare

Se aleg bunuri ce se produc ºi se distribuie in cantitaþi mari ºi au cerere mare, bunuri ce au cerere inelastica in raport cu preþul pentru categoria de

consumatori considerata (bunuri daunatoare sanataþii, cele care trebuiesc raþionate, cele protejate pe plan intern); nu sunt vizate bunuri de larg consum.

In Romania bunurile supuse accizelor sunt: alcoolul ºi produsele din

alcool, vin ºi produsele din vin, bauturi spirtoase, bere, cafea, bijuterii din metale preþioase, confecþii din blanuri nobile, mobilier sculptat, articole de cristal, þigari, autoturisme, benzina, motorina.

Baza de impozitare o reprezinta pentru produsele indigene preþurile producatorilor ( inclusiv acciza sau un alt impozit), iar pentru produsele de import baza de impozitare este formata din valoarea in vama + taxele vamale + comision vamal.

Cotele de impunere sunt proporþionale sunt ad-valorem. Cotele sunt diferenþiate pe fiecare categorie de produs ºi daca este cazul pe sortimente. Sunt produse la care accizele se stabilesc in ECU/1000 þigarete, iar acciza se calculeaza astfel: se exprima cantitatea de þigari in 1000 bucaþi, la care se aplica suma fixa stabilita de lege ºi apoi se transfera in lei. Platitorii sunt producatorii ºi importatorii. Pentru bunurile indigene,producatorii trebuie sa stabileasca lunar accizele datorate bugetului, plata facandu-se pana la 25 a lunii urmatoare celei expirate. Importatorii au obligaþia sa stabileasca pe baza declaraþiei vamale valoarea accizelor datorate ºi sa efectueze plata in vama pentru fiecare import separat.

TVA este un impozit general pe vanzari. Se percepe asupra tuturor bunurilor:

-operaþiuni impozabile - sunt cele care reprezinta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile;

-prestaþii de servicii ºi lucrari;

-operaþiuni de intermediere (comisioane);

-importuri;

-operaþiunile care nu intra in sfera TVA, dar care se efectueaza de catre unele instituþii, organizaþii obºteºti sau religioase fara sa aiba ca scop obþinerea de

profit.

Nu intra in sfera TVA activitaþile specifice prestate de unitaþi sau instituþii ale puterii.

Operaþiuni scutite precizate de lege: -agenþii economici care au o cifra de afaceri sub 50 mil. lei, unele bunuri precizate de lege: combustibili pentru incalzit, energie electrica ºi termica, transportul in comun de calatori, bunuri din import care sunt scutite de taxe vamale.

Operaþiuni impozabile prin opþiune la solicitarea unor virtuali platitori.

Cotele de impunere proporþionale sunt de 22%, o cota redusa de 11%, cota 0% pentru export, cote recalculate ce au ca scop deducerea TVA din preþul in care este inclus. Cota recalculata:= (metoda sutei majorate).

Scutirea nu presupune deductibilitatea. Cota 0 presupune ca la operaþia de export nu se calculeaza TVA, dar exportatorii au dreptul la deducerea TVA la intrari, dar numai pentru bunurile exportate. Acest drept se aplica tuturor participanþilor la export.

Baza de impozitare este preþul sau tariful (pentru servicii) exclusiv TVA. Pentru bunurile la care se datoreaza acciza ramane inclusa in baza de impozitare a TVA.

Pentru bunurile de import se formeaza astfel: valoarea in vama + taxe vamale + comision + acciza dupa caz - calculul TVA datorat in vama.