Analiza tehnica sau chartista studiaza modificarile de pret ale actiunilor pe termen scurt, pornind de la un studiu istoric al cursurilor pe o perioada de cel putin 6 luni si de la influenta factorilor interni ai pietei asupra directiei si variatiilor de curs ale titlurilor.

In acest scop se realizeaza analize grafice sau diagrame care indica modificari de curs ale titlurilor intr-o perioada trecuta si prezenta, volumul tranzactiilor, precum si numarul actiunilor aflate in crestere sau descrestere. In studierea evolutiei trecute si prezente a titlurilor se desprind principalele tendinte ale unui titlu sau ale intregii piete.

In principal, prin analiza tehnica se urmaresc trei obiective:

♦ Proiectarea in viitor a comportamentului trecut si actual al cursului

In acest sens, se utilizeaza regresia liniara. Daca nivelul viitor al cursului este inferior celui calculat, atunci tendinta crescatoare a pietei si-a schimbat directia si invers. ♦ Cercetarea si urmarirea miscarilor ciclice ale pietei

Ipoteza de plecare se bazeaza pe convingerea ca orice titlu, care se afla in crestere, va ajunge sa scada. Pentru aceasta este necesar a se calcula frecventa ciclurilor si a se analiza evolutia preturilor in perioada pe parcursul careia calculele arata ca se apropie un punct de intoarcere al pietei.

♦ Urmarirea tendintei actuale pentru a stabili cand o variatie de pret va indica un punct de intoarcere.

Dupa mai bine de 15 ani de utilizare a analizei tehnice s-a dovedit ca cel mai mare potential l-a prezentat cea de a treia tendinta (cel de al treilea obiectiv).

Referitor la proiectarea in viitor a comportamentului unui titlu in functie de evolutia precedenta se apeleaza la functia de regresie liniara: y = a + bx unde: y = pretul (cursul) titlului, posibil de obtinut in viitor

a = media cursului pe perioada trecuta

b = o constanta a carei valoare depinde de numarul de observatii efectuate (deci de numarul de preturi utilizate)

x = numarul de zile considerate (luate in calcul pentru analiza)

Exemplu: In urma cotatiei bursiere pentru titlurile A in ultimile 7 zile s-au inregistrat

urmatoarele niveluri:

Ziua Curs (u.m.) x

1. 12 -3

2. 14 -2

3. 15 -1

4. 15 0

5. 16 1

6. 19 2

7. 19 3

Valoarea numerica a lui “x” este gasita dand zilei de cotatie centrale (ziua a patra), valoarea 0. Valoarea lui “x” devine negativa sau pozitiva pe masura ce se extinde in timp, indepartandu-se tot mai mult sau mai putin de punctul 0. Urmeaza in continuare multiplicarea fiecarui curs cu valoarea corespunzatoare a lui “x”.

Ziua	Curs	x	Curs*x
1.	12	-3	-36
2.	14	-2	-28
3.	15	-1	-15
4.	15	0	0
5.	16	1	16
6.	18	2	36
7.	19	3	57
TOTAL	109	0	+30

Din aceste date se desprind valorile lui “a” si “b”, astfel: - valoarea lui “a” = 109/7 = 15,57 - valoarea lui “b” = 30/28 = 1,07

Numarul 28 la numitorul fractiei este o constanta, intotdeauna egala cu 28, atunci cand numarul de zile de observare este 7 (portivit seriei de numere numite ale lui Fibonacci).

Relatia devine: y = a + bx = 15,51 + 1,07x

Daca il inlocuim pe “x” cu valori care merg de la –3 la 3 se va obtine pentru fiecare zi cate o

valoare a cursului apropiata de realitate, ceea ce permite formularea concluziei ca pot fi stabilite, cu o anumita probabilitate, nivelurile viitoare ale cursului:

Ziua 1: y = 15,57 + 1,07*(-3) = 12,36 Ziua 2: y = 15,57 + 1,07*(-2) = 13,43

Ziua 3: y = 15,57 + 1,07*(-1) = 14,50 Ziua 4: y = 15,57 + 1,07*(-0) = 15,57

Ziua 5: y = 15,57 + 1,07*1 = 16,64 Ziua 6: y = 15,57 + 1,07*2 = 17,71

Ziua 7: y = 15,57 + 1,07*3= 18,36 Ziua 8: y = 15,57 + 1,07*4 = 19,85

Rezultatul arata ca la cotatia urmatoare, cursul titlului va avea valoarea de 19,85 u.m. sau o valoare apropiata de aceasta.

Graficul prin bare

La baza analizei grafice se afla teoria lui Charles Dow, potrivit careia piata, in ansamblul ei, variaza producand miscari ale cursului, comparabile cu valurile.

La baza folosirii metodei se afla: - determinarea tendintelor - trasarea graficului.

Determinarea tendintelor porneste de la realitatea potrivit careia, in cursul unei perioade, evolutia unui titlu nu este uniforma. Pentru o mai buna surprindere a tendintelor si identificarea semnalelor de vanzare sau de cumparare, se traseaza doua drepte sau linii de tendinta: • dreapta suport/sprijin, obtinuta prin unirea a doua puncte reprezentand cel mai scazut nivel de curs;

• dreapta de rezistenta, care se obtine prin unirea punctelor indicand cel mai ridicat nivel al cursului.

Cele doua linii de tendinta formeaza un tunel.

Aceasta metode este in mod particular utilizata pentru a reprezenta variatiile de curs intr-un

interval de timp dat: zilnic, saptamanal, lunar sau alte perioade mai mari.

Graficul se reprezinta intr-un sistem de axe gradate aritmetic, in care abscisa reprezinta

unitatea de timp aleasa, iar ordonata reprezinta diferitele niveluri ale cursurilor unui titlu.

Exemplu: Se considera situatia actiunii “Siderurgica Hunedoara”:

Saptamana 1 2 3 4

Ziua Luni 4.200 3.100 3.133 3.748

Marti 4.191 3.100 3.180 3.300

Miercuri 4.159 3.100 3.240 3.300

Joi 4.021 3.149 3.400 3.388

Vineri 3.325 3.147 3.300 3.460

Curs max 4.200 3.149 3.400 3.748

Curs min 3.325 3.100 3.133 3.300

curs 4.200

 

 

 

3.800

 

 

3.400

 

 

 

3.100

1 2 3 4

Fig. 3.1. Grafic prin bare

Se traseaza pe grafic cursul cel mai mare si cel mai mic dintr-o saptamana, apoi se unesc printr-o dreapta verticala. Se traseaza apoi cursul de inchidere la sfarsitul perioadei (cursul de vineri) printr-un segment de dreapta orizontal, indreptat spre dreapta si cursul de deschidere de la inceputul perioadei (luni), printr-o dreapta orizontala indreptata spre stanga.

Interpretarea graficului prin bare se bazeaza pe doua concepte: nivelul de rezistenta si nivelul de sprijin.

Nivelul de rezistenta este o zona dintr-o tendinta ascendenta pe termen lung, denumita si zona de consolidare, pe parcursul careia cursurile bursiere se plafoneaza. Fenomenul se explica prin faptul ca procesul de crestere a cursurilor este generat de un excedent al cererii in raport cu oferta titlului mobiliar analizat.

Se constata astfel apropierea unui moment in care investitorii asteapta realizarea de profituri. Oferta este totusi compensata prin implicarea de noi investitori, atrasi de cursurile ridicate inregistrate anterior. Se constata astfel o glisare laterala a cursurilor intre limite destul de mici, care constituie nivelul de rezistenta.

Daca la inceputul unei asemenea perioade cursurile depasesc acest nivel de rezistenta, trebuie sa ne asteptam la o noua crestere, care, la randul sau, va fi stabilizata la un moment dat.

Daca, in caz contrar, plafonul nu este depasit, ne putem astepta la o scadere, eventual sporadica, a cursurilor titlului respectiv.

Nivelul de sprijin reprezinta o perioada de stabilitate in cazul unei scaderi a cursurilor bursiere pe o perioada indelungata. Scaderea cursurilor este legata de un excedent al ofertei si poate fi incetinita prin interventia investitorilor – cumparatori, care estimeaza ca nivelul cel mai de jos posibil a fost atins.

Similar cazului precedent, se creaza o glisare laterala a cursurilor, formand nivelul de sprijin. Daca acest plafon este depasit, exista conditii propice ca fenomenul de scadere sa continue.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig. 3.2. Nivelurile de rezistenta si sprijin/suport

O consecinta importanta a analizei graficului prin bare releva faptul ca atunci cand nivelul de rezistenta este depasit, se poate estima ca fenomenul va continua pana la urmatoarea stabilizare a cursurilor la un nou novel de sprijin.

Analistii cauta mai intai sa determine evolutia globala, cu ajutorul “liniei de tendinta”. Deoarece aceasta evolutie poate fi comparata cu miscarea mareelor, analistii aleg valorile celor doua niveluri, atunci cand curba cursurilor urmeaza indeaproape tendinta estimata.

In figura se poate observa cum nivelul de jos al valului atinge un nivel superior.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig. 3.3. Linie de tendinta ascendenta

Se poate astfel trasa o linie de tendinta ascendenta. Totusi, un grad mai mare de certitudine se obtine atunci cand cursurile se indeparteaza semnificativ de aceasta dreapta, dupa ce punctul superior a fost depasit. Rationamentul invers se aplica in cazul prezentat in figura urmatoare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig. 3.4. Lini de tendinta descendenta

Atunci cand tendinta a fost determinata, analistii cerceteaza semnalele care sa confirme prin stabilirea pe grafic a unor zone de forma fixa: triunghi, steag, unghi ascutit, arc de cerc etc.

Formatiile triunghiulare apar atunci cand linia varfurilor si linia abisurilor au tendinta de a se uni formand un unghi ascutit. Fiecare varf este din ce in ce mai jos, iar fiecare abis este din ce in ce mai sus decat precedentele. Valorile tind astfel catre un punct de echilibru.

Acest tip de formatii grafice se produc in momente diferite: la sfarsitul unei cresteri sau al

unei scaderi sau pe durata unei faze intermediare a unei tendinte primare care se va prelungi. Atunci cand una din cele doua drepte este surmontata, echilibrul este rupt si este posibil sa se precizeze tendinta ulterioara a cursurilor bursiere.

Daca este cazul dreptei superioare, tendinta va fi de crestere, indicand un semnal de cumparare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig. 3.5. Semnul de cumparare

Daca dreapta este cea inferioara, tendinta va fi orientata catre o scadere a cursurilor, indicand semnal de vanzare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig. 3.6. Semnul de vanzare

Formatiile in zig-zag prezinta varfuri superioare sau inferioare. In cazul graficului cu doua varfuri superioare, graficul seamana cu litera M.

 

 

 

 

 

 

 

Fig. 3.7. Grafice in zig-zag (in M)

iar in cazul celor cu doua varfuri inferioare, seamana cu litera W.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig. 3.8. Grafic in zig-zag (in W)

Interpretarea graficului conduce la concluzia ca titlul mobiliar a incercat sa depaseasca un anumit nivel maxim, dar nu a reusit. Este probabil ca la a doua incercare, investitorii care au fost indusi in eroare de prima reactie si au cumparat titluri se vor grabi sa le instraineze, determinand astfel o scadere. Cateodata, investitorii trebuie sa se astepte la a treia incercare de crestere a cursurilor, care va genera reactia cumparatorilor:

Este cazul graficului cu 3 varfuri superioare. Scaderea este insa previzibila inca de la debutul ei. Durata care separa doua varfuri succesive este de 2 saptamani si maxim o luna. Graficele cu 2 sau 3 varfuri inferioare sunt miscari simetrice ale tendintei cursurilor bursiere indicand o reactie adversa. Ele sunt adesea intalnite la titlurile de pe piata franceza.

Alte configuratii frecvente sunt prezentate in continuare:

configuratia “cap-umeri”, care se formeaza pe parcursul unei perioade de 2-3 luni.

Aceasta formatie, caracteristica in special pietei americane si engleze, poate fi

descompusa in patru etape:

1. umarul stang marcheaza sfarsitul unei perioade intensive de cumparare de titluri, care dupa o

scurta perioada de acalmie, inregistreaza un nou puseu de crestere a cursurilor, inainte de scaderea brusca a acestora;

2. dupa scaderea cursurilor, care include “umarul stang”, se inregistreaza o perioada de cumparari care vor determina cresterea cursurilor catre un nou varf, “capul”, superior ca

valoare “umarului stang”. Urmeaza o noua scadere pana la un prag minim, a carui valoare poate fi sub valoarea “umarului stang”;

3. “umarul drept” reprezinta o noua repriza de accelerare a cumpararii de titluri, dar al carei maxim nu va atinge nivelul inregistrat de “capul formatiei”. Aceasta reprezinta un semnal de saturare a pietei si este urmat, in general, de o scadere continua a pretului, fiind in acelasi timp un semnal de vanzare;

4. “linia gatului” se obtine unind minimele din formatie si reprezinta nivelul de sprijin sub care scaderea cursurilor indica un fenomen pe termen lung. Intersectia graficului cu “linia gatului” este un semnal de incepere a ofertelor de vanzare. Durata unei asemenea formatii este de 2-3 luni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig. 3.9. Configuratia “cap – umeri” directa

configuratia “cap-umeri inversata” indica un semnal de cumparare atunci cand linia cursului depaseste linia umerilor. Aceasta poate avea insa si o alura inversa, in care maximele (ale “umerilor” si “capului”) devin minime, tendinta generala de la sfarsitul ei fiind ascendenta. Punctul de intersectie a graficului cu “linia gatului” este un semnal favorabil de declansare a ofertelor de cumparare.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig. 3.10. Configuratia “cap – umeri” inversata

Din reprezentarea grafica rezulta ca atunci cand linia cursului intalneste linia umerilor, spre partea dreapta a graficului, urmeaza o scadere. Daca scaderea, in raport cu aceasta linie, este mai mare de 3%, atunci se manifesta semnalul de vanzare (deoarece se anticipeaza o scadere viitoare).

Configuratia “cap-umeri” este acompaniata de o modificare in volumul tranzactiilor, in sensul cresterii acestuia, situatie care, pe grafic se prezinta inainte de formarea capului.

configuratia “con”