Evaluarea componentelor avuþiei naþionala se realizeaza astfel:

-Se utilizeaza preþurile curente sau de achiziþie ale bunurilor materiale;

-Se utilizeaza preþurile constante (comparate). Acestea nu sunt altceva decat preþurile curente ale unei perioade anterioare. Aceste preþuri se utilizeaza atunci cand dorim sa evidenþiem in termeni reali evoluþia avuþiei naþionale (fara a lua in considerare inflaþia).

-Se utilizeaza venitul care s-ar obþine prin utilizarea anumitor elemente ale avuþiei naþionale (pamantul).

Bunurile care aparþin þarii, dar sunt situate pe teritoriul altor þari, sunt evaluate la preþurile pieþei din þara respectiva, iar apoi pe baza cursului de schimb oficial se transforma in moneda naþionala. In acelaºi mod se evalueaza ºi bunurile materiale ale altor þari situate pe teritoriul þarii noastre.

Rezervele de devize ºi creanþele asupra strainilor sunt calculate in moneda naþionala cu ajutorul cursului de schimb oficial.

Sursele de date utilizate pentru calculul avuþiei naþionale acumulate sunt:

-recensamantul

-balanþele anuale ale bunurilor reproductibile

-bilanþurile contabile ale subiecþilor economici, ale bancilor, ale societaþilor de asigurari

-rapoartele circumscripþiilor financiare cu privire la impozitele ºi taxele platite pe avere, pe succesiune

-anchete integrate in gospodarii

-alte sondaje.

Analiza resurselor de munca

1.Numarul, miºcarea, structura populaþiei ºi corelaþiei demoeconomice

2.Indicatorii resurselor de munca

3.Indicatorii numarului ºi structurii forþei de munca

4.Analiza gradului de neocupare a forþei de munca

1.Populaþia ocupa un loc esenþial in economie ºi analiza economica, intrucat este un principal consumator de bunuri ºi servicii ºi este principalul factor de producþie. In absenþa ei nu poate fi vorba de activitate.

Tendinþele de evoluþie ale populaþiei pe plan mondial, difera de la þara la þara, fiind dependenta de gradul de dezvoltare economica pe de o parte, de gradul de cultura, instruire a populaþiei pe de alta parte.

Sursele de date pe baza carora se analizeaza populaþia unei þari, sunt

recensamantul, statisticile starii civile, anchetele demografice, registrele populaþiei. Numarul populaþiei unei þari il intalnim ca numar inregistrat al populaþiei, ca numar calculat al populaþiei.

-Numarul inregistrat al populaþiei se stabileºte cu ocazia recensamanturilor. Astfel la ultimul recensamant populaþia Romaniei era de aproximativ 22 milioane loc.

-Numarul calculat al populaþiei de regula se determina pentru o perioada pentru care nu exista informaþii, pentru o perioada trecuta sau viitoare. Din aceasta cauza se poate determina:

a.un numar estimat al populaþiei

b.un numar prognozat al populaþiei

a.Numarul estimat al populaþiei se determina ca un indicator de stoc la mijlocul fiecarui an. El se determina pe baza informaþiilor de la ultimul recensamant, pe baza informaþiilor privind miºcarea naturala ºi migratoare a populaþiei. Numarul estimat al populaþiei la 1 iunie al fiecarui an este numarul inregistrat la ultimul recensamant + miºcarile.

P1-numarul populaþiei la 1 iunie

P0-numarul populaþiei inregistrat la ultimul recensamant

Dn-sporul natural al populaþiei (se calculeaza diferenþa dintre numarul de nascuþi vii ºi numarul de decese inregistrate in decursul perioadei pana la momentul de calcul).

Dm-sporul migratoriu (reprezinta diferenþa dintre numarul imigranþilor ºi numarul emigranþilor inregistraþi in decursul acelei perioade).

P1=P0+Dn+ Dm

b.Numarul prognozat al populaþiei se determina pe o perioada viitoare, prin metoda extrapolarii, adica pe baza ipotezei ca in orizontul de timp, tendinþa de evoluþie a populaþiei in trecut nu se modifica.

Numarul calculat al populatiei poate fi determinat şi ca numar mediu (se calculeaza ca o medie cronologica simpla sau ponderata). Sunt cazuri cand numarul mediu al populaþiei intre 2 recensamanturi se calculeaza ca medie aritmetica. ()/2 - recensamantul

Aceasta se utilizeaza numai daca este valabila ipoteza potrivit careia, intre 2 recensamanturi, evoluþia populaþiei a fost liniara. Coreland tendinþele de evoluþie a populaþiei cu cele ale dezvoltarii economice, spunem ca analizam corelaþii demoeconomice. Astfel coreland PIB-ul cu numarul populaþiei,obþinem productivitatea medie a muncii din economie.

>1 trebuie sa fie supraunitar

Coreland numarul populaþiei cu suprafaþa teritoriului a þarii, obþinem indicatorul densitaþii populaþiei (nr. de loc/km2). Coreland numarul populaþiei cu suprafaþa agricola a þarii, obþinem indicatorul numit densitate fiziologica. Coreland numarul populaþiei din agricultura cu suprafaþa de teren agricol, obþinem indicatorul numit densitate agrara. Coreland necesitaþile populaþiei cu resursele disponibile intr-o zona pe care o ocupa populaþia, obþinem densitatea economica.

Structura populaþiei se realizeaza cantitativ cu indicatori relativi de structura sau marimi relative de structura. Structura populatiei dintr-o tara este analizata in functie de mai multe caracteristici:

-dupa caracteristici demografice, populatia se imparte dupa sexe, pe grupe de varsta, in functie de starea civila;

-dupa caracteristici educationale, populatia se structureaza pe nivele de instruire (calculandu-se chiar rate de instruire şi rate de analfabetism);

-dupa tipul şcolii absolvite;

-dupa catacteristica sociala (mediul rural, urban), pe diverse categorii sociale;

-dupa variabile economice (Ex: populatia tarii se imparte in populatie activa şi inactiva).

Unul din factorii principali care influenþeaza nu numai numarul populaþiei, dar ºi structura sa este miºcarea generala a populaþiei. Aceasta este compusa din : a.miºcarea naturala a populaþiei;

b.miºcarea migratoare a populaþiei.

Miºcarea naturala a populaþiei intr-o þara se caracterizeaza cu indicatori care vizeaza mortalitatea, natalitatea ºi fertilitatea populaþiei. Astfel de indicatori care se utilizeaza in analiza, dar ºi comparare sunt:

-Rata mortalitaþii (ca raport de numar de decese inregistrate intr-un an ºi numarul populaþiei de la mijlocul anului).

-Rate specifice de mortalitate pe grupe de varste, pe sexe.

-Rata mortalitaþii infantile ( ca raport intre numarul de decese sub 1 an

inregistrate in anul calendaristic ºi numarul de nascuþi vii din aceasta perioada).

-Durata medie de viaþa (speranþa de viaþa la naºtere). Exprima numarul mediu

de ani pe care ii are de trait o persoana, considerand ca de-a lungul vieþii sale intensitatea mortalitaþii observata la naºtere nu se modifica.

-Rata generala de natalitate, se determina ca numarul de nascuþi vii intr-o perioada raportat la numarul populaþiei la mijlocul anului.

Diferenþa dintre rata natalitaþii ºi rata mortalitaþii, dintre numarul de nascuþi vii ºi numarul de decese exprima sporul natural al populaþiei.

-Rata generala a fertilitaþii, se determina ca raport intre numarul de nascuþi vii ºi numarul persoanelor de sex feminin, aflate in varsta fertila. Acest indicator se realizeaza atat pe ansamblul populaþiei, cat ºi pe grupe de varsta.

Miºcarea naturala ºi migratoare influenþeaza nu numai numarul ºi structura populaþiei, dar intr-un anumit orizont de timp influenþeaza volumul resurselor de munca de care dispune populaþia. Prin resurse de munca inþelegem numarul de persoane capabile de munca, respectiv acea parte a populaþiei care dispune de ansamblul capacitaþilor fizice ºi intelectuale care ii permit sa desfaºoare o activitate utila.

Analiza resurselor de munca din economia naþionala se realizeaza pe baza urmatorilor indicatori:

a.Populaþia cuprinsa intre limitele legale ale varstei de munca;

b.Populaþia cuprinsa intre limitele varstei apte de munca, dar incapabile de munca;

c.Populaþia aflata peste limita superioara a varstei apte de munca ºi care lucreaza.

Pe baza celor 3 indicatori prezentaþi putem spune ca volumul total al resurselor de munca din economie este numarul populaþiei aflate in limita varstei de munca, din care se scade numarul poupulaþiei cuprinse in limitele varstei de munca, dar incapabila de munca, la care se adauga numarul populaþiei aflate peste limita superioara a varstei de munca dar care mai lucreaza inca.

Volumul resurselor de munca, ca ºi indicatorii sai componenþi, se determina pe baza datelor culese la recensamant. Pentru perioada dintre recensamanturi, aceasta se determina in funcþie de datele de la ultimul recensamant, la care se adauga contingentul de persoane care au intrat in limita varstei de munca ºi se scade contingentul de persoane care a depaºit limita superioara a varstei de munca.

Resursele de munca din economia naþionala pot fi analizate ºi cu alþi indicatori:

-Populaþia apta de munca = diferenþa dintre numarul total al populaþiei aflate

in limitele varstei de munca ºi numarul populaþiei aflate in limitele varstei de munca, dar incapabila de munca.

-Volumul resurselor de munca disponibile in economie. Acest indicator exprima potenþialul resurselor de munca din economie ºi se determina scazand din numarul populaþiei apte de munca, numarul populaþiei aflata in varsta apta de munca, dar cuprinsa in invaþamant la cursuri de zi, stagiu militar.

Populaþia activa este populaþia cuprinsa in limitele legale ale varstei de munca ºi care desfaºoara o activitate utila. La nivelul ramurilor economiei naþionale, dar ºi in profil teritorial (pe judeþe), evidenþa resurselor de munca se þine elaborand balanþa resurselor de munca. Aceasta cuprinde 2 posturi:

a.populaþia ocupata total din care pe ramuri de activitate

b.rezervele de munca, total din care elevi ºi studenþi, militari in termen, ºomeri, persoane casnice.

Totalul resurselor de munca reprezinta populaþia ocupata plus rezervele de munca.

Indicatori numerici ºi structura forþei de munca

Oferta pe piaþa forþei de munca se analizeaza cantitativ cu urmatorii indicatori: populaþia activa, populaþia ocupata, numarul de salariaþi ºi fondul de timp de lucru.

Populaþia activa reprezinta totalul persoanelor care au varsta mai mare decat o anumita limita legala ºi care au o sursa proprie de venit obþinut prin prestarea unei munci utile societaþii. In þara noastra se elimina numarul persoanelor casnice, elevii ºi studenþii de la invaþamantul de zi, numarul de pensionari ºi de ºomeri. Pe plan internaþional se determina populaþia economic activa in 2 variante:

a.populaþia obiºnuit activa;

b.populaþia curent activa.

Prin populaþia obiºnuit activa se inþelege totalitatea persoanelor care au depaºit o anumita limita legala de varsta ºi care au ca principal statut, in ceea ce priveºte activitatea pe un an, statutul de ocupat sau neocupat. In categoria de ocupat se cuprinde toate persoanele care au statutul de angajat platit prezent la locul de munca, dar ºi absent temporar de la locul de munca (persoanele respective nu au intrerupt contractele legale de munca).

In categoria de neocupat se cuprind toate persoanele peste limita minima de munca, care in perioada de referinþa sunt fara un loc de munca, sunt disponibile pentru un loc de munca ºi sunt in cautarea unui loc de munca.

In categoria de populaþie obiºnuita neactiva se cuprind acele persoane

care in perioada de referinþa nu intra nici in categoria de ocupat, nici in categoria de neocupat (persoane care-ºi desfaºoara activitatea in propria gospodarie, persoanele care studiaza, persoanele care primesc venituri din proprietaþi sau investiþii, dobanzi, rente, pensii pentru activitatea desfaºurata intr-o perioada anterioara, persoane care primesc ajutoare publice).

Pe baza populatiei active şi a altor indicatori de forta de munca se calculeaza rate de activitate. Principalele rate de activitate sunt:

-rata generala de activitate calculata ca raportul dintre populatia activa şi populatia tarii. Acest indicator se determina atat pe total, cat şi pe grupe de varsta;

-rata de activitate a populatiei in varsta de munca. Se determina pe total şi pe grupe de varsta, ca raport dintre populatia activa şi populatia in varsta de munca. Coreland populatia activa cu cea inactiva din economie putem determina:

a.rata de dependenta economica;

b.rata de intretinere.

a.Rata de dependenta economica este raportul dintre populatia aflata in afara limitei varstei de munca şi populatia aflata in varsta de munca.

b.Rata de intretinere exprima cate persoane inactive sunt intretinute sau revin unei persoane active.

Populatia ocupata - populatia aflata in limita varstei de munca ocupata in una din ramurile economiei nationale, precum şi populatia aflata peste limita superioara a limitei de varsta şi care lucreaza. In tara noastra nu se cuprind persoanele casnice, elevii şi studentii de la cursurile de zi, militarii in termen, precum şi persoanele care lucreaza exclusiv in organizatii politice.

Coreland populatia ocupata cu populatia totala se pot determina:

a.rata bruta de ocupare a populatiei ca raport intre populatia ocupata şi populatia totala. Se determina pe grupe de varsta, pe sexe, obtinandu-se astfel rate specifice de ocupare.

b.Rata de ocupare a populatiei active:

c.Rate de ocupare a resurselor de munca

Un indicator care caracterizeaza forþa de munca din economia naþionala este numarul de salariaþi. Aici se cuprind toate persoanele care iºi desfaºoara activitatea pe baza de contract de munca, adica persoanele prezente la lucru, cat ºi persoanele absente temporar de la lucru, dar care nu au intrerupt relaþiile contractuale cu unitatea economica. Nu se cuprind numarul persoanelor angajate temporar, ca proba.

Numarul de salariaþi = indicator de stoc. Se determina la sfarºitul unei

perioade astfel: numarul de angajaþi de la inceputul perioadei + numarul de salariaþi intraþi in unitate prin angajare sau transfer - persoanele ieºite din unitate in cursul perioadei prin transfer, demisii, pensionari.

Pentru o anumita perioada de timp se calculeaza ºi numarul mediu al salariaþilor, fie ca o medie cronologica, fie ca o medie aritmetica intre numarul de angajaþi de la sfarºitul perioadei ºi numarul de angajaþi de la inceputul perioadei (aceasta ultima modalitate de calcul are sens in masura in care este respectata ipoteza conform careia in cursul perioadei evoluþia numarului de salariaþi este liniara).

Un alt indicator cu care se caracterizeaza forþa de munca atat la nivelul economiei naþionale, cat ºi la nivelul ramurilor ºi unitaþilor economice, este timpul de lucru. Evidenþa timpului de lucru la nivelele amintite se realizeaza cu balanþa timpului de lucru. Aceasta cuprinde 2 parþi. Intr-o parte sunt indicatorii care exprima resursele de timp exprimate in om/ore ºi om/zile, iar in cealalta parte sunt indicatorii care exprima utilizarea timpului de lucru (om/ore, om/zile).

 

Indicatori	om/ore	om/zile	indicatori	om/ore	om/zile
1.Fond de timp calendaristic 2.Fond de timp zile de concedii ºi sarbatori legale 3.Fond de timp maxim disponibil =1-2			1.Timp efectiv lucrat 2.Timp nelucrat: -invoiri -absenþe nemotivate -concedii medicale -lipsa materiilor prime

Pe baza acestei balanþe se poate calcula: -gradul de utilizare a fondului de timp efectiv de lucru: , gradul de utilizare:

Se identifica cauzele cu ponderea cea mai mare in neutilizarea timpului de lucru.

Se poate calcula durata medie a zilei de lucru: (TH-timp efectiv lucrat in ore, TZ-timp efectiv lucrat in zile).

-gradul de utilizare a zilei de lucru:

(-durata medie a zilei de lucru, -durata normala a zilei de lucru).

-durata medie a lunei de lucru:

-gradul de utilizare a lunii de lucru:

Calculand ºi se pot determina pierderile de timp de lucru ca urmare a utilizarii incomplete a zilei sau a lunii de lucru:

a.Pierderile de timp de lucru ca urmare a utilizarii incomplete a zilei de lucru:

b.Pierderile de timp de lucru ca urmare a utilizarii incomplete a lunii de lucru:

c.Pierderile totale de timp ca urmare a utilizarii incomplete a zilei ºi lunii de lucru:

Daca vom corela indicatorii calculaþi pe baza balanþei timpului de lucru cu rezultatele obþinute in activitate, vom obþine indicatori de eficienþa:

-productivitatea orara:

-productivitatea zilnica:

-productivitatea lunara:

Pierderile de timp de lucru ca urmare a utilizarii incomplete a zilei ºi a lunii de lucru are drept efect pierderi de producþie.

-Pierderi de producþie ca urmare a folosirii incomplete a zilei de lucru:

-Pierderi de producþie ca urmare a folosirii incomplete a lunii de lucru:

-Pierderi de lucru ca urmare a utilizarii incomplete a zilei ºi a lunii de lucru:

Indicatorii prezentaþi pot fi analizaþi in timp prin metoda indicilor, construindu-se indici specifici ºi descompunandu-se pe factori de influenþa prin metoda substituþiei in lanþ.

Analiza gradului de neocupare a forþei de munca

 

Ocuparea deplina a forþei de munca reprezinta un obiectiv esenþial al politicii economice din fiecare þara. In macroeconomie prin ocupare deplina a forþei de munca se inþelege situaþia in care rata ºomajului nu depaºeºte 4%. Din aceasta cauza apreciem ca este mai oportuna utilizarea termenului de neocupare a forþei de munca decat cel de ocupare deplina (totala).

In general prin neocupare inþelegem numarul de persoane care nu au un loc de munca ºi cauta unul.

Pentru a caracteriza starea de neocupare a forþei de munca este necesar sa utilizam mai mulþi indicatori ca rata ºomajului (rata de neocupare).

Pentru a inþelege conþinutul acestui indicator este necesar sa analizam fluxurile care exista pe piaþa forþei de munca intre diferite categorii de populaþie activa cum ar fi: total forþa de munca din care angajaþi (ocupaþi) ºi neocupaþi (ºomeri), precum ºi totalul oamenilor care nu fac parte din forþa de munca. Fluxurile existente intre aceste categorii sunt vizualizate astfel:

1 ocupare 3 neocupare

2

6 4

7 in afara forþei de 5

munca

1 - Primul flux reflecta o schimbare a locului de munca fara ca persoanele respective sa paraseasca sfera forþei de munca sau sa devina neocupata.

2 - Al doilea flux semnifica o pierdere a locurilor de munca prin trecerea persoanelor respective din starea de ocupare in starea de neocupare fara sa paraseasca sfera de munca (persoanele care sunt trecute in ºomaj)

3 - semnifica gasirea unui loc de munca de persoanele care au fost in stare de neocupare.

4 - semnifica o trecere a persoanelor din starea de neocupare in afara forþei de munca (persoanele descurajate, persoanele care au ajuns la limita de varsta a pensionarii ºi inainte de asta se aflau in stare de neocupare).

5 - semnifica o intrare sau o reintrare in categoria forþei de munca de catre persoanele iniþial neangajate, dar mai intai in stare de neocupare.

6 - semnifica o intrare sau reintrare in categoria forþei de munca prin obþinerea imediata a unui loc de munca. Este cazul absolvenþilor care gasesc imediat un loc de munca.

7 - semnifica o pierdere a locului de munca prin trecerea persoanelor respective in afara forþei de munca (persoanele care se pensioneaza, cele care au diverse accidente).

Analizand fluxurile constatam ca suma fluxurilor 1, 2, 7, semnifica totalul locurilor de munca pierdute in economie. Suma fluxurilor 1, 3, 6, semnifica totalul noilor locuri de munca aparute in economie.

Diferenþa dintre numarul locurilor de munca pierdute ºi a locurilor de munca gasite (noi) reprezinta o schimbare in ocuparea forþei de munca. O schimbare in neocuparea forþei de munca este diferenþa dintre fluxurile (2 ºi 5) ºi (3 ºi 4). Evident ca in figura prezentata nu apare durata neocuparii, chiar daca ea reprezinta un factor principal de influenþa a ratei medii de neocupare.

Conform oficiului internaþional al muncii sunt consideraþi ºomeri persoanele care in perioada analizata nu avea un loc de munca ºi care indeplinesc 3 condiþii simultane:

a.nu aveau loc de munca;

b.se afla in cautarea unui loc de munca;

c.sunt disponibile imediat pentru munca.

Definiþia data de oficiul internaþional al muncii acceptata pe plan internaþional, ca ºi fluxurile prezentate ºi existente pe piaþa muncii, conduc la necesitatea determinarii unui indicator sintetic care sa exprime intensitatea ºomajului intr-o þara, indicator numit rata ºomajului. Exista mai multe modalitaþi de calcul al acestui indicator, in funcþie de legislaþia existenta pe piaþa muncii. Dintre modalitaþile de calcul ale ratei ºomajului amintim:

-rata generala de ºomaj = raportul intre numarul ºomerilor ºi numarul populaþiei active;

-rata standard de ºomaj = raportul dintre numarul de persoane neocupate care nu au loc de munca ºi sunt in cautare ºi disponibile ºi populaþia activa totala;

-rata de ºomaj determinata in þarile membre U.E. = raportul intre numarul de ºomeri aflat prin anchete integrate in gospodarii ºi numarul populaþiei active totale;

-o rata de ºomaj determinata ca rapotul dintre numarul persoanelor neocupate

inscrise la birourile de ºomaj ºi numarul populaþiei activa totale;

-o rata de ºomaj indemnizat = raportul dintre numarul de ºomeri care au dreptul ºi primesc ajutor de ºomaj ºi populaþia activa a þarii.

Aceste ultime 2 forme se calculeaza ºi in Romania, atat pe total cat ºi pe grupe de varste, pe ocupaþii, pe sexe.

Analiza mijloacelor fixe

1.Determinarea marimii, structurii, starii fizice ºi miºcarii fondurilor fixe

2.Analiza eficienþei sau productivitaþii utilizarii mijloacelor fixe.