10.1. Economia Romaniei in perioada neutralitatii 1914 -; 1916 q7i21is
Situatia industriei, agriculturii, comertului, finantelor publice si a circulatiei monetare

10.2. Economia Romaniei in timpul participarii la Primul Razboi Mondial

10.3. Pacea de la Buftea Bucuresti si consecintele ei economice

10.1 Economia Romaniei in perioada neutralitatii 1914 -; 1916

Situatia industriei, agriculturii, comertului, finantelor publice si a circulatiei monetare

Declansat in iulie 1914 prin atacarea Serbiei de As.-Ungaria el a antrenat treptat 28 de tari luand un caracter mondial. Daca pentru marile puteri constituite in doua mari blocuri politico-militare Puterile Centrale (Germania As.-Ungaria) si Antanta (Franta, Anglia, Rusia) participarea la razboi urmarea reimpartirea coloniilor, a sferelor de influenta si a pietelor, pentru statele mici si mijlocii cum era si Romania participarea la razboi a avut cu totul o alta semnificatie. Statele mici si mijlocii ce au fost antrenate la marea conflagratie mondiala- urmarea sa-si realizeze statul national (Polonia, Iugoslavia), Cehoslovacia) sau sa-si deserveasca unitatea si statul national cum era cazul Romaniei, mai mult decat oricare razboi, primul razboi mondial a prilejuit nu numai o mare desfasurare de forte, ci si o uriasa incordare a potentialului economic al tarilor participante. In ajunul izbucnirii primului razboi mondial, capitalismul in Romania se afla in prima faza de dezvoltare. Sub aspect economic, Romania era in aceasta perioada o tara agrara, cu o industrie in curs de dezvoltare, dar restransa. In ansamblul economiei dominau relatiile capitaliste, impletite insa cu puternice ramasite feudale in agricultura. In fata Romaniei se puneau in aceasta perioada un sir intreg de probleme:

- desavarsirea procesului de infaptuire a statului national;

- ridicarea potentialului economic al tarii;
- infaptuirea unor reforme democratice si in special o noua legiuire agrara care sa solutioneze in taranimii, consolidarea independentei economice si politice. In acelasi timp datorita asezarii geografice, a importantei strategice, a legaturilor si resurselor sale, Romania era tinta actiunilor de expansiune economica ale monopolurilor straine, care patrunsesera in economia tarii si detineau pozitii puternice. Izbucnirea razboiului impunea Romaniei, legata prin tratatul din 1883 de Germania si Austria-Ungaria, sa-si precizeze pozitia. Cea mai buna solutie de adoptat a fost neutralitatea. Romania a ramas neutra intre 1914-1916, dar ea avea sa se confrunte cu doua mari probleme: a) Starea de razboi a influentat puternic economia tarii, rupand numeroase relatii, raporturi si legaturi economice;

b) Pe de alta parte perspectiva intrarii in razboi a impus masuri de pregatire.
Odata cu izbucnirea razboiului o serie intreaga de ramuri ale industriei romanesti s-au gasit dintr-o data in fata unor mari dificultati. Ramurile care exportau industria forestiera, petrolul, mineritul si altele au fost rupte de pietele lor traditionale de export si au fost nevoite sa-si restranga treptat activitatea. Din cauza razboiului marile puteri industriale din apus au introdus mari restrictii la export, fapt ce facea anevoioasa si adesea imposibila promovarea industriei romanesti, a materiilor prime din import, a masinilor, utilajelor si a pieselor de schimb. Drept urmare activitatea economica si-a restrans activitatea, preturile au inceput sa creasca, productia s-a redus, o parte din forta de munca a fost concediata.
Intreruperea legaturilor economice cu puterile industriale europene au afectat si procesul pregatirii Romaniei pentru o eventuala participare la razboi. Ca urmare a slabei sale dezvoltari economice, a dependentei fata de industria occidentala, Romania nu era in masura sa produca in interior cele necesare pregatirii militare pentru ducerea unui razboi la nivelul tehnicii de atunci. Inzestrarea armatei -; cu toate cheltuielile facute era insuficienta. In tara nu existau decat trei mari unitati specializate in dotarea armatei Arsenalul armatei, Pirotehnia Cotroceni si Puberia dar si acestea erau dotate cu mijloace tehnice restranse si neadaptate pentru producerea unui armament modern si in cantitati suficiente. Slaba dotare tehnica si insuficienta acesteia facea ca Romania sa nu fie in masura sa duca un razboi de lunga durata. In aceasta situatie guvernul a luat o suta de masuri menite sa asigure minimul de 30% din necesarul dotarii armatei, diferenta urmand a fi acoperita din import sau de la aliati. Desi in 1915 a fost creata o Comisie tehnica industriala, „transformata in Directia generala a muntilor” nu s-a putut realiza nici acel minim de 30% din necesarul dotarii. Cauzele acestei situatii au fost: slaba dezvoltare si dotare a ramurilor metalurgice, chimice, constructoare de masini, lipsa unor materii prime, utilaje si piese de schimb, a specialistilor, imposibilitatea procurarii din import a unor componente, materii prime, utilaje, starea de neutralitate facea ca nici una din taberele breligerante sa nu se arate dispuse sa sprijine dotarea si livrarea cu materiale a Romaniei, speculatiile, evaziunile de fonduri au facut ca o mare parte din sumele alocate pregatirii sa nu-si atinga tinta. Nici pe plan intern si nici din import nu s-au procurat cele necesare armatei. Aceasta stare a avut repercursiuni asupra desfasurarii razboiului-; cand in pofida eroismului de care a dat dovada -; armata noastra a fost infranta in primele ciocniri de armatele dusmane mult mai bine inzestrate tehnic.
Sub aspectul productiei, agricultura nu a avut prea mult de suferit de pe urma razboiului. In schimb, razboiul a adus prejudicii importului de cereale desi, statul a intervenit prin masuri de inlesnire a comertului exterior de cereale

Comertul exterior a avut cel mai mult de suferit odata cu izbucnirea razboiului mondial. Inchiderea stramtorilor Dardanele si Bosfor de catre turci a dat o lovitura puternica relatiilor comerciale ale Romaniei cu Anglia, Franta, Belgia, Olanda. Situatia creata de razboi era in favoarea Puterilor Centrale care prin acordurile cu guvernul roman, au absorbit, in anul 1915, 78% din exportul

romanesc.
Deci initial Romania a adoptat restrictii la import a unor produse cu exceptia porumbului, pana la urma in 1915 , guvernul a revenit la politica de libertate a exportului de cereale catre Puterile centrale. In Germania si As.-Ungaria statul a instalat monopol asupra importului de cereale fapt ce a facut ca nici o cantitate si nici pretul oferit cerealelor romanesti sa fie satisfacatoare. Ca raspuns si Romania a luat masuri similare creand in octombrie 1915 infiintand „Comisia centrala pentru vanzarea si exportul cerealelor si al derivatelor”. Aceasta comisie a primit atributii cu caracter de monopol de stat, ea capatand dreptul de a hotari:

- cantitatile necesare consumului intern;

- preturi maxime de vanzare in interior si preturi minime la export;

- dispunea de dreptul de a face vanzarii de produse agricole in strainatate;

- in atributiile ei intra si problema transporturilor pentru export.

Exportul de petrol a scazut simtitor desi cererea era extrem de mare si Germania facea mari presiuni asupra Romaniei promitandu-i pentru fiecare vagon de benzina un vagon de munitii si medicamente. In perioada 1913-1915 volumul fizic al exportului romanesc a scazut de peste 3 ori.
Si comertul exterior a avut de suferit de pe urma declansarii primului razboi mondial. Cantitatile de produse oferite pietei interne au fost insuficiente, iar preturile mari oferite la export pentru cereale si produse alimentare a determinat stocarea acestora. S-a incercat stabilirea unor preturi maximale la produsele considerate de prima necesitate. Aceasta masura a avut insa o eficienta redusa datorita revizuirii periodice a lor, revizuire care aducea majorarea lor.
Desi Romania s-a aflat in neutralitate la declansarea razboiului, totusi aceasta a influentat finantele publice si circulatia monetara a tarii. Veniturile tarii au scazut, in schimb cheltuielile bugetare au crescut, fapt ce a dus la deficite bugetare acoperite prin emisiune monetara. De asemenea, pentru a acoperi cheltuielile de inzestrarea armatei guvernul a facut 4 imprumuturi interne in valoare de 400 milioane lei de la B.N.R. precum si unele imprumuturi recente din strainatate Anglia si Italia pentru armament.
In perioada 1913-1916 -; masa monetara aflata in circulatie a crescut de 3 orei, fapt ce a alimentat inflatia si a condus la deprecierea leului in raport cu alte valute.
Ca o concluzie -; putem aprecia ca desi s-au facut eforturi pentru pregatirea tarii intr-o eventualitate intrare in razboi; slaba dezvoltare a economiei romanesti in cadrul international neprielnic a facut ca Romania sa intre in Razboi nepregatita corespunzator.

10.2 Economia Romaniei in timpul participarii la Primul Razboi Mondial

Dupa doi ani de neutralitate la 15 august 1916 Romania a intrat in Razboi de partea Antantei care ii recunostea drepturile sale asupra teritoriilor romanesti aflate sub stapanirea Antantei. Ungaria a incheiat cu aceasta o conventie politica si militara. Tratatul militar prevedea declansarea consecutiva a doua ofensive militare una din Grecia la Salonic si alta pe frontul mare in Galitia precum si sprijinirea Romaniei cu ornament si tehnica militara. Antanta nu si-a respectat conventia militara fata de Romania. Ofensivele preconizate nu s-au declansat, fapt ce a permis puterilor centrale sa concentreze pe forntul romanesc importante forte umane si tehnica militara.
Armamentul si tehnica militara nu au venit la timp. Dupa o rezistenta inversunata armata romana a fost nevoita sa se retraga reunind sa opreasca inaintarea trupelor germane pe linia Galati- Namoloasa-Focsani unde fontul s-a stabilizat.
In conditiile razboiului economia tarii a avut enorm de suferit. Mari distrugeri au fost provocate fie mde razboi, din ratiuni strategice militare au fost distruse sonde si instalatii petroliere, intreprinderi, cai ferate, poduri -; inclusiv podul de la Cernavoda, o parte din recolta, depozite de combustibil, cereale si alimente. Teritoriul ocupat a fost supus unui jaf economic voit si sistematic.
Situatia industriei -; a avut mult de suferit. In teritoriul ocupat statul major economic -; organism special constituit pentru jefuirea tarii -; a procedat la inventarierea masinilor si instalatilor ce nu au putut fi evacuate in Moldova si la trimiterea lor in tarile ocupate Antanta, Ungaria, Germania, Turcia, Bulgaria. In perioada 1 dec. 1916 -; 31 octombrie 1918 au fost exportate din Romania masini-unelte
57475 t, 1,140809 t produse petroliere, 201153 t lemn, 936,945 t sare, 8867 t alcool, tutun. La aceste cantitati trebuiesc adaugate cele utilizate sau consumate pe loc de administratie si dominate de ocupatie. Desi, Puterile Centrale preconizau reducerea Romaniei la rolul de anexa agrara, datorita propriilor necesitati de razboi, ocupantii s-au straduit sa refaca si sa repuna in functiune unele industrii din Romania. Asa de exemplu, au fost puse in functiune minele de carbune, pirita, sare, fabricile de hartie din Busteni, Campulung, de zahar de la Chitila, de bere Bragadiru, de conserve si marmelada, morile, fabrici metalurgice.
O atentie deosebita s-a acordat refacerii industriei petroliere. Toate Toate terenurile petroliere apartinand statului roman si tarilor Antantei au trecut sub stapanirea societatilor germane. S-au constituit trei comandamente militare germane speciale pentru exploatarea petrolului si a derivatelor.
Din necesitati militare -; strategice, cat si pentru trimiterea bunurilor jefuite in propriile tari, ocupantii s-au preocupat si de refacerea transporturilor. Pentru exploatarea petrolului s-a construit o conducta de petrol pana la Giurgiu.
In Moldova -; teritoriu liber -; situatia industriei era foarte grea, datorita faptului ca in general aceasta zona nu fusese industrializata avand o slaba potenta industriala. Se resimtea marea nevoie de materii prime, instalatii, forta de munca calificata, combustibil, produse alimentare. Instalatiile existente si cele evacuate nu puteau face fata necesitatilor armatei si populatiei civile. Desi s-au intreprins masuri de sporire a productiei de petrol, carbune, de exploatare a fondului forestier, masuri ce au facut ca productia de petrol si carbune a Moldovei sa creasca de 2-3 ori fata de perioada antebelica, acestea erau insuficiente.

Asa de exemplu puterea de macinat a morilor din Moldova era de 200-250 vagoane zilnic, necesitatile erau de 320 de vagoane faina si malai.
Totusi cu eforturile interne si cu sprijinul aliatilor, armata romana a fost dotata cu echipament si tehnica militara moderna, cu armament automat, 12 escadrile de aviatie, casti si masti de gaze, alimente si medicamente. In felul acesta, armata romana reorganizata si modernizata, supusa unui regim intens de instructie cu armament modern a putut sa restaureze in vara anului 1917 armata militara.
Agricultura a avut si ea mult de suferit de pe urma razboiului. Achizitiile de animale si inventar agricol, mobilizarea barbatilor, distrugerea unei parti din recolta a afectat serios potentialul alimentar al tarii.
La aceasta s-a adaugat jaful sistematic al ocupantilor tarii. Interesele economice au determinat puterile centrale sa treaca la organizarea activitatii din agricultura: s-a introdus munca obligatorie a tuturor persoanelor intre 14-16 ani, s-au refacut unele cai de transport, s-au marit suprafetele agricole cultivate din Oltenia si Muntenia. Teritoriul ocupat a fost jefuit de importante produse agricole pe urmatoarele cai:

a) consemnul efectuat pe loc de armata;

b) pachetele nelimitate trimise de membrii armatei de ocupatie in tarile de origine;

c) asa-zisul “export” al produselor agricole peste granita tarii fara plata de catre ocupanti.

Mari cantitati de cereale, animale, lana, au fost exportate in zonele ocupate intre 1 decembrie
1916 -; 31 octombrie 1918. Din Romania s-au expediat peste 2.161.105 tone de produse agricole la aceasta adaugandu-se pentru intretinerea armatei de ocupatie 1 milion tone cereale si circa 5 milioane vite, cornute, oi, porci, fara sa mai amintim pachetele trimise de armata acasa.
Deosebit de grea a fost situatia agriculturii din Moldova. Razboiul a adus o mare dezorganizare a activitatii agricole:
- 1/3 din lucrarile din toamna nu au fost realizate datorita lipsei de forta de munca, utilaje, animale;
- o parte din recolta anului 1916, nu a putut fi stransa din aceleasi motive. In aceasta situatie au fost intreprinse masuri speciale de stat:

- activitatea agricola a fost organizata cvasimilitar;
- s-a declarat obligatorie efectuarea muncilor agricole, a efectuarii culturilor si declararii stocurilor de cereale;

- a fost decretat total monopolul statului asupra comertului interior cu cereale;

- consumul intern a fost nationalizat;
- s-au luat masuri de reglementare a rechizitiilor, transporturilor, de import de seminte si de alimente, de repunere in fucntiune a morilor, etc.

Toate aceste masuri nu au putut suplini marea necesitate de produse alimentare.

Finantele, creditul si moneda
Intrarea in razboi a Romaniei a solicitat mari eforturi din partea finantelor tarii. Pentru a acoperi marile deficite bugetare ce in 1918 ajungeau la 1.273,2 milioane lei, guvernul a recurs la un noi imprumuturi in valoare totala de 1,2 miliarde lei. La aceasta se adauga circulatia in valoare de 1 miliard lei a ………de rechizitie. La aceasta se adauga banii tipariti de Banca Generala ce a capatat dreptul sa emita moneda dupa ocuparea tarii trupele germane, in valoare de peste 2 miliarde lei -; cu care dupa ce se cumparau produsele de catre ocupanti -; practic acestea nu avea nici o valoare, nici o acoperire -; banii de ocupatie putand fi tipariti la discretie.

10.3. Pacea de la Buftea Bucuresti si consecintele ei economice

Cu toate victoriile obtinute in 1917, incheierea pacii intre Rusia si Germania a………situatia militara a Romaniei care a fost nevoita sa incheie pacea de la Bucuresti, mai 1918.
Aceasta pace impusa de Puterile centrale statornicea de fapt jefuirea sistematica a Romaniei. Dupa natura lor, principalele prevederi din acest tratat se refereau la: a) cedari teritoriale b) petrol

c) produse agricole d) transporturi si comunicatii e) navigatie si regimul Dunarii f) finante

Principalele bogatii (petrolul, cerealele) erau supuse unor reglementari amanuntite.

Petrolul -; exploatarea, prelucrarea si comercializarea produselor -; era concesionat pe timp de

30 de ani unui consortiu german-austro-ungar la preturile stabilite de acesta.
Timp de 9 ani -; pana in 1926 -; Romania trebuie sa dea Puterilor Centrale surplusul de cereale la pretul stabilit de acestea.

Transporturile si santierele navale de la Giurgiu