1. Ce ne sugereaza cuv. finante? Cuv. finante isi are originea in limba latina: finatio, financia pecuniaria inseamna o suma de bani sau un venit al statului. Etimologia cuvantului se pot desprinde doua concluzii: a) finante este strans legat de acela de bani; plata in bani, nu bani pur si simplu, ci bani angajati in efectuarea unei plati; b) finante are legatura cu statul. h2k23kh
2. Care au fost factorii care au generat aparitia finantelor?
- existenta statului si a nevoilor sale
- aparitia si folosirea banilor acestora de catre stat, ca sa poate indeplini functiile; primele elemente de finante au fost impozitele sau darile de stat.
3. Care au fost primele elemente de finante si cand s-a intamplat asta ? Cand a aparut statul; in perioada cand a aparut satul sclavagist statul folosea nu numai bani, dar si darile in natura si prestatile obligatorie de munca. Impozitele au fost folosite timp indelungat. In capitalism cand productia de marfuri devine dominanta iar actiunile publice se diversifica si se amplifica, statul renunta treptat la formele natural.
4. Cand elementele finantelor devin finante propriu-zise? La inceputul capitalismului, atunci cand activitatea statului se diversifica, conceptul care se cristalizeaza treptat este: „finantele statului”.
5. Ce sunt finantele statului? Veniturile si cheltuielile banesti ale acestuia ca metoda si tehnici de mobilizare, administrare si cheltuire a banului public. Economisti- nu ansamblu de operatii care intensiva intre participantii la formarea si repartizarea in forma baneasca, resursele necesare a statului; „finantele statului”- bugetul statului, bugetul administral al statului de consum social. Inseamna ca : „finantele publice” au o sfera mai larga decat „finantele statului”.
6. Deliminati „finantele publice” de „finantele statului”! Toate sunt legate de activitatea statului; structura se divesifica.
7. De stat este sustinerea actiunilor publice; privatele- se leaga de lumea afacerilor; statul foloseste constrangerea, impozitele sunt obligatorii, privatii nu pot uza restrangeri, trebuie sa procure pe alte cai; statul poate sa permite sa aiba un buget deficit, intreprindere nu poate sa lucreze cu pierderi, ajunge la faliment.
8. Definirea finantelor in ansamblul lor!
9. Gandirea financiara a fost permanenta recordata la principalele. In analizarea gandirii financiare in timp se delimiteaza trei concepte:
- finantele clasice: au fost racordate in scolile economice intermediare in sec. al XIX.-lea
- fin. moderne: au fost racordate la scolile economice moderne, in sec. al XX-lea
- fin. contemporane: deficitul bugetar, reabilitat de scoala moderna, a intrat din nou in dizgratie.
10. Definirea sferii: sfera este circumscrisa continutului finantelor, este campul de manifestare a actului financiar. Mobilizarea, alocarea banilor- operatii de repartitie; repartitia finantelor- intermediul banilor, deci operatiile financiare sunt operatii banesti. Fin. sunt operatii de repartitie si realizeaza prin intermediul banilor.
11. Sunt doua motive pt care operatiile de repartitie sunt mai cuprinzatore decat cele financiare: 1. prin repartitie se formeaza atat venituri financiare cat si venituri nonfinanciare; 2. repartitie se realizeaza atat in natura cat si in bani, ori finantele, prin definitie, imbraca obligatoriu forma baneasca.
12. Trei conditii in op. Baneasca ca sa intra in op. financiare: 1. sa aiba loc un transfer valoric de resurse; 2. resursele sa fie destinate finantarii actiunilor publice sau afacerilor private; 3. transferul trebuie sa se faca obligatoriu fara echivalent sau fara contraprestatie imediata, dar se poate realiza cu titlu definitiv si gratuit sau cu titlu temporar, rambursabil si cu plata unei dobanzi.
13. Precizarea expresa a naturii si conditiilor transferului are insa o dubla utilit: a) transferul fiind echivalent sau fara contraprestatie imediata provoaca modificari in patrimoniul celor ce participa la operatie financiara. b) transferul este definitiv si gratuit sau cu titlu temporar, rambursabil si cu dobanda.
14. Doua tipuri de operatii: a) op. financiare propriu-zise: transferul este gartuit si definitiv; b) op. de credite: transferul este temporar rambursabil si cu dobanda.
15. Unde si cand se foloseste obligativitatea banilor, forma baneasca? Impozitul din natura si impozitul in bani.
16. Doua tipuri de transfer: a) transfer cu titlul definitiv si gartuit; b) transfer cu titlu temporar.
17. Transferul se realizeaza in conditii diferite: transfer definitiv si gartuit in cazul impozitelor; b) transfer cu contraprestatie, in cazul taxelor.
18. Trezoreria ca notiune are semnificatii multiple: a) oficiul sau locul; b) opertiile de executie; c) op. de trezorie.
19. Functiile finantelor reprezinta mijloacele de infaptuire a menirii finantelor, modalitatile prin care acestea isi dezvaluie esenta lor, iar rolul finantelor se concretizeaza in rezultatele pe care le obtine societatea ca urmare a executarii functiilor acestora.
20. Doua functii: Functia de repartitie si functia de control.
21. Functii de repartitie: formarea fondurilor de natura financiara si repartizarea acestora prin functia de repartitie a finantelor reprezinta o conditie necesara dar nu si sufucienta pt ca menirea finantelor sa fie infaptuita, pt ca actiunile sa se realizeaza in volumul structura si ritmurile stabilite de catre factorii de decizie.
22. Functii de control: nevoile de exercitare a controlului impun un anumit mod de mobilizare si de alocarea a resurselor.
23. Mai multe functii: de acumulare, de repartizare, de stimulare, de reglare, de transformare, de transfer, de schimbare, de restribuire.
24. Doua laturi ale sale si de anume: latura de mobilizare a resurselor banesti in vederea alimentarii fondurilor de natura financiara si latura repartizarii acestor fonduri in vedrea cheltuirii lor pt realizarea actiunilor publice si a afacerilor private- ca faze sau momente ale functiei de repartitie.
25. Care sunt fondurile financiare din care se alimenteaza, de ce exista mai multe fonduri? Este redistribuit, este manevrat in intermediul op. financiare; unele fonduri sunt gestionate din actiuni private, de obicei este produsul intern brut.
26. Prin actiunile publice se asigura: a) consumul colectiv de bunuri( aparare, ordine publica, executiva, judecatoreasca; b) consumul al populatiei, sanatate, invatamantul, culturii si arte; c) interveninta statului in economie prin cheltuieli de capital pt invrstitii publice.
27. Controlul: este indispensabil pt menirea realizata a finantelor sa se repartizeze de factorii de decizie; sa se utilizeze eficient in scopurile unde a fost repartizat.
28. Functia de control: ar trebuie sa fie o functie a banilor, dar banii ocazioneaza controlul. Functia de control depaseste sfera operatiilor financiare.
29. In raport cu apartenenta organelor si institutiilor care il exercita distingeri: 1. controlul din exterior: a) controlul financiar al parlamentului efectuat; b)controlul financiar al executivului execitat mai ales de catre Ministerul Financiar; controlul fin. preventiv exercitat de catre seful compartimentului financiar- contabil; c) controlul financiar exercitat de catre ministere, institutii centrale; d) controlul financiar exercitat de catre banci la clientii lor; e) controlul financiar intern al gestiunilor proprii; 2. controlul din interiorul unitatii;
30. Din punct de vedere al momentului in care se efectueaza controlul fin. poate fi: 1. control fin. preventiv; 2. control fin. concomitent; 2. control fin. ulterior sau portoperativ
Din punct de vedere al gradului de cuprindere: 1. control prin sondaj sau complet; 2. control tematic sau complex; 3. control partial sau total.
Dupa baza de referinta: 1. controlul conceperii strategiilor si programelor firmei, 2. controlul executiei strategiilor si programelor firmei.
Dupa obiectivele fianle urmarite: analiza diagnostic, controlul de gestiune.
Dupa scopul urmarit: 1. contr. de conformitate; 2. control de pilotaj; 3. contr. de invatare; 4. contr. de adaptare; 5. contr. compensator; 6. contr. de intreptare si recuperare a pagubelor.
Dupa modul de executie: contr.:direct, indirect si incrucisat.
Metodele de control sunt de asemenea diferite: 1. cercetari de anchete si discutii; 2. verificari documentare; 3. controlul faptic; 4. analizele complexe economico-financiare.
31. Rolul trebuie privit nu in muncii in viziune statica cu referire la perioada parcursa deja ci in sens dinamic.
32. Rolul finantelor are o demensiune cantativa si calitativa. Dimensiunea calitativa se refera la impactuleconomic, social si politic al politicilor financiar.
33. Care sunt elementele de analiza a structurii? In functie de obiectul urmarit: fin. publice si fin. private; in func. de doctrina: clasic, modern, conte,poran; in func. de natura si conditiile transferului: fin. in sens larg si creditul; in func. de felul fondurilor si destinatiile lor: asigurarile sociale, asigurarile si reasigurarile, creditul si piata financiar, fin. agentilor economici.
34. Finante in sens larg: transferul: cu titlu definitiv si gartuit- transferul financiar propriu-zise ( este asociat nevoi permanente ale agentiilor economice si consumului definitiv al institutiilor publice); cu titlu temporar, rambursabil si dobanda- imprumuturi( este asociat nevoi temporale ale agentiei economice si ale statului).
Finante is sens larg: 2 elemente: fin. propriu-zise si creditul. Intre fin. si credit exista deosebiri: rambursabilitate imprumuturilor- ele trebuie sa fie innapoiate impreuna cu dobanda; prezenta dobanzi- taxa pt folosirea imprumuturilor; felul resurselor angajate is finantare si creditare. Intre fin. si credit exusta insa si interferente si asemenari; interferentele= nu exista o granita rigida, ele se intrepretind, resurse financiare ajung in sfera creditului; asemenari= sunt legate de esenta lor comuna- au acelasi menire, asigure resurse pt afaceri si actiuni publice.
35.Sistemul financiar reuneste in structura sa ansamblul elementelor care asigura formarea si repartizarea fondurilor de natura financiara si al interactiunilor dintre aceste elemente.
36.Nevoile generale: a) consumul colectiv si cel social la care se adauga actiunile economice sustinute de catre stat; b) asigurarea materiala a celor inapti de munca; c) asigurarea bunurilor si persoanelor pt cazuri de accidente.
37.Nevoi regasim: fondurilor administrate: a) fondul bugetar; b) fondul de asigurare si protectie sociala; c) fondurilor asigurarilor de bunuri, persoane si raspunderea civila.
38. Fonduri centralizate de debugetizare: fonduri pt pensia suplimentara, fonduri pt ajutorul de somaj, fondul de risc si de accidente, fondul special pt invatamant.
39. Sistemul financiar:
Bugetul statului: operatiile fin. care intervin in legatura si reprezinta fonduri bugetar al statului in scopul mentinerea consumului colectiv si social si sustinere unor actiuni economice vitale.
Asigurarile de Protectia Sociala(APS): op. fin. care intervin in legatura cu formarea si repartizarea fondurilor de asigurare si protectii sociale in scopul sustinerii materiale a celor care isi pierde capacitatea de munca sau locul de munca.
Asigurarile de Bunuri si Persoane(ABP): op. fin. care intervin in legatura cu formarea si repartizarea fondurilor de asigurare si reasigurare in scopul conbaterii riscurilor ce ameninta nevoi vremelnice.
Creditul si Piata Financiara(CPF): op. banesti cu obligatia rambursarii imprumuturilor si la platii unor dobanzi la folosirea lor. Locul de intalnire sau operatii care intervin intre posesorii de capital disponibil in cautarea de plasamente si solicitatorii de capital suplim.
Finantele Agentilor Economici: formarea si sporirea capitalului destinat afacerilor si in repartizarea profitului in urma valorificarii capitolului.
40. Interactiunilor sistemului financiar: apar sub form fluxurilor financiare- miscari de resurse catre si de la fonduri. Toate fondurile sunt administrate de stat: a) centralizat. Fondul bugetar, fondul de asigurare si protectie sociala; b) private si statul- mixt: fondul de asigurare si reasigurare, fondul financiar.
41. I.Miscari exterioare: Fluxuri ascendente: 1. impozite si taxe, 2. contributii, 3. prime de asigurare, 4. pastrarea resurselor, disponibilitati de cont, depozite in termen, rambursari de imprumutari, dobanzi platite.
Fluxuri descendente: 5. subventii, 6. plata, indemnizarea pt concedii de boala, concedii de maternitate, pensii de urmas in caz de deces, 7. despagubiri de asigurare, dobanzi bonificate, imprumuturi
II.Miscari ulterioare: 9. autofinantare, 10. transferul bugetar, sume defalcate, 11. raporturi de reasigurare, 12. credite de refinantare(BNR).
III. Fluxuri intre fonduri centralizate: 13. imprumuturi de trezorerie sau pe termen lung, impozite si taxe, 14. dobanzi platite.
IV. Fluxurile privindrelatiile cu exteriorul populatia si parteneri straini: economii, sa cumpere actiuniisau obligatiuni; imprumuturi sau ajutoare nerambursabile.
42. Mecanismul financiar: reprezinta un ansamblu de structuri, forme organizatorice, metode, principii si parghii specifice domeniulul financiar.
43. Elementele mecanismului partiale: mecanismul bugeter, mec. asigurarii si protectii sociale, mec. asigurarilor de bunuri si pers, reasigurarea, mec. creditului, mec. fin. al egentiilor economici.
44. Parghiile financiare reprezinta categorii valorice activizate de catre stat; o reactie dezirabila din partea edresantilor astfel incat sa se armonizeze pe cai economice si nu administrative, interesele acestora cu interesul national public.
45. Trasaturile definitorii ale parghiilor financiare: a. sunt categorii valorice activizate, cu forta de influentare si orientare a activitatii economice si sociale; b. au virtuti stimalatorii dar si forta coercitiva; c. Sunt metode economice si nu administrativ birocratice de interventie indirecta; d. se caracterizeaza printr-o oarecare stabilitate, dar mai ales prin elasticitatea si flexibilitatea lor; e. Sunt incorporate in mecanismul de functionare a economiei actionand automat ca adevarate reostate; f. au actiune conjugata si efecte complementare.
46. Parghiile bugetare: in domeniul veniturilor, cheltuierilor, echilibrului buget. a. Impozitul: profitul care este pus in investitii sa nu fie impozitabil pt bunuri vitale sa nu aiba impozit iar; produse de lux au impozite mare. b. Cheltuieli- subventia: cand anumite activitati sunt indispensabile pt consumul populatiei, statul subventionate aceste activitati. c. Echilibrul- fondul rezerva, fond de agalizare, fond de analizarea datoriei publice.
47. Parghiile in domeniul asigurarilor: a. contributiile angajatilor si angajatorilor, descurajarea pierderii locului de munca; b. Pensia- depinde de ultimii ani de lucru; c. Venituri- prima de asigurare= suma care o datoreaza asiguratorul la societate de asigurare.
48. Indicatorii( reactiile la parghiile financiare): 1. lichiditatea patrimoniala, lichiditatea generala, lich. corectata, lich. mediate.
2. solvitatea patrimoniala.
49. Politica financiara: reprezinta o anumita conceptie nemijlocita privind organizarea, conducerea si desfasurarea activitatii financiare.
50. Trasaturile politica financiara: a. trebuie sa aiba un caracter dinamic, mobilitate si flexibilitate; b. Un caracter unitar; c. Un caracter global de stabilitate pe termen lung; d. influenteaza activ si productia, circulatia si consumul.
51. Solutii trebuie asezate in domeniile urmatoare: dom. bugetar, dom. asigurare si protectie sociala, dom. asigurare si neasigurare, dom. creditul si piata financiara.
52. In domeniul bugetar politica vizeaza: a. volumul, provenianta si formele de mobilizare a veniturilor; b. structura si orientarea cheltuielilor; c. echilibrarea bugetului.
53. In privinta volumului veniturilor bugetare optiunile au fost doua: a. stabilirea acestuia in functie de marimea cheltuielilor publice in prealabil determinate; b. determinarea veniturilor pe baza capacitatii contributive a platitorilor.
60.Prevenianta veniturilor trebuie determinat raportul: a. veniturile interne si externe; b. veniturile ordinare si extraordinare; c. veniturile fiscale si nefiscale; d. impozitele directe asupra veniturilor si averii si cele indirecte asupra consumului.
61. Decizia fin. reprezinta o optiune cu caracter executoriu in domeniul finantelor, menita a asigura transformarea solutiei strategia alese in actiune nemijlocita.
62. Tipologia deciziilor financiare in raport cu subiectul conducerii se delimiteaza trei grupe de decizie: a. decizii ale factorului politic care au caracter nominativ si imbraca forma legiilor; b. decizii ale executivului care imbraca forma hotararilor si ordonantelor guvernamentele; c. decizii ale organelor de conducere din unitatile de baza.
63. Combinand decizilor lor si ajunge la o alta grupare: a. decizii periodice; b. decizii aleatorii care sunt decizii inprevizibile si vizeaza solutile de urgentare; c. decizii unice care au caracter exceptional.
64. Aparatul financiar: totalitatea institutiilor si organelor financiar-bancare specializate, antrenate in infaptuirea politicii financiare, formeaza aparatul financiar. El este corepondentul pe plan orgnizatoric, suprastructural, aceea ce reprezinta in ansamblul bazei economice, sistemul financiar.
65. Structura ei domeniu ale politicii financiare: 1.domeniul bugetar, 2.dom. functionarii mechanismului economic si al asigurarii echilibrului general economic;3. in dom. echilibrului financiar, monetar si valutar; 4. in dom. controlului general; 5. in domeniu relatiilor si strainatatea; 6. in dom. politicii de preturi; 6. in dom. supravegherii diferitelor activitatii.
66. Bugetul statului este astfel definit ca un act, un document sau o lista a veniturilor si cheltuielilor statului prevazute si autorizate a se realiza intr-o anumita perioada de timp, de obicei un an, cu aprobarea parlamentului.
67. Bugetul national public(BNP): include in sfera sa nu numai bugetul administratiei centrale de stat ci si bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat.
68. Bugetul general consolidat al statului(BGC): este vorba despre fondurile administrate prin bugetul administratiei centrale de stat, bugetele locale, bugetul asigurari social de stat, alte fonduri extrabugetare ca si despre fondul de revaluare a stocurilor, fondul de revaluare a stocului de aur si argint, fondurile aferente contravalorii in lei a imprumuturilor extreme.
69. Sistem bugetar- doua trepte: bugetul administratiei centrale de stat(bugete centrale sau general) si bugetele locale ale unitatilor administrativ teritoriale.
70. In statele federale exista un sistem bugetar in trei trepte: bugetul federal, bug. statelor membre ale federatiei sau ale landurilor, provinciilor, iar in cadrul acestora bugetele locale ale unitatilor administrativ- teritoriale.
71. Bugetele locale: a. venituri proprii( fiscale si nefiscale); b. subventii de echilibrare provenite din transferuri de la bugetul federal sau cultural; c. imprumuturi publice locale.
72. Regula: non-contractarii si non-afectarii avem de a face cu bugetul brut; in el figurand toate veniturile si tote cheltuielile cu sumele lor totale, totalul veniturilor fiind destinat acoperirii cheltuielilor privite in ansamblul lor.
73. Explicati regulile non-contractarii! Realizarea unui venit aduce statului incasarii dar si ocazionarea si cheltuieli(identificarea, evaluarea, calcul, control).
- non-contractare: fiecare ven. sa figureze cu suma sa totala fara sa se scada din ea cheltuielile de realizare, cheltuielile se realizeaza prin institutul;
- non-contractarea: fiecare cheltuielile sa apara in buget cu volumul total fara ca sa se scada din aceasta venitul eventual.
74. Explicati regulile non-afectarea: ven. incasat odata in buget- se de personalizeaza, nevoile sunt privite in ansamblul lor. Motivele non-afectarii:
- nu exista o corelatie intre un venit si un cheltuieli(nici dependenta- volum- periodici- toate in timp)
- afectarea speciala ardedansa
- tendinta de accentuare a fiscalitatii
- bugetul prin definitie este o redistribuire a veniturilor.
75. Bugetul net: la redistribuirea veniturilor nu se tine seama de provenienta lor ci de volumul nevoilor. Principalul universului nu se mai respecta =s-a permis sa functioneze unele institutii cu venitul net(bugetul).
Bugetul brut: unitatile care functioneaza dupa bugetul brut si unitatile care functioneaza dupa bugetul net.
76. Ce pretinde unitatea bugetului? Aceasta pretinde ca veniturile si cheltuielile statului sa se inscrie intr-un document si dupa o schema unica.
77. Care sunt motivele pt care au aparutin timp numeroase abateri de la unitatea bugetului? a. aceasta deoarece alaturi de cheltuielile in dreptate prioritar spre functionarea serviciilor publice, se efectueaza importante cheltuieli de capital, mai ales in tarile in care sectorul public este important pt economie. b. o serie de actiuni care trebuie finantate intr-o anumita perioada dar care nu au fost sau nu vor fi prezente in alte perioada ceea ce poate afecta comparabilitatea cifrelor bugetrare in timp. c. exista in fine o serie de operatii cu caracter exceptional sau provizorii ce ocazioneaza incasari si plati ce nu sunt venituri propriu-zise pt stat.
78. Ce este aglomerarea bugetara? Locul bugetului unitar sa fie preluat prin renuntarea la constructia unica si acceptarea numeroaselor actiuni de debugetizare, de o adevarata aglomerare bugetara.
79. Explicati ce inseamna bugetele extraordinare! Se elaboreaza in situatii deosebite cand apar vremelnic cheltuieli exceptionale ca cele privind asanarea crizelor, prevenirea si ducerea razboaielor sau inlaturarea efectelor acestora.
80. Bugetele anexe: pe care le intocnesc unele institutii sau servicii publice ale statului care au o autonomie financiara relativa si nu dispun obligatorii de paersonalitate juridica. Ele isi acopera cheltuielile din veniturile proprii si au legaturi cu bugetul statatului dupa regula bugetului net.
81. Bugetele autonome: spre deosebire de cele anexe, se intocnesc de catre anumite unitati de stat care au personalitate juridica si autonomie functionala. Ele isi acopera cheltuielile din veniturile proprii realizeaza profit, pe care il pot angaja in autofinantare, platesc impozite si taxe la buget.
82. Conturile speciale de trezorerie si alte conturi speciale: reprezinta o alta abatere de le principiul unitatii bugetului. In principiu, despre conturile deschise la trezoreria. Principala care efectueaza executia de casa a bugetului. Conturile speciale de trezorerie: 1. conturile de comert; 2. cont. de reglementare cu guvernele altor tari; 3. cont. de operatii monetare; 4. cont. de avans.
83. Ce este debugetarizarea? O procedura prin care unele actiuni finantate de buget sunt scoase din buget si administrate din fonduri din afar bugetului.
84. Ce prinde principiul anualitatea bugetului si la ce se refera el? Pretinda ca: bugetul sa se realizeze pt un an, sa fie aprobat anual de catre parlament. Se refera: la anul bugetar 12 luni, la exercitiul bugetar.
85. Opiniile diferite despre anul bugetar: a. durata de un an este prea lunga: modificari conjunctuale care schimba in cateva luni. Solutii: sumele sunt revazute si aduse la zi mai multe motive, rezerva bugetara la dispozitia guvernului, fond de interventie, abelitarea guvernului, TVA s-a introdus ca ordonanta; b. durata de un an este prea scurta: exista unele actiuni care trebuie realizate intr-un timp mai lung. Solutii: legi-programe multi-anuale, echilibrarea ciclica, aprobarea trebuie sa se faca anual, dar inaintea inceperii anului bugetar.
86. Exercitiu bugetar: aceasta reprezinta perioada de timp in care executivul trebuie sa incaseze veniturile si sa efectueze cheltuielile inscrise in bugetul aprobat de catre parlament.
87. Doi metode consacrate: 1. metoda de gestiune: veniturile restante si cheltuielile neefectuate se vor inscrise pe masura realizarii lor in bugetul anului urmator.; 2. metoda de exercitiu: bugetul o depaseste pe aceea anului bugetar-in loc de 12 luni, sunt 15 sau 18 luni.
88. Solutie de compromis: acordarea perioadei de favoare: dureaza doar cateva zile dupa expirarea anului bugetar in care se lichideaza operatile din conturile anului expirat.
89. Ce reprezinta percusiune si repercusiune? Repercusiunea impozitelor este nu fenomen complex, dar in fond inseamna transmiterea poverii fiscale de la platitor la o alta persoana. Percusiune, in acest caz impozitul fiind suportat direct de catre platitorul legal, fenomenul repercusiune sau translatie care permite platitorul legal.
90. Forfetarea a materiei impozabile: nu-si propune sa stabileasca cu exactitatea nivelul materiei impozabile ci si multumeste cu o valoare medie a acestea.
91. Impozitul negativ: acesta se realizeaza prin redistribuire. Societatea asigura minimul necesar de existenta pt nevoias. Ajutoarele nu trebuie incurajeze oamenii. Reversibilitatea este in stransa legatura cu polul redistribuitor al impozitelor.
92. Evaziunea fiscala: inseamna sustragerea, pe o cale sau alta, de la plata impozitelor. Fraude fiscala: ea reprezinta o violare directa si voluntara a legii fiscale si tocmai de aceea ce presupune dincolo de o violare a spiritului legii si a intentiei legaturii lor.
93. Ce reprezinta reversibilitatea impozitelor si cum se calculeaza rata acestuia? Reversibilatea impozitelor- ele se reintorc in direct la contribual. Reversibilitatea nu se verifica, nu este in egala masura in cazul fiecaruia ci masa totala a contrabuabilitor. Gradul de reintoarcele a impozitelor catre platitori=totalul impozitelor luate de catre stat.
94. Taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica este datorita de catre posesorii acestora, persoane fizice si juridice, fiind stabilita in lei pt fiecare tractiune de 500 cm , capacitate cilindrica a motorului si diferintiala pe tipul de autovehicule.
95. Forfetarea conventionala(a materiei impozabile): presupune existenta unui acord intre contribuabil si reprezentantul fiscului, acestea convenind in privinta volumului materiei impozabile pt o perioada de timp determina.
96. Rata presiunii faiscale largite: impozitul incasate prin anumite servicii, prin reversibilitatea impozitelor.
97. Controlul juridictional executa un organism specializat de parlament- Controlul Curtii- verifica la toti ordonatori de credit gestionarile document de document, descarcarea de gestiune pt anual incheiat- daca totul este in ordine.
98. Randamentul fiscal: se mai spune uneori ca randamentul impozitului este ridicat daca se realizeaza concomitent maximizarea incasarilor si minimizarea cheltuielilor efectuate de catre apartul fiscal.

Optiunea fiscala:optiunea spre sistemele fiscale cu impozite multiple si incercarile de climinare a tensiunilor interne cu care se confunta la un moment dat aceste sisteme, perfectibile prin natura lor.
Presiunea fiscala semnificata: cat de apasatoare sunt impozitele sau altfel spus cat de mare este povara fisvala ce apasa pe umenii contribuabililor.
Impozitul unic asupra energiei consumate, avantaje incontestabile . Spoirea veniturilor si averea, economisirea pt. un impozit mai mic.
Enumerati factori nivelului: a) nivelul de dezvoltale a fiecarei tari .b)nivelul fiscalitatii din celelalte tari c) structura cheltuierilor publice: fiscaliteta de tip liberal , fiscalitate agreata de doctrina social d) la cei trei factori adesea mentionati in lucrarile specialistilor in domeniu.
Impunerea venitului global: prin cumularea veniturilor realizate de platitor din surse multiple permite cunoasterea situatiei de ansamblu a contribuabilului si deci a capacitatii sale contributive .
Criteriul administrative de delimitare a impozitului direct dar cele indirecte
Impozitul direct este un impozit nominativ, impozitul indirect intervine in legatura cu unele operatiuni de vanzare a unor marfuri si servicii si de impzit devenind platitori cei care efectueaza astfel de operatiuni si pe masura ce le efectueaza
Tipuri de progressivitate: Progresivitatea directa presupun avesterea continua a cotelor de impozitare pe masuraa cresterii materiei impozitabile , dar numai pana limita fixata de lege. Progressivitatea pe clase de venituri (simpla) este mai simpla . In acest caz materia impozitabila este sectionata pe clase in raport cu marimea ei , cotele cresc pentru fiecare clasa urmatoare , iar impozitul se stabileste prin aplicarea cotei corespunzatoare clasei de incadrare a venitului asupra intregului venit realizat.
Progressivitatea pe transe (compusa) inlatura neajunsul semnalat mai inainte, deoarece in acest caz materia impozitabila este impartita pe transe pentru fiecare transa este fixate o anumita cota.
Solutii prin care se asigura unitatea punerii la TVA pt. livrarile la intern si pentru exporturile : sistemul deducerilor pt livrarile la intern taxa datorata de el apare ca diferincuta intre impozitul brut colectat de la cumparator si impozitul deductibil platit la cumparare. Folosirea detaxarii sau cotei zero la export si a taxei de compensare la import.
Care este diferenta dintre impunerea proportionala si progressive? Impozitului proportional cota este constanta astfel ca impozitul creste proportional cu marimea materiei impozitabile, In cazul imp. porg. cota impozitul creste odata cu volumul materiei impozitabile.
Enumerati factorii care influenteaza presiunea fiscala? a) statele puternice interventioniste , cu fiscalitetea cea mai ridicata . b) in gurpa a doua include Germania unde presiunea fiscala n-a atins 40% decat datoria efortului unicarii c) a treia grupa cuprinde Marea Britanie care a reconsiderat politica sa interventionista , reducandu-si si presiunea fiscala.
Care sunt polutiile technice folosite in politicile contracidice de echilibrarea a bugetului de satat? Trei solutii: a) fondul de rezerva : se constituie in perioada de prosperitatepe seama impozitelor incasata in plus, datorita sporini materiei impozitabile , si pe seama reducerii cheltuierilor cu subventiile investitiile publice si protectia sociala , el ar putea fi plasat in aur sau diverze. b) Fondului de egalizare Este putin pobabil ca statul va reusii sa-si constituie in faza favorabila a ciclului un fond de egalizare identic cu nevoile de rambursare a impumuturilor c) Amortizrea interna externa Inseamna plata ratelor scadente. Amortizrea alternativa in faza favorabila a ciclului statul poate sa lichideze imprumuturile cu rambursare echilibrata.
Principiul realitatii bugetului pretinde ca veniturile si cheltuierile bugetare sa fie satbilite pe baze reale, adica sa reflecte , pe de o parte, nevoile reale si indispursabile ce trebuie satisfacute prin infaptuirea porgmamului economic si social de guvern a) veridicitatea informatiilor pe care le pot folosii cei care fundamenteaza bugetul.
B) temeinicia calculelor fundamentale a cifrelor din buget.
Metode consecrate: 1)Metoda autonoma : evaluarea forfetarii a veniturilor si cheltuierilor bugetare pe baza datalor din ultimul buget incheiat . Are neajunsul ca evaluarea este cu totul aproximativa car un astfel de buget este departe de a reflecta realitetea .
2)Metoda majorarii sau diminarii : in considearea tendinta manifestata in ultimi 5 sau mai multi ani consecutivi , se poate poreiecta tendinta in noul buget.3) Metoda evaluarii directa: evaluarea facandu-se pt fiecare venit si pt fiecare cheltuielala in parte, pornindu-se de la exeatia preliminataa acestora pe anul in curs.
Procesul bugetar : aceste faze sau etape in care se realizeaza elaborarea poriectului de buget , dezbaterea si aprobarea lui, executia si incheierea exercitiului bugetar, pecum si controlul asupra tuturor acestor operatiuni formeaza impreuna procesul bugetar.
Cine pregateste elaboreaza , dezbate aproba proiectul de buget? Pregateste guvernul si MFP dezbate mai intai guvernul , apoi camera permanenta , camerele mixte, aproba parlamentul in sedinta comuna si semneaza presedintele.
Insirati enumerate technice a a cheltuierilor! Explicati operatiunile technice
1)Angajarea cheltuierilor asumarea obligatiei de a platiti o anumita suma de bani in contul serviciilor in planul institutii. 2)Lichidarea Cheltuierilor constatarea faptica a realizarii operatiei angajate nu prealabil stabilirea sumei cuvente, beneficiar.3)Ordonarea platii:emiterea unui ordin sau dispozitii de plata prin care se dispune efectuarea platii, se poate face plata propriu-zisa.4)Asezarea identificarea materiei impozabile =) se cunoaste volumul materiei imopzitabile.5)Lichidarea calcului sumeidatorate de fiecare contribuabil in pAste =DEBIT FISCAL 6)Emitarea titlului de percepere a impozitului consta in inscrierea debitului fiscal ce urmeazaa fi incasat de la fiecare contibuabil intr-un act sau dispozitie.
Contul general anual de executie a bugetului cuprinde:A) la venituri : prevederi bugetare aprobate initial, prevederile bugetare definitive si incasarile realizate.b) la cheltuieli: Creditele bugetare aprobate initial, creditele definitive si platile efectuate.
In functie de organele care in exercita ( controlul bugetar)a)controlul politic : ecercita plasamentul. Inainte de dezbaterea , in comisiile permanente, de fac propuneri de amendamente In timpul executiei =)Controale tematice b)controlul juridictional c)controlul administrativ este exercitat de catre organele specializate ale Guvernului, Ministerul Finantelorm, altor minitere si organisme ale administr. publice centrale si locale.
Fiscalitatea:prezinta nu numai ansamblul reglementarilor privind stabilirea si perceperea impozitelor ci si o caracteristica a politicii statului in materie de impozite si o expusie a sarcinilor fiscale ale diferitelor categorii de contribuabili.
Impozitul: Reprezinta in zilele noastre obligatii pecuniare, pretinse in termenul legii, de catre autoritatea publica de la persoane fiice si cele juridice, preluate la bugetul statului in mod in mod silit si fara contraprestatie imediata si folosite de catre acesta ca resurse pt acoperirea cheltuierilor publice si ca instrumente de influentare a comportamentului platilor, astfel incat interesele acestora sa fie armonizate cu interesul public.
Trasaturile impozitelor 1)Obligati vitatea platii impozitelor si in legatura cu acesta legalitatea si legimitatea lor 2)Impozitul este o prelevare fara echivalent sau contrapestatie imediata. 3)Fundamentul si masura impozitelor este capacitatea contributiva a fiecarui platitor 4)clublei calitate a impozitelor resurse pentru acoperirea cheltuierilor publice si parghii.
Cine sa fie contribuabilul? Toti cei care sunt legati de comunitatea statala printr-un liant de solidaritate. Devin platilor atat cetatenii propriu , cat si rezidentii straini principiu teritoralitatii devind si el nu colorar al doctrimei despre impozit
Care o sa fie materia impozitabila? Trebuie aleasa care este relevanta pentru capacitatea contribuitiva a cetateanului. Principiul calauzilor in asezarea impozitelor.
Cum trebuie calculat impozitul? Marimea impozitelor trebuie sa tena secunu de loti factorii care influenteaza capacitatea contribuitiva a platitorului : situatia sa personala , natura materiei impozitabile si marimea acestea.
Ce intelegi prin interventionism fiscal rezonabil? Pe plan economic plitic fiscal sa nu daca la modificarea sanselor de ampetivitatea pe piata forma impactului sau economica sociala.
Care a fost primele regului in domeniul fiscal si cine le a formulat? Enumeati si explicati aceste reguli Adam Smith! 1)Justetea impunerii: Impunerea sa se faca in functie de posibilitate de plata nu in functie de posibilitate de plata nu in functie de avantajele pe care le obtine de la stat. Impozite imp per capital , imp proportionala cu cota unica, impunera progressiva genereaza lipsa de interes fata de marirea materiei impozabile.2)Cestitudinea impozitului sa puna capat abuzurilor oamenilor fiscalitatii sa fie pe baza de lege. 3) Comoditatea perceperii termenele de plata trebuie sincronizate cu perioadele de castiguri.
Maurice Allais noile reguli ale impozitelor :1) Individualiteta 2) Nediscriminarea 3) Impersonalitatea impozitelor 4) Neutralitatea 5) Diferentierea 6) Lipsa arbitralului
Ediitatea in sens vertical.: Doua persoane cu venituri diferite. Impozitul sa fie diferita cu cote egale impunerea progressiva, nu este impozit pe salar care trebuie pentru suprevietuirea cei care au salar mai mare pltatesc impozit .
Stabilitatea si elasticitatea impozitelor : Un impozit este stabil daca randamentul sau fiscal nu se miodifica in functie de evolutie conjucturale din economie. Un impozit este elastic atunci cand marimea lui se poate modifica in functie de evolutia cheltuielilor bugetar Elasticitatea poate fi legala sau economica.
Numarul impozitelor folosite: 1)Utopia impozitelor unic: Francois Quesnay un singur impozit direct, asezat asupra produsului net al agriculturii, sec XIX imp un asupra capitalului fix, capitalul fizic si asupra obiectelor de consum durabile in Rusia =)imp pt cei care purtau barba sau mustata, Mrea Britanie=) Impozitul pendurile Puralitatea impozitelor exista peste tot mai multe impozite.
Care sunt optiunile fiscale si ce presupune fiecare? 1)Optiunea sociala prefeinta spre imp de tip real sau obiective si imp persoanele sau subiective (veniturilor averii)
2)Optiunea economica presupune alegerea intre impozitele asupra veniturilor asupra capitalului sau asupra cheltuierilor 3) Optiunea juridica: alegerea intre impozit directe si indirecte
Optiunea sociala in materie fiscala presupune deci o alege intre impozitele reale de tip obiectiv si imozitele personale sau obiective. La imp de tip real se tine seama doar de natura si marimea materiei impozitabile.
La impozitul personal: se ia in considerarea situatia personala a platitorului, astfel ca se pot diferentia sarcinile fiscale in functie de posibilitatile de palata ale fiecari.
.Optiunea economica in domeniul fiscal obliga legiuitorul sa aleaga intre impozitele asupra veniturilor, cele asupra capitatului sau impozitele asupra cheltuielilor, ori sa le combine intr-un anumit fel in cadrul sistemului fiscal.
Impunerea: 1.Impunerea venitului global(27), 2.Impunerea separata o fiecarui venit prezinte avantajul aplicarii unei fiascalitati differentiate pe tipuri de venituri: o previne mai usoara pentru veniturile obtinute din munca salariata.3. Sistem mixt: permite cumularea avantajelor specifice celor doua tehnici de impozitare, permitand atat personalizarea impunerii cat si progresivitatea acesteia.
Tipuri de venituri: 1.Impozitul de veniturile persoanelor fizice: a. Impozitarea veniturilor salariale realizate in afara locului principal de munca se facetot de catre angajator, la fiecare loc de munca.Pentru calculul impozitului din venitul realizat se scade doar contributia la asigurare obligatory de sanatate. b. Veniturile din activitati independente sunt cele pe care contribuabilul le realizeaza din activitati comerciale.Venitul net din activitati independente se determina prin scaderea din venitul brut realizat a cheltuielelor(15 aprilie). c. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor se stabilesc pe baza contractului scris si inregistrat la organul fiscal, din numele brute realizate scazandu-se o cota de 50% in cazul constructilor si de 30% in celelalte cazuri. d. Impozitarea veniturilor din dobanzi si face cu o cota fixa de 1% a celor din dividea de cu 5%, iar a altor venituri cu 10%, impozitul fiscal calculatvarsandu-se prin stopaj la sursa.Impozitul asupra profitului( persoanelor juridice): un impozit progresiv pe transe cu un min. neimpozal de 25.000 lei profit annual si cote multiple intre 5% si 77%. S-a introdus impunerea prpportionala a profitului, cota generala fiind stabilita la 38%
Impozitul asupra capitalului: reprezinte acel element al leogatiei ce prezinta o anumita stabilitate, el este bogatia consolidate in patrimoniul contrabuabilului, averea sau patrimoniul acestuia.Poate fi: capitalul imobiliar: padurile, terenurile, cladirile. Capitalul mobiliar: aur, lichiditatile, obiectele de arta.
Impozitele asupra averii propriu-zise: A. cladirilor: impozitele se calculeaza prin aplicarea cotei de 1%, in mediul rural si 0,2% in mediul urban. Impozitele de cladirii se-mapeaza cu 25% prima cladirii, 50% pt a ll-a cladirii,7% pt a lll-a sa 100% a lV-a. B. Impozitele asupra terenurilor detin in proprietate terenuri situate in municipii, orase si commune, in intravilanul sau extravilanul localitatilor, in suma fix ape metro patrat de teren. Exista o taxa pt folosirea terenurilor statului in alte scopuri decat productia agricola sau silvica. C. Taxa asupra mijloacelor de transport (13).
Solutiilor tehnice de impozitare a cheltuielilor doua posibilitati: 1. Impozitele asupra cheltuielilor globale de comuni: A. impozitele unic in sarcina producatorului sau al comerciantului, impozitele asupra productiei si impozitul asupra circulatiei. B. Impozitele cumulative asupra tranzactiilor:- un impozit multifazic, un impozit cumulative. C. Impozitele unic incasat fractionat reprezinta o sinteza a impozitele unic asupra productiei si impozitului multifazic asupra tranzactiilor. 2. Impozitele speciale asupra anumelor cheltuieli de consum se pradica adesea alaturi de impozitul asupra cheltuielilor globale: A. impozitele asupra cheltuielilor privind bunurile de prima necessitate, B. imp. Asupra bunurilor de lux, C. imp. Asupra cheltuielilor privind consumul current.
Procedeele tehnice de impozitare: A. Taxele vamale: taxele fiscale, taxele cu character protectionist. B. Accizele: care sunt taxe de consumatie speciale aplicate asupra unor marfuri precum alcoolul, tutunul, produsele petroliere si os erie intreaga de produse de lux. C. Monopolurile fiscale: practicate de catre stat in cazul productiei si comercializarii exclusive a unor marfuri acesta putand vinde astfel de produse fie sub pretul lor normal si imp. indirecte consistente.
Organele fiscale pot proceda la evaluarea directe a a material impozibile sau pot evalua indirect material impozibila pe baza unor indicii sau semen exterioare. 1. Evaluarea directa poate fi la randul ei libera sau realizata dupa o procedura prestabilita. A. in cazul evaluarii libere agentul fiscal poate fi folosi orice proceden doreste. B. in cazul in care evaluarea urmeaza o procedura prestabilita inspectorul de impozite trebuie sa respecte procedura de evaluarea stabilita prin lege. 2. Evaluarea indirecta, la randul ei poate fi evaluare pe baza unor indicii sau semne exterioare sau evaluarea forfetara. A. evaluarea indiciara sau pe baza unor semne exteroiare. B. Evaluarea forfetara se multumeste cu o valoare medie a acesteia.
Tehnica forfetara de evaluare poate fi: 1. in cazul forfetarii legele, se pleaca de la datele fixate cu anticipatie de catre legiutor sis trans legate de material impozabila.
1.Evaluarea forfetara conventionala presupune existenta unui accord intre contrabuabil si reprezentantul fiscului.A. se stabileste individual intre fiecare contribuabil si fisc. B. acordul dintre contribuabil sa fisc este valabil pentru o perioada determinate.
Tariful: ansamblu operatiilor ce trebuie effectuate asupra materiei impozibile pentru a se determina nivelul impozitului pe unitate de evaluare a materiei impozite.
Impozite de repertitie: doua avantaje: l. siguranta ca impozitele de care nevoie va fi incasat, ll. Elimina tentativele de franda. Impozitele de raport, doua neajunsuri: l. lipsit de elasticitate, ll. Legat de negalitatea cotei pe care o antreneaza contingentarea imp.
Impozitele calitate: cota imo se va stabili de data acesta de jos in sus, mai intai la nivelul fiecarui contibuabil iar apoi prin insumare.
Tipuri de progresivitate: Degresivitatea consta in reducerea cotei de impozitare pe masura ce ea atinge nivele mai putin importante ale materiei impozabile. Progresivitatea cu minimum neimpozabil sa taxa aristanta. Cota legala este fixa, insa exista un minimum neimpozabil, constant si deductibil din material impozabila, cota reala a impozitului este progresiva.

Care nu apartin finantelor?Cele care vin din venitul nou financiare, si care se realizeaza direct din forma naturala.Locul operatiilor finantelor in ansamblul, in cadrul economiei banesti.Nu orice operatie baneasca este si operatie financira, nu are natura financiara.
Dimensiunea cantitativa si calitativaa rolului finantelor?Din calitativa se referala impactul economic, social si politic a lor financiar-monetare, la forta lor de influentare si orientare a activitatii economico-sociale,la aportul acestora inceracrea de armonizare a interesului public cu interesul in afaceri si cu interesele personale ale individului.Fiind concretizate in bunurile sau utilitatiile publice oferite de stat prin actiunile sale si respective in marimea profitului realizat.136.In raport ai sursele angajate autofinantarea poate fi: a. neta, realizata pe seama profitului net. b. bruta, realizata pe seama profitului net a amortismentului si a pro. neexigibile.
In domeniul asigurarilor sociale si a protectiei sociale politiciile se refera: a. participantii la alimentarea fondurilor si aportul acestora:-contribetia salariatilor si ponderea ei in cadrul venturilor realizate de catre acestia.-contributia statului. b. conditiile de acordare a drepturilor de asigurere si protectie sociala si factorii de care depinde marimea pensiileor.
In domeniul asigurarilor de bunuri si personane:-monopolul statului sau realizarea acestora pe baza sau private,-modul de selectie si combinare a riscurilor, -conditiile de acordare a despagubirilor.
In domeniul creditului:-delimitare atributiilor Bancii Nationale -;modalitatile de atragere a resurselor de creditare, locul si liantele capitolului social propriu, -conditiile de acordare a imprumuturilor, politica ratei scontului, reescontului a dobinzii, -conditiile atragerii imprumuturilor externe pe baze sau multilaterale.
Realitatea bugetului:principiul realitatii bugetului pretinde ca venuturile si cheltuielile bugetare sa fie stabilite pe baze reale adica sa reflecte pe de o parte nevoile reale si indispensabile ce trebuie stisfacute prin infaptuirea programunlui economic si social de guvernare, iar pe de alta parte resursele pe care statul le va putea realenente mobiliza pentru sustinerea efortului bugetar.
In clasificarea veniturilor bugetare se folosesc urmatoarele criterii: -regularitatea mobilizarii lor la buget, -cuntinutul economic si natura lor, -provenienta lor, -bugetul sau fondul la care se mobilizeaza.
Venuturilor ugetului de stat se face potrivit gruparii economiei in:1.venituri curente.2.veniturile din capital.3.incasarile din rambrusarea prumuturilor acordate.
In raport cu provenienta lor delimitarii:1.venituri interne provenite de la agentii economici, de la personae fizice si de la institutiile publice.2.venituri externe:sub forma imprumuturilor externe contracte pe baze bilateral le sau multilaterale.
In raport cu bugeturi sau fondul la care se mobilizeaza deimitarii:1.venituri cu venite bugetului administratiei centrale de stat.2.veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat formate din a.contributiile pentru asigurarile sociale, b.contributii pentru bilete de tratament si odihna, c.incasari din rambursarea imprumutului acordat bugetului de stat, 3.venituri cuvenite bugetelor locale, 4.veniturile bugetelor fondurilor speciale.
Incasarea impozitului:a.prima dintre ele este aceea a delimiterii contribuabilului de platitorul propriu-zis, 1.raspunderea solidara in cazul insolvabilitatii contribuabilului, 2.varsare impozitului pe calea stopajului la sursa. b.cea de a doua chestiune privind incasarea impozitului se refera la preluare acestuia in natura sau in bani.
Impozitul este portabil, atunci cand platitorul se reprezinta la fise sau la o unitate mandata de catre TREZORERIA PUBLICA si isi achita impozitul .Impozitul poate fii cherabil, atunci cand agentul fiscal se prezinta la contribuabil si ii inchaseaza sumele datorate.
Nivelul fiscalitatii sau presiunea fiscala semnifica cat de apasatoare sunt impozitele sau cat de mare este povara fiscala ce apasa pe umerii contribuabililor .
Rata fiscalitatii se calculeaza la nivel global la nivelul firmei si la nivelu individului.Ea apare ca un raport procentual in care la numerator se inscrie totalul prelevarilor obligatorii catre stat, iar la numitor se inscrie P.I.B. cifra de afaceri sau veniturile individulae, in functie de nivelul la care se refera ruta.
Presiunea fiscala stricto-senso se calculeaza luand in considerare doar preelevarile fiscale la bugetul statului.Pressiunea fiscala globale se stabileste luindu-se inconsiderare ,pe langa impozitele si taxele datorate bugetului central si bugetelor locale.Rata fiscalitatii largite exista si opinia potrivit carea diferitele modele a ratei la nivel national nu reflecta de cat prima latura a fiscalitatii.Problema se rezolva prin calculul ratei fiscalitatii nete care se obtine prin eliminarea din prelevarile obligatorii apartii chelite de catre stat in folosul contribuabililor sub forma prestatiile sociale. Problema se rezolva prin calculul ratei fiscalitatii consolidate : primul nivel de consolidare consta ineliminarea cotizatiilor sociale si a impozitelor platite de administratiile publice.Pressiunea fiscala spihologica care masoare pragul tolerantei la impozitare.Pressiuni fiscale individuale stabilita ca raport intre totalul prelevarilor obligatorii suportate de catre un contribuabil se anume.
Printre factorii externe putrii anunti:a.nivelul de dezvoltare a fiecarei tari reflected de produsul intern brut pe locuitori.b.nivelul fiscalitatii din celelalte tari influenteaza si el presiunea fiscal.c.structura cheltielilor publice in diferite tari face si ea ca nivelul fiscalitatii sa fie diferit.d.la cei trei factori adesea mentionatii in lucrarile specialistilor in domeniu impozitelor.
Evaziunea fiscala inseamna sustragerea pe o cale sau alta de la plata.