Tranzactia bursiera reprezinta totalitatea actelor de vanzare-cumparare incheiate in ringul bursei. n8v18vl
In sens mai larg, tranzactia bursiera reprezinta totalitatea actelor de vanzare-cumparare realizate in ringul bursei, dar si in afara acesteia, sub forma unor tranzactii speciale care, ulterior, sunt consemnate prin ringul bursei.
Tranzactiile bursiere reprezinta esenta functionarii pietei bursiere, de al carei volum si valoare depinde eficienta pietei bursiere respective.
Participantii la tranzactia bursiera sunt:
· ofertantii de: - marfuri fungibile si standardizabile;
- efecte rezultate in urma actelor de comert (efecte de comert);
- valori mobiliare, de tipul: actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur, titluri de stat cu dobanda variabila sau fixa;
- contracte, negociate initial pe o piata la termen, care devin subiect pentru: tranzactiile speculative, tranzactii cu instrumente financiare (moneda, valuta), tranzactii pe instrumente derivate (cu optiuni, cu prima), pe indici bursieri.
· investitorii -; care doresc sa investeasca valorile realizate in valori cu rata profitului mai mare decat rata dobanzii;
· societatile comerciale (corporatii) - care atrag capital prin emisiune primara sau secundara de valori mobiliare;
· societatile care gestioneaza portofolii de valori mobiliare (actiuni si obligatiuni).
Tipurile de tranzactii care se incheie pe piata bursiera sunt fi variate, in functie de piata bursiera:
· tranzactii la vedere, la disponibil pe piata marfurilor -; au loc in ringul bursei, cu transfer fizic al obiectului tranzactiei si intr-un interval de plata foarte mic (t+3 zile);
· tranzactii la termen -; tranzactii ce apar ca urmare a sezonalitatii productiei sau consumului sau datorita intervalului mare de transport de la locul productiei la locul consumului. Are loc transferul fizic al obiectului tranzactiei, in schimb plata este reglementata intr-un termen mai mare (3-6 luni), motiv pentru care acest tip de tranzactii mai sunt denumite si tranzactii forward;
· tranzactii pe o piata reglementata -; aceasta inseamna ca cei care controleaza si reglementeaza piata respectiva stabilesc cotatiile si termenele de lichidare. Aceste contracte la termen pot fi: cu transfer, la lichidare, al obiectului tranzactiei si fara transfer, la lichidare, al obiectului tranzactiei (se urmareste realizarea unui profit din diferenta de pret). Aceste operatii speculative devin suportul unor alte tipuri de tranzactii, si anume: cu prima, cu optiuni, cu instrumente financiare, cu indici bursieri, operatii de arbitraj, etc.).

MODUL DE DESFASURARE AL TRANZACTIEI BURSIERE

Elementul de baza al tranzactiei bursiere este ordinul dat de client societatii de brokeraj sau intermediere.
Ordinul cuprinde mai multe elemente:
1. investitorul;
2. structura obiectului tranzactiei;
3. unitatea monetara (contractul);
4. pretul (cotatia).
In functie de cotatie, ordinele se clasifica in:
· ordine la piata -; trebuie sa fie executate de broker imediat dupa deschiderea sesiunii de tranzactii, la cel mai bun pret din momentul in care ordinul a fost transmis. Aceste ordine nu pot ramane neexecutate, deoarece nu exista limita de pret si nu exista nici siguranta cotatiei dorite. Cel care da ordinul trebuie sa dispuna de o cunoastere a pietei, astfel incat sa nu aiba suprize dupa executarea ordinului;
· ordine cu limita de pret - presupun transmiterea catre broker a nivelului minim sau maxim de pret acceptat. Aceste ordine trebuie executate in favoarea clientului care a dat ordinul, pentru a se obtine pretul cel mai bun (ex.: in cazul ordinului de vanzare cel mai bun pret este pretul cel mai mare). Ordinele cu limita de pret prezinta ca dezavantaj faptul ca nu au siguranta executarii, dar au siguranta pretului;
· ordinele de o zi (day-order) -; cele mai importante ordine date de clienti, ce au valabilitate pana la inchiderea sedintei din ziua respectiva, iar daca nu sunt executate se anuleaza. Exista un ordin ce ramane valabil pana cand clientul trimite ordinul de anulare. Societatea de interemediere are obligatia sa aduca la cunostinta clientului cotatia rezultata de pe piata, astfel incat clientul sa cunoasca momentul cand poate da ordinul de lichidare sau anulare;
· ordinele de intrerupere (stop-order) -; sunt date pentru a limita perioada de asteptare, la o pozitie pe care broker-ul o are in bursa la un moment dat.

Presupunere: un client a dat un ordin de cumparare la termen de 3 luni. Cotatia este de 200$/h.

Diferenta dintre ordinul cu intrerupere si cel cu limita de pret este ca pretul la care se executa ordinul cu intrerupere poate fi situat sub pretul pietei, pe cand in cazul ordinului cu limita de pret contractul se executa numai la un pret ce trebuie sa fie situat peste pretul pietei.
Instructiunile ce pot insoti ordinele sunt:
· “totul sau nimic” -; exprima dorinta de a vinde/cumpara marfa/titlul la un anumit curs si intr-o perioada precizata. Ordinul insotit de aceasta instructiune va fi executat numai daca piata ofera conditiile de calitate si pret solicitate de client;
· “executa sau anuleaza” -; clientul dispune cumpararea/vanzarea imediata si completa a unui anumit volum de marfa/titluri, iar daca nu se realizeaza volumul respectiv se anuleze executarea ordinului;
· “la deschidere”- ordinul trebuie executat in primele 30 de secunde de la deschidererea sedintei de licitatii;
· “la inchidere” -; ordinul trebuie executat in ultimele 30 de secunde ale sedintei de licitatii.
Modificarea unui ordin dat de client se realizeaza numai inainte de executarea ordinului in piata; acesta nu poate fi modificat dupa executare.
Etapele procesului de tranzactionare bursiera:

1. Initierea ordinului dat de client
Societatea de intermediere va perfecta un contract cu acesta (clientul), pe baza elementelor din ordin, care impune si deschiderea unui cont pe care societatea il are deschis fie la o casa de compensatii (clearing), fie la o societate care realizeaza decontarea pietei bursiere respective.

Societatea de intermediere impune cleintului sa depuna o garantie (de la 10 pana la 50% din valoarea contractului) si comisionul pe care clientul il cedeaza firmei de intermediere. De asemenea, prin regulamentul bursei, si societatea de intermediere cedeaza un comision bursei (intre 0.5 -; 2% din valoarea tranzactiei).
Societatea de intermediere care este membra a unei case de compensatii se bucura de o reducere totala sau pana la 50% a comisioanelor platite acesteia.
In functie de ordin si de contractul incheiat, specialistul societatii de intermediere va incheia un tichet de ordin, pe care il va transmite in ringul bursei brokerilor operativi, in vederea negocierii.
Brokerii operativi executa ordinele primite prin tichet in functie de anumite prioritati. Aceste reguli de prioritate sunt:
· daca ofertele sunt facute la cotatii diferite, brokerii operativi vor executa, mai intai, ordinele de cumparare la preturile cele mai mari si, apoi, in ordine descrescatoare, pe celelalte. La ordinele de vanzare se va proceda invers: se executa, mai intai, ordinele de vanzare cu cotatia cea mai mare si, apoi, celelalte.;
· daca ofertele sunt la preturi egale, se va tine cont de factorul timp si de factorul volum, regula de prioritate fiind “primul venit, primul servit”. Cand ofertele coincid si ca timp, atunci au prioritate cele cu volum mai mare. In cazul in care ofertele nu vor putea fi executate integral, ordinelor primite li se aplica principiul “prorata”, adica ordinele cu acelasi pret sunt executate partial sau proportional cu volumul de tranzactii continute de ordinele respective.
Afisarea electronica a ordinelor primite permite consultarea instantanee a tuturor ordinelor.

2. Negocierea contractului
In practica bursei se cunosc mai multe modalitati de negociere, si anume:
· pe baza de caiet de ordine -; ordinele primite de la intermediarii bursieri sunt centralizate de agentii de bursa intr-un caiet de ordine, iar negocierea are loc bilateral: se realizeaza prin consultarea acestor caiete de ordine si obtinerea acceptului favorabil de la un alt agent;
· prin inscrierea pe tabla -; ordinele se centralizeaza pe o tabla electronica de catre un specialist al bursei, care in partea dreapta inscrie ordinele de cumparare, iar in partea stanga ordinele de vanzare. Deschiderea sedintei de licitatii se face pornind de la cotatia zilei precedente, iar negocierea are loc pe baza de licitatii intre brokeri;
· prin anuntarea publica a ordinului, pe baza tichetului de ordine - in functie de titlurile pe care le negociaza brokerii amplasati in ringul bursei, sedinta este deschisa de specialistul bursei, care striga titlul financiar ce urmeaza a fi negociat, iar brokerii operativi isi vor prezenta oferta (pretul de vanzare/cumparare), iar in urma licitatiei fiecare va primi un raspuns afirmativ din partea celuilalt, ceea ce duce la perfectarea tranzactiei;
· negocierea in grup -; este o varianta a negocierii prin anuntare publica a ordinului. De obicei, ringul bursei este un spatiu foarte aglomerat, unde sunt strigate preturile de vanzare/cumparare (aceasta modalitate este practicata la bursele foarte mari). In varianta cea mai moderna, insa, negocierea in ringul bursei presupune realizarea unor programe si sisteme de tranzactionare electronice, unde oferta este afisata la deschiderea sedintei de licitatii, urmand sa se realizeze ofertele si contraofertele odata cu deschiderea sedintei.

3. Introducerea ordinului in sistemul de negociere -; presupune sisteme de transmisie si prelucrare organizata a negocierii;

4. Deschiderea sedintei -; presupune calcularea cotatiei de deschidere, avand la baza succesiunea ordinelor de vanzare/cumparare primite. Astfel, cererile la pretul pietei sunt transformate in ordine limitate la cursul de deschidere (ordinele de vanzare la pretul superior) si ordine la cursul atins. Aceste ordine se executa continuu, in functie de cantitatea oferita, dupa principiul “primul venit, primul servit” sau principul “prorata”.

Dupa incheierea tranzactiilor, piata functioneaza in mod continuu si inregistreaza noile ordine, care pot fi executate in sedinta (daca sunt ordine cu sens invers) si in functie de limita de pret afisata.

5. Intocmirea raportului de tranzactionare, dupa inchiderea sedintei de tranzactionare, raport care cuprinde:
· bursa si societatile care au efectuat tranzactia;
· numarul de contracte negociate;
· termenul de livrare;
· cotatia rezultata in urma tranzactiei;
· semnatura brokerilor operativi;
· codul de inregistrare in sistem.
Cu aceasta ocazie se afiseaza si cotatiile rezultate in urma tranzactiilor, precum si operatiile de introducere de noi ordine pentru sedinta urmatoare de tranzactii.

5. Lichidarea contractului
Dupa incheierea tranzactiei si trimiterea raportului de tranzactionare la cele doua societati de intermediere, la societatea de depozit si la societatea de compensare,se urmareste lichidarea contractului printr-o casa de compensatii.
Lichidarea contractului se poate face in doua moduri:
· lichidare directa -; cand nu exista o casa de compensatii, iar societatile de intermediere urmaresc atat decontarile, cat si schimbul fizic de marfuri/titluri financiare;
· lichidare centralizata -; printr-o casa de compensatii, care preia atributiile societatilor de valori mobiliare si lichideaza contractele in raport direct cu clientul.
In cazul contractelor speculative, casele de compensatii coteaza contractul incheiat zilnic, astfel incat exista o lichidare si o deschidere zilnica a pozitiilor, cu scopul ca cel care a dat ordinul in bursa sa isi completeze garantia initiala. In acest caz, casa de compensatii compenseaza soldurile debitoare cu soldurile creditoare existand un joc cu suma nula.
Functiile casei de compensatii (clearing) sunt:
1. garanteaza tranzactiile efectuate de membrii sai;
2. efectueaza decontarile si lichidarile contractelor incheiate de societatile de brokeraj fie membre ale casei de clearing, fie nemembre ale casei de clearing;
Casa de depozit -; in cazul burselor marfurilor exista depozite autorizate de bursa unde se afla disponibil de aceste marfuri, in schimb,in cazul burselor de valori, exista case de depozit unde titlurile sunt in cont si aici se tine evidenta ofertelor de vanzare/cumparare existente, casele de depozit urmand sa efectueze, in registrele respective, operatiii de vanzare/cumparare, in functie de contractele incheiate in bursa.

1. operatia de tranzactionare;
1a/b. transmiterea ordinului.
2. operatia de transmitere a raportului de tranzactionare;
3. transferul fizic al titlurilor;
4. decontarea;
5. transmiterea caietului de ordine in ringul bursei;