1. Produsele de baza au urmatoarele subgrupe: q7k5kn
1.1. produse alimentare;
1.2. materii prime si
1.3. combstibili.
2. Produsele manufacturate au urmatoarele subgrupe:
2.1. produse chimice;
2.2. masini, utilaje si mijloace de transport si
2.3. alte produse manufacturate.

1. 1. Subgrupa produselor alimentare

Inainte de cel de-al 2-lea razboi mondial, aceasta subgrupa detinea primul loc, ca pondere, in comertul international, din punct de vedere valoric. Dupa razboi, ponderea ei s-a redus treptat si in ultimul deceniu a reprezentat 9-10 % din comertul international.
Ritmul de crestere al productiei acestei subgrupe a fost relativ scazut, chiar negativ. Aceasta evolutie s-a datorat urmatoarelor cauze: a) tarile dezvoltate si-au refacut acest sector al agriculturii, dupa cel de-al 2-lea razboi mondial, intr-un timp scurt si l-au dezvoltat, asigurandu-si aprovizionarea cu produse alimentare din productia proprie, concomitent cu reducerea importului de produse alimentare; b) la randul lor, tarile in curs de dezvoltare si-au redus exportul de produse alimentare din doua motive:
- a crescut consumul intern, datorita cresterii demografice;
- a crescut nivelul de trai. c) multe tari in curs de dezvoltare, dupa castigarea independentei politice, au trecut de la productia de monocultura la o productie diversificata si acest lucru a dus la participarea lor la comertul cu produse alimentare; d) modificarea, in timp, a preturile la produsele agricole.
Din punctul de vedere al volumului fizic, comertul cu produse agricole a crescut in aceasta perioada, dar cu un ritm de crestere mai lent.
Au avut loc numeroase modificari si in structura productiei alimentare, evolutie determinata, in mai mica masura, de influenta revolutiei tehnico-ttiintifice si, in mai mare masura, de consumul alimentar al populatiei.
Tarile dezvoltate detin o pondere de » 70 % din comertul cu produse alimentare (atat la import, cat si la export), iar tarile in curs de dezvoltare » 30 %.
1. 2. Subgrupa materiilor prime

Din punct de vedere valoric, aceasta subgrupa a inregistrat, dupa al 2-lea razboi mondial, o insemnata scadere a ponderii sale valorice in comertul international. Astfel, daca inainte de razboi reprezenta 22 % din totalul comert, la nivelul anilor 1970 a ajuns la 11 %, pentru ca in a doua parte a deceniului 10 sa reprezinte doar 5 %.
Cauzele acestei evolutii au fost: a) revolutia tehnico-stiintifica care a dus la procesul de industializare, la inlocuirea partiala a unor materii prime naturale, socotite clasice, cu altele noi, sintetice; b) evolutia preturilor la materiile prime naturale; c) politica constituirii stocurilor strategice de materii prime practicata de tarile dezvoltate participante la diverse blocuri militare.
Paralel cu scaderea ponderii valorice a subgrupei in comertul international, din punctul de vedere al volumului fizic, s-a produs o imbogatire a nomenclatorului de materii prime prin introducerea in circuitul economic a unor noi materii prime naturale care si-au gasit utilizare ca urmare a revolutiei tehnico-stiintifice (materii prime folosite in industria atomica, diverse materiale rare utilizate in industria aerospatiului sau in electronica).

1. 3. Subgrupa combustibililor minerali, carburantilor si lubrefiantilor

Din punct de vedere valoric, aceasta subgrupa a inregistrat o crestere neinsemnata, pana la sfarsitul secolului al VII-lea, pentru ca apoi cresterea sa fie considerabila. Evolutia acestei subgrupe a fost de:
· 7% - inainte de al 2-lea razboi mondial;
· 10% - dupa al 2-lea razboi mondial si
· 24% - dupa ‘70.
Aceasta subgrupa a inregistrat cea mai sinuoasa evolutie, cu oscilatii importante. In aceasta subgrupa fiecare componenta a avut o evolutie diferita.

2. 1. Subgrupa produselor chimice

Aceasta subgrupa a inregistrat, in perioada postbelica, o pondere relativ insemnata in comertul international. Astfel, daca inainte de al 2-lea razboi mondial aceasta pondere era 4 %, la sfarsitul razboiului ponderea a crescut la 8-9 %.
Volumul valoric a avut oscilatii in timp, determinate de revolutia tehnico-stiintifica ce a dus la aparitia diferitilor inlocuitori sintetici: biostimulatori, antidaunatori, lacuri, vopsele, coloranti, produse medico-farmaceutice si cosmetice, ingrasaminte chimice, materii radioactive etc.
2. 2. Subgrupa masinilor, utilajelor si mijloacelor de transport

Aceasta subgrupa a inregistrat, pana la nivelul anilor ’70, cel mai inalt ritm de crestere in cadrul comertului international, dar si cel mai inalt ritm de crestere a ponderii valorice. Astfel, de la 8 % inainte de razboi, ajunge in anii ‘70 la 30 %, iar in 1994 la 39 %, adica exportul mondial cu produsele ce apartin acestei subgrupe a crescut de 80 de ori in 1994 fata de 1950.
Cauzele acestei evolutii sunt: a) modernizarea continua si permanenta a ramurii industriale si a celorlalte ramuri (agricultura, transport, servicii); b) aparitia si dezvoltarea de noi ramuri si subramuri in tarile dezvoltate, cum ar fi: industria electronica, industria aerospatiala, industria petrochimica; c) adancirea diviziunii mondiale a muncii, ca urmare a adancirii tendintei de specializare a tarilor dezvoltate pentru a intensifica comertul dintre ele; d) extinderea ramurilor industriei extractive, ceea ce a dus la aparitia de noi ramuri in industria prelucratoare; e) dezvoltarea diverselor constructii cu caracter militar; f) dezvoltarea industriei de razboi; g) cresterea comertului din punct de vedere valoric, datorita cresterii preturilor la produsele din aceasta subgrupa.

2. 3. Subgrupa altor produse manufacturate

Specific acestei subgrupe este faptul ca a detinut o pondere insemnata in comertul international, cu o tendinta de crestere permanenta pana in deceniul 7 si cu oscilatii in perioadele urmatoare. Astfel, in 1937 aceasta pondere a fost de 24 %, apoi in 1970 de 29 %, pentru ca in ultimul deceniu sa oscileze intre 25 % si 29 %.
Aceasta subgrupa este foarte eterogena ca structura, cuprinzand o gama foarte larga de produse finite si semifinite, la care contribuie toate ramurile industriei prelucratoare.
Dinamismul acestei subgrupe a fost influentat de: a) revolutia tehnico-stiintifica; b) factori ecologici si c) factorul moda.

CONCLUZII

Atat structura comertului international, cat si participarea diverselor grupe de tari la exportul si importul diferitelor subgrupe de produse, permite desprinderea catorva trasaturi caracteristice ale perioadei postbelice:
1) nomenclatorul produselor comerciale s-a imbogatit si reinnoit permanent in cadrul comertului mondial, predominand produsele manufacturate cu un grad inalt de prelucrare industriala si nepoluante;
2) in cadrul produselor manufacturate s-au detasat, ca pondere valorica: intai produsele industriei constructoare de masini, apoi alte produse manufacturate si, la urma, produsele chimice;
3) comertul cu produse manufacturate atat la import, cat si la export, a fost si continua sa fie dominat de grupa tarilor dezvoltate, cu o tendinta de scadere a ponderii in favoarea tarilor in curs de dezvoltare;
4) comertul cu produse de baza, desi valoric si fizic a inregistrat o crestere, ca pondere valorica a inregistrat o scadere fata de perioada dinainte de cel de-al 2-lea razboi mondial si a pierdut loc in favoarea produselor manufacturate;
5) in cadrul grupei produselor de baza evolutia a fost neuniforma: ponderea valorica a combustibililor a crescut, in timp ce ponderea produselor alimentare si a materiilor prime a scazut;
6) la nivelul produselor de baza ponderea ridicata la export o au tarile in curs de dezvoltare, iar la import tarile dezvoltate (evolutie diferita fata de grupa produselor manufacturate).
7) s-au produs modificari si in repartizarea geografica a comertului international, fiind create noi curente si directii de schimburi comerciale. In perioada postbelica au aparut peste 100 de tari noi, independente si, drept urmare, atat din motive economice, cat si din motive ideologice, multe fluxuri comerciale au fost reorientate.