-1-MARFURI COSMETICEProdusele cosmetice sunt articole destinate pt. curatirea,infrumusetarea
si modificarea aspectului individual.Dupa rolul principal pe care il indeplinesc,deosebim:-produse
ptigiena./-produse cosmetice propriu-zise./-produse de parfumerie/-articole de
toaleta.Materii prime folosite in fabricarea pro-duselor cosmetice.-din
toate cele 3 regnurimineral,vegetal,animal.ClasificareI.materii prime principale1)excipienti:a)minerali:vaselina,parafina,uleiul
de vaselina sau de parafina/b)animalilanolina,colesterol,galbenus de oua,ceara
de albine,grasime de porc/c)ceara depalmier,uleiuri vegetale.2)umectanti:glicoli,glicerina,sorbitol.3)substante
active:a)bio-catalizatori:vitamine,enzime,hormoni/b)fosfatide-lecitina/c)complexe:polen,laptelaptisor
de matca,namoluri,uleiuri speciale.4)aminoacizii.II.materii prime auxiliare:1)emulgatori:gelatina,cazeina,sapunuri
alcaline/2)aglutinanti:pectina,amidon;/deodoranti/coloranti/solventi/substante
odorante(uleiuri volatile)-naturale si sinte-tice.Gruparea materiilor prime are
la baza principalele functii pe care le indeplinesc,si anume:-excipienti-substante
care constituie baza produsului cosmetic,in ei inglobandu-se
celelalte substante,asigurand protectia sihranirea pielii;-umectanti-substante
folositept. a limita evaporarea apei;-substante active-care contribuie la regenerarea
pielii;-emulgatori-substante care au rolul sa men-tina stabilitatea emulsiilor
cosmetice;-aglutinanti-folositi in scopul obtinerii unor consistente vascoase;-conservanti-rolde
conservare a produsului;-deodoranti-previn sau indeparteaza mirosul provocat
de transpiratie;-odoranti-substante care asi-gura un anumit miros;-coloranti-substantecare
se introduc in produsele cosmetice destinate unor scopuri decorative;-solventi-substante
in care se dizolva diferiti consti-tuenti ai anumitor produse cosmetice.Produse
de igiena.Sapunul de toaleta,
pro-dusele pt. barbierit si produsele pt. ingriji-rea
gurii si a dintilor.a.Sapun de toaletaSapunurile sunt saruri ale acizilor grasi
su-periori ce se obtin prin saponificarea gra-similor sau prin neutralizarea acizilor
grasicu hidroxid de potasiu sau sodiu.1)Obtinere.Incorporarea substantelor
colo-rante,a parfumurilor,substantelor de supra-gresare(lanolina,vaselina),a substantelormedicinale(sulf,borax).2)Sortiment.In
2 ti-puri in functie de continutul in substante grase totale:Tip standard(71%)
si Tip supe-rior(78%)Sapunurile de toaleta specialitati(fine si extrafine) contin
adaosuri speciale cu ulei de cocos,ulei de palmier,caseina,acid stearic,lanolina,care
le confera proprietatea de a forma spuma abundenta,asigurand pielii fragezime
si suplete.Pentrucopii,Sapun medicinal,cu adaos de ingre-dienti farmaceutici(sulf,borax,gudron
de fag,gudron de sulf),folosit pt. spalarea in anumite afectiuni ale epidermei
si pt. intre-tinerea ei.Caracteristici de calitate.organo-leptice-forma
rotunda,ovala,paralelipipedi-ca;aspect-omogen,fara crapaturi sau solzi,suprafata
neteda,uniform colorata,stantat vizibil;consistenta:solida,nesfaramicioasa;culoarea
uniforma,miros placut,conform adaosurilor si tipului.Fizico-chimice:conti-nutul
in substante grase totale 78%;masa:stabilita la omologare de 100,130,150g,±3%;umiditatea
14%;alcalinitatea libera-max.0,07%.Defecte provenite fie de la fo-losirea unei
materii prime necorespunza-toare fie de la nerespectarea parametrilor procesului
tehnologic:-grisarea-sapunulprezinta o structura grauntoasa la utilizare,la spalare
creeaza senzatia de nisipos;-consistenta insuficienta-sapunul fiind moale,sau
are o consistenta sfaramicioasa.-solzi si aspect mat;-lipsa de plasticitate,avand
tendinta de crapare si clivaj;-aparitiapicaturilor de apa la suprafata in
timpul depozitarii;-pete,ca rezultat al rancezirii,aldecolorarii;-pierderea
sau modificarea par-fumului.Produse de barbierit.produselefolosite inainte
si dupa barbierit.Produse folosite inainte de barbierit.Rolul lor e de a
usura barbieritul,cu efect emolient,deinmuiere a barbii si dezinfectant.Sapunul
de ras care se obtine intr-un mod asemana-tor cu cel de toaleta avand
un continut de substante grase totale de 60-77%.El se caracterizeaza printr-o
alcalinitate libera foarte redusa.-2-Creme de ras produse de consistenta pas-toasa,pe
baza de sapun sau emulsii de tipul Ulei in apa cu diferite adaosuri de substan-te
dezinfectante,conservante,umectante,odorante.Se produc in 3 tipuri:spumoasa,care
se recomanda pt. tenuri normale si grase,nespumoasa,pt. tenuri uscate si creme
de ras ambalate in sistem spraz.D.p.d.v. calitativ cremele de ras trebuie
sa Aiba o consistenta moale,omogena,onctuoasa,culoare uniforma,miros placut;lautilizare
sa formeze spuma densa si persis-tenta si sa aiba actiune emolienta rapida.Lotiunea
preras electric are o compozitiespeciala,cu acid lactic si extract de musetel(ozulena)si
se aplica cu 5-10 minute inaintede ras,cand dupa evaporare se poate
inceperaderea cu aparatul electric.Produse dupabarbierit au rolul de a dezinfecta,inviora
sau inmuia pielea.Lotiuni sunt solutiihidroalcoolice cu diferite adaosuri
de acid boric,acid lactic,substante odorante,etc.Emulsii de creme cu actiune emolienta,Anestezica,atenuand
iritatiile si usturimea pielii,regeneratoare si decongestionanta.Produse pt. ingrijirea
dintilor si a gurii Au rolul de a curata si a intretine starea igienica
a dintilor si a gurii,totodata avandsi o actiune antiseptica,bactericida
si cura-tiva in unele afectiuni ale dintilor.Pasta de dinti e un produs
de conistzenta pastoasa sau cremoasa,obtinut din carbonat de calciu incorporat
intr-un format din sapun,glicerina si apa.In raport cu destinatia
sa,ea mai poate continesubstante antiseptice,de indulcire,odorante,colorante
si pt.albireadintilor,precum si substante pt.combatereacariilor dentare si paradontozei.E
spumoasasi nespumoasa.Praful de dinti e un produs sub forma de pulberi albe sau
colorate,alcatuit din amestecuri de carbonat decalciu,sapun,substante de aromatizare
si colorant.Apa de gura este o solutie hidroalcoolica sau sub forma de sprayuri,care
contine substante aromatizante,anti-septice,bactericide si dezodorizante.Are unefect
inviorator si racoritor cu actiune bactericida si dezinfectanta.Produse
cosmetice propriu-zise.Aceste produse cuprind articole care concomitent cu rolul
de ingrijire,protectie si hranire a pielii asigura si functia de corectare
si infrumusetare a anumitor parti ale corpului.Se pot grupa astfel:pt.ingrijirea
fetei;pt.par;pt.maini si unghii;pt.corp.Produse cosmetice pt.ingrijirea
fetei.Aceste produse au rolul de intretinere siInfrumusetare a fetei.Cuprind:lotiuni,cremeCosmetice,emulsii,pudre,farduri,masti
cosmetice si produse cu actiune contra pistruilor si a petelor.1)Creme cosmeticesunt
produse pt.intretinerea,protejarea,nutritia si reacidifierea pielii,fiind
indicatetuturor tipurilor de tenuri dar in special tenurilor uscate,pt.care
sunt o necesitate.Sortiment.Se pot clasifica dupa mai multe criterii:dupa procentul
de grasime:uscate(1-15%),semigrase(16-33%) si grase(peste 33%);dupa destinatie:nutritive,antisolare,de
demachiat,contra ridurilor,pt.masaj si cu actiune speciala(pt.albire,antiacnee);dupatimpul
folosirii:de zi si de noapte;dupa compozitie:cu lanolina,vaselina,untura,cu stearati
si coldcreme(cu ceara de albine).2)Lotiuni pt. fata.Sunt solutii apoase,alcoolice
sau uleioase destinate pt. frictionarea pielii in vederea activarii circulatiei
sangelui,stimularii functiilor biologice ale pielii,curatirii tenului si
dezinfectarii pielii.Sortimentul de lotiuni e foarte diversificat:pt.toate tipurile
de ten,pt.ten uscat,pt.ten gras,pt. ten normal,pt. tengras si normal,pt.ten sensibil.3)Produse
pt. curatat fata.Se mai numesc produse demachiante avand rolul de a curata
fata de produsele de machiaj,impuritati si pt. ingrijirea tenului aspru.Ele
se prezinta sub forma de emulsii,si sunt:ca la lotiuni.4)Pudre.Sunt produse cosmetice
pt. protejarea fetei impotriva agentilor atmosferici externi,acoperind ridurile
si dand frumusete tenului.Pudre praf,care d.p.d.v.calitativ trebuie sa se
prezinte ca o pulbere omogena,fara aglomerari,aderenta,sa fie parfumate discret,colorate
omogen,iar colorantul sa nu se fixeze pe piele,sa aiba o putere buna de acoperire
si colorare si sa absoarba secretiile prea abundente ale glandelor sebacee si
sudoripare; -9--pt.glazura(sticla usor fuzibila depusa in strat subtire
pe suprafata produselor ceramice pt. a le face impermeabile la lichide si a le
infrumuseta).Se utilizeaza glazuri alcaline,transparente,colorate sau opace,folosite
la faianta,portelan si gresie,continand oxid de staniu sau de zirconiu,fluorina,aplicate
pe glazura si sub glazura;glazuri mixte alcalino-pamantoase,folosite pt.portelan
si gresie si glazuri plumbice folosite pt.olaria comuna.Cantitatea materiilor
prime,structura si compozitia chimica a acestora influenteaza proprieta-tile mecanice,tehnologice
si estetice ale produselor ceramice finite.Tehnologia fabricarii produselor ceramice.Procesul
tehnologic de obtinere a produselor ceramice cuprinde urmatoarele operatii:Prepararea
masei ceramice.Amestecul omogen de materii prime,conform retetei de fabricatie,se
poate prezenta sub forma unei paste cu un continut de 24% apa,sub forma unei barbotine
ce contine 35% apa sau sub forma unei mase pulverulente uscate unde materiile
prime sunt macinate in valturi speciale pt.reducerea granulelor sub 10 mm.Fasonarea
este operatia de transformare a masei ceramice in produse de forme si marimi
stabilite.Ea se poate realiza prin strunjire pe roata olarului,turnare(barbotina
este turnata manual in forme de ipsos,sau semiautomat prin sistemul convaier)
sau presarea materiilor prime pulverulente in matrite metalice.Uscarea urmareste
trecerea masei ceramice fasonate din stare plastica in stare rigida,pt.ca
produsele ceramice sa capete rezis-tenta si sa nu se deformeze.Aceasta operatie
se realizeaza asezand produsele ceramice pe rafturi sau in cuptoare
prin care circula un curent de aer cald.Astfel se obtine scaderea umiditatii la
circa 4%.Arderea I se realizeaza in cuptoare unde au loc transformari de
compactizare,sintetiza-re si vitrificare a constituentilor ceramici,cristalini,obtinandu-se
biscuitul ceramic.Arderea este cea mai importanta operatie deoarece masa ceramica
elimina apa,isi modifica culoarea si isi mareste compacti-tatea si
rezistenta mecancia.Glazurarea eoperatia prin care produsul ceramic brut eacoperit
cu un strat fin,sticlos,ce patrunde in porii produsului facandu-l
impermeabil.Dupa aspect,glazura poate fi:transparenta,Cu aspect de sticla,cristalizata
sub forma de flori de gheata,cracleuri-o retea de fisurifine de suprafata datorita
diferentelor de temperatura ale glazurii si a ciobului cera-mic,mata,pe baza de
bioxid de zirconiu,co-rata cu oxizi metalici,tip venturin,prin arderea in
conditii speciale a oxidului de fier sau crom in exces,formandu-se
cristale stralucitoare sub forma unor fluturi metalici.Procesul de glazurare se
poate realiza prin imersia produsului ceramic biscuit intr-o compozitie
de glazura,prin stropire cu ajutorul aerografului sau prin pensulare.Arderea II
a produsului ceramic glazurat urmareste obtinerea unui strat de glazura aderenta,neteda
si uniforma pe suprafata produsului ceramic brut si se realizeaza in cuptoare
la temperaturi inalte.Decorarea produselor ceramice are ca scopImbunatatirea
caracteristicilor de ordin estetic,utilizandu-se materiale de colorat (pigmenti
metalici)pt.colorarea masei cera-mice(pasta sau barbotina),pt.colorarea glazurilor
si pt.decorurile aplicate sub sau peste glazura.Cele mai utilizate procedee de
decorare sunt:-pictare manuala,cu pensule,pe produsul neglazurat sau glazurat-cu
decalcomanii se realizeaza decoruri,in culori ceramice,depuse prin imprimare
pe o hartie speciala si acoperite cu o pelicula suport de glisare ce permite
transferarea si depunerea lor pe produsul ceramic./-prinpulverizare cu aerografe
pe sabloane fixate pe produsul ceramic/-prin stampilare cu ajutorul unor stampile
prevazute cu un strat subtire de cauciuc in care este reliefat decorul ce
se aplica dupa ce stampila a fost apasata usor in pasta de colorare./-prin
imprimare cu ajutorul unor placi sau cilindri de otel pe care se afla gravat desenul.In
gravura se introduce pasta de colorat iar peste placa sau cilindru se trece o
foaie de hartie de matase amidonata care se preseaza pe cilindru cu un valt
de pasla.Decorul de hartie se aplica prin presare pe obiectul ceramic.-10--prin
serigrafie,procedeu modern aplicat la produsele ceramice deserie mare folosindu-se
masini de imprimat cu serigrafie cu site sablon./-prin gravare se aplica incrustatii
de aur pe produsele ceramice fine,folosindu-se actiunea acidului fluorhidric care
produce denivelari pe glazura,prin care se aplica benzi,medalioane,apoi produsele
se ard./-procedeul fotoceramic consta in reproducerea unor fotografii cu
culori vitrificabile pe suprafata produselor ceramice fine.Pt.vaze,scrumiere,farfurii,s.a-prin
lustre,folosindu-se saruri ale acizilor rezinici cu metale ca Au,Ag,Cu,crom di-zolvate
in uleiuri eterice.Prin aplicarea lor pe produsele glazurate si arse la
tempera-turi inalte se formeaza incrustatii in culori irizante ale
spectrului solar./-prin angoba,adica acoperirea produselor ceramice cu un strat
de bartonita colorata folosindu-se pro-cedeul prin imersiune.ClasificareDupa marimea
particulelor constituen-tilor:Clasa A-produse ceramice brute caracterizate printr-o
textura grosiera de particule cu diametrul pana la 5 mm:cara-mizi,tigle,olane,tuburi
ceramice,placi.Clasa B.produse ceramice semifine cu diamtrul max.al particulelor
de pana la 1,5mm:gresia semifina.Clasa C-produse ceramice fine cu diametrul
particulelor de pana la 0,06 mm:portelan,faianta,majolica.Dupastructura
ciobului ceramic:-produse cera-mice poroase:materiale de constructii,faianta,olaria
comuna/-produse ceramice semivitrificate:semiportelanul,gresia,faian-ta/-produse
vitrificate cu porii inchisi aproape in totalitate:portelanul.Portelanul
este un produs ceramic vitrificat,translucid,la grosime sub 3 mm,de culoare alb-albastrui,impermeabil
la apa si gaze;glazura face corp comun cu masa ceramica datorita arderii caolinului
la 1300-1450oC.Tipuri de portelan:-moale;Obisnuit la 1300oC.,caracterizat prin
transparenta deosebita,,glazura semidura ce poate fi zgariata cu un varf
de otel.Acesta Dupa fondantul folosit poate fi:fosfatic(englezesc),continand
faina de oase,caracterizat prin transluciditate si grad ridi-cat de alb;portelanul
feldspatic(seger),cu un continut de 30-60% feldspat,culoarea ciobului alb-galbuie;portelanul
de frita(arti-ficial) care prezinta transparenta unei sticle opale,utilizat la
obiecte de arta./tare,caracterizat prin glazura dura,o foarte buna transluciditate,rezistenta
ridicata la com-presiune,folosit pt.produsele de uz casnic.Poate fi:feldspatic(frantuzesc)
ce contine 50% caolin,25% feldspat si 25% cuart,cu o buna stabilitate termica
si chimica,iar sub 3 mm transmite si difuzeaza lumina;portelan magnetic,care are
ca fondant steatitul,talcul,portelanul calcic(de Saxa),cu un continut bogat in
compusi ai calciului.Faianta e un produs ceramic obtinut din caolin,cuart,calcar
si feldspat,la tempera-turi de ardere 850-1250oC,caracterizat prin ciob poros,de
culoare alb-galbuie,permeabil la lichide si gaze,cu glazura opaca,mata,colorata,care
nu face corp comun cu masa ceramica.Tipuri de faianta:-dupa compozitia chimica:silicioasecu
un continut de 85-95% silice,arse la temperaturi de circa 1000oC;argiloase,care
dupa fondantul folosit pot fi:calcaroasa(5-20% calcar),produse ceramice arhitectu-rale;feldspatica
si mixta-vase de menaj si placarea interioarelor;faiante tip majo-lica,obtinute
din materii refractare,cu gla-zura colorata cu oxizi metalici verzi,albastri,bruni
sau albi,utilizate la confectio-narea placilor de teracota.Intre portelan
si faianta se situeaza un alt produs ceramic denumit semiportelan,cu o structura
semivitrificata,cu ciob alb sau gri,glazura transparenta sau opaca folosit la
obtinerea obiectelor tehnico-sanitare,dar si pt. articole de menaj.Principalele
carac-teristici de calitate ale articolelor de uz casnic.Aspectul:neted,fara fisuri,crapaturi,graunte
de material netopit,basici in glazura,deformari ale formei.Absorbtia de
apa -;portelanul este impermeabil,faianta este permeabila,datorita porozitatii
structurii ciobului ceramic.Rezistenta la acizi a glazurii se exprima conventional
prin pierderea in masa la un dm2 a unei eprubete introdusa intr-o
solutie de acid clorhidric 10%.MARFURI ELECTROTEHNICE PT. de acceptabilitate(pe
piata) -3-Pudre lichide-suspensii de pudre in apa sau alcool diluat si se
recomanda pt.tenul gras,Avand proprietati sicative;Pudre compacteComprimate,comprimate
sub forma de tablete lipite pe o rondela de carton sau stofa si apoi introduse
in cutie;Pudre crema-combinatie de pudra concentrata si crema de zi in
culori ocru,roz,etc.5)Farduri suntproduse cosmetice destinate pt. colorareatenului,a
buzelor,genelor,sprancenelor si pleoapelor,acoperind si unele imperfectiuni
ale fetei.Fond de ten-se prezinta sub forma fluida,crema sau compacta.Constituie
baza peste care se aplica fardul,asigura o machiere rapida si uniforma.Farduri
pt. obraz sunt colorate mai intens decat pudra.Farduri pt. buze se prezinta
sub forma de Batoane cilindrice,intens colorate intr-o gama larga de nuante,creionul
contur pt.buze,crema pt.stralucirea buzelor.Farduri pt gene numite si rimeluri
ce pot fi compacte,lichide sau crema.Farduri pt. sprancene numite„creion
dermatograf”,deDiferite nuante:negru,maron,brun,gri.Farduri pt.pleoape de
consistenta solida,pasa si lichide.6)Masti cosmetice Sunt amestecuri speciale
de diferite substante care au rol in atenuarea ridurilor,netezirea si inviorarea
pielii fetei.Se prezinta sub forma de masa cremoasa,gel transparent sau mat,emulsie
si pulbere.7)Produse cosmetice contra pistruilor si petelor Se prezinta sub forma
de lotiune,emulsii si masti.Produse cosmetice pt. ingrijirea paruluiIngrijirea
parului cu produse cosmetice are ca scop sa asigure curatirea pielii capului,sa
mentina hranirea lui naturala si functionarea normala a glandelor sebaceeale pielii.Pot
fi:sampoane,lotiuni si briantine,vopsele si fixative.1)SampoaneContin in
principal o substanta detergenta la care se adauga lanolina,lecitina,cazeina,oua,extracte
de plante,etc.Pot fi:uscate,fluide si pastoase.Sortiment:pt.toate tipurile de
par,pt.par uscat,pt.par normal,contra matretii,pt.copii.2)Lotiuni pt.par.Au rol
inhranirea,tonifierea si intarirea parului.3)Briantine.Sunt produse
utilizate pt.a da parului suplete si stralucire.Ele pot fi lichide,crème
si solide.Briantinele lichide pot fi grase,formate pe baza de uleiuri si alcoolice
pe baza de amestecuri de ulei si alcool.Cele solide au un continut mare de vaselina
si ceara de albine.4.)Vopsele si sampoane colorate.Sunt produse destinate pt.colorarea
parului,in stare lichida sau cremoasa.Sortiment:sampon colorant,vopsea de
par.5)Lacuri fixative.Sunt produse pt.mentinerea ondulatiilor parului,protectia
contra umiditatii si pt.asigurarea unui luciu placut.Lacurile fixative sunt solutii
apoase sau hidroalcoolice de polimeri sintetici care au in continut uleiuri
si plastifianti.Produse cosmetice pt.ingrijirea mainilor si a unghiilor.Uscareapielii,iritatiile
si crapaturile pot fi evitate prin folosirea unor produse cosmetice specifice
ingrijirii mainilor.Sortimentul lor cuprinde:solutii pe baza de alcooli
si glicerina;crème pe baza de stearati;pudre,paste de protectie,balsam
pt.maini pe baza de grasimi minerale si vegetale.Produselecosmetice pt.ingrijirea
unghiilor se prezinta sub forma de solutii si crème pt.inmuierea
pielitelor,pudre si paste pt.lustruirea unghiilor,solutii pt.albirea pielii de
sub unghii si lacuri pt.unghii.Lacurile pt.unghiipot fi transparente,sidefate
si sub forma de pasta care dau pelicule opace.Produse pt.ingrijirea corpului:produse
deodorante si antisudoripare,produse antisolare si pt.bronzare,produse cosmetice
pt.baie si pt.epilare.1)Produse deodorante si antisudoripare.In anumite
conditii de efort,temperatura,boala devine abundenta transpiratia care in
cadrul unor reactii de fermentatie capata un miros neplacut.Fenomenul poate fi
combatut prin folosirea unor substante cu actiune antisudoripara sau substante
deodorante.Aceste produse se prezinta sub forma de lotiuni spray,emulsii,sapun,creme
si pudre.Sortiment:deodoranteambalate in sistem spray si sub forma de baton(stick);produse
antisudoripare sub forma de emulsie,sub forma de crema si ambalate tip spray.2)Produse
antisolare si pt.bronzare.Soarele,la expunerea corpului,poate produce asupra acestuia
bronzarea pielii,dar si roseata,arsuri sau descuamari ale pielii.-4-Pt.combaterea
acestor fenomene se folosesc:crema antisolar,uleiuri,emulsii si crème de
plaja.3)Produse cosmetice pt. baie.Aceste produse au o actiune tonica si invioratoare
pt.stimularea functiilor pielii.De asemenea au rol in dedurizarea apei si
in parfumarea corpului.Ele se prezinta sub forma de uleiuri,emulsii,tablete.Sortiment:spumant,aromatizant
si supraspumant.4)Produse pt.epilare.Indepartarea parului de prisos se face
cuajutorul unor substantechimice care contin sulfuri metalicealcaline.Produsele
se numesc depilatoare, fabricate sub forma de pudra,creme,solutie si solidificata(o
masa ceroasa).Produse de parfumerie.Aceste produse sunt solutii hidroalcoolice
cu miros placut care se intrebunteaza in scop igienic pt.inviorarea
si parfumarea pielii precum si a imbracamintei.La obtinerea lor se folosesc
ca materii prime substante odorante(uleiurivolatile naturale sau sintetice),fixatori(maresc
durabilitatea si stabilitatea mirosului),alcool etilic,apa si coloranti.Sortimentul
produselor de parfumerie se diferentiaza in functie de continutul in
ulei de parfum la litru de produs,concentratie alcoolica si persistenta mirosului.MARFURI
DIN STICLA.Sticla este un corp solid,cu o structura amorfa,obtinut prin subracirea
unor topituri cu compozitii chimice variabile,ce devin rigide la intervale diferite
de temperatura,datorita cresterii treptate a vascozitatii.Trecerea din starea
fluida in starea rigida este reversibila.Materii prime folosite la fabricarea
sticlei.Dupa rolul pe care il indeplinesc in cursul procesului
tehnologic materiile prime se clasifica:materii primeprincipale(de baza);materii
secundare(auxiliare).Materii prime princ
ipaleVitrifiantii confera sticlei duritate,o
buna transparenta si o structura amorfa.Cei mai importanti sunt:bioxiful de siliciu(silicea),Trioxidul
de bor,boraxul si pentaoxidul de fosfor.Fondantii au rolul de a cobori temperatura
de topire a silicei.Se folosesc in acest scop carbonatul de sodiu(soda de
rufe) sau de potasiu(potasa).Stabilizantii confera sticlei rezistenta chimica,mecanica
si termica:calacrul(carbonatul de calciu),feldspatul,dolomitul,oxidul de zinc,carbonatul
si sulfatul de bariu.Materiile secundare influenteaza procesul de topire si confera
sticlei anumite proprietati.Afinantii au rolul de a limpezi masa sticloasa topita
indepartand bulele de gaze rezultate in procesul de topire,dand
omoge-nitate sticlei:trioxidul de arsen,azotatul de sodiu sau de potasiu(salpetru),sulfatul
de sodiu sau de calciu si clorura de sodiu.Decolorantii au rolul de a indeparta
nuanta verzuie sau galbuie a sticlei,datorita impu-ritatilor silicei:trioxidul
de arsen,sulfatul sau azotatul de sodiu,bioxidul de seleniu saColorantii sunt
compusi metalici cu rolul de a colora masa sticloasa:oxizii de fier pt.verde-albastrui
sau galben-verzui;oxidul de cupru pt.albastru;oxizii nichelului pt.violet-brun;oxidul
de cobalt pt.albastru-violet;oxizii cromului pt.galben sau verde;oxiziiseleniului
pt.rubiniu;sulfura de cadmiu pt. portocaliu;oxidul de mangan si fier pt.negru
si coloranti coloidali(aurul si argintul coloidal)care coloreaza sticla in
roz-rosu rubiniu si respectiv in galben.Opacizantii sunt substante care
servesc la obtinerea unei sticle netransparente care difuzeaza lumina:compusii
fluorului(fluorina),talcul,bioxidul de staniu,fosfati,etc.Opacizantii au indici
de refractie diferiti de ai masei sticloase,producand astfel difuzia luminii
in toate directiile si deci opacizarea sticlei.Obtinerea sticlei si a marfurilor
din sticlaObtinerea masei sticloase si transformarea acesteia in produse
finite comporta urmatoarele faze:Obtinerea masei sticloase.Materiile prime macinate,omogenizate
si dozate conform retetei de fabricatie sunt introduse in cuptoare tip creuzete
si topite la 1400-1570oC si racite pana la temperatura de 1180-1300oC,cand
se obtine masa din sticla vascoasa.Fasonarea mase vascoase de sticla
in vederea obtinerii articolelor din sticla se poate realiza prin urmatoarele
procedee:Fasonarea prin presare executata manual sau mecanic(masini pneumatice).
-11-Rezistenta la soc termic se exprima prinabsenta sau prezenta fisurilor de
pe suprafata obiectelor ceramice supuse incalzirii si apoi racirii bruste
in apa.Glazura articolelor ceramice se realizeaza in mai multe tipuri:incolora,colorata,transparenta,lucioasa,mata
si de efect.Toxicitatea glazurii se exprima prin prezenta urmelor de plumb cedate
de glazura obiectului sau a decorului,pe baza de oxid de plumb,in contact
cu o solutie acid acetic 4%.Decorul sub glazura trebuie sa fie uniform,rezistent
la zgarieturi,culori pale;peste glazura-mat,in culori vii si se poate
zgaria usor cu varf de otel.Marca de fabrica si ambalarea indica originea
marfii,modul de realizare fiind totodata element de prezentare estetica,reclama
comerciala si de individualizare a produsului.Marca de fabrica acorda o garantie
cu privire la calitate,reprezentand si un element promovational in
acelasi timp.JUCARII.Jucariile sunt obiecte care servesc pt.distractia si educatia
copiilor.Obiecte de amuzament,care aduc numeroase bucurii celor mici,jucariile
au numeroase valente instructiv-educative,pregatind copilul pt. diferite activitati
scolare-pt.viata.Conditiile generale impuse jucariilor.Crearea si realizarea jucariilor
este un proces complex la care isi aduc contributia psihologi,pedagogi,tehnicieni,medici,designeri,etc.Conditii
estetice.Aspectul estetic reprezinta elementul principal in optiunea copilului
pt.o anumita jucarie.De aceea,Jucariile trebuie sa atraga si sa placa prin:Forma
frumoasa,nostima,interesanta,coloritul placut,armonios,continutul atragator,variat,trebuie
sa fie frumosfinisate si sa contribuie la dezvoltarea gustului artistic si a simtului
artistic al copiilor.Conditii pedagogice -5-La cea manuala topitura de sticla
scoasa din cuptor cu o vergea de otel este adusa deasupra matritei,taiata cu foarfece
special si lasata sa cada in matrita,iar sub apasarea manuala a poansonului
masa sticloasa umple golul dintre poanson si matrita care are forma articolului
din sticla.Prin presare se obtin articole din sticla cu pereti grosi,masive si
cu adancime mica(salatiere,vaze de flori,solnite,pahare).Fasonarea prin
suflare se executa cu ajutorul tevii sticlarului.Bula de sticla prinsa de capatul
tevii se sufla cu gura in interiorul unuitipar,rotind continuu.Se obtin
articole de sticla cu pereti subtiri si cu cavitate interioara in forme
foarte variate.Suflarea manuala se practica pt.obtinerea unor articole de serie
mica,iar suflarea automata se foloseste pt.obtinerea articolelor de menaj si ambalaj
de serie mare.Suflarea-presare:picatura(bula)de masa sticloasa este introdusa
intr-o preforma metalica si presata,dupa care este trecuta intr-o
matrita si suflata la dimensiunile finale ale articolului,operatiune ce se desfasoara
semiautomat.Se obtin articole de sticla cu gat larg(borcane,butelii).Laminarea
constain asezarea masei sticloase,vascoase,pe o suprafata plana peste
care se rostogoleste un cilindru,sau prin introducerea masei sticloase printre
2 cilindri(valturi) care se rotesc in sens invers.Se obtin placi si geamuri
de grosimi variabile.Tragerea este procedeul de prelucrare a masei sticloase topite
prin trecerea acesteia prin orificiile unei filiere ce au forma exterioara a produsului.Se
obtin fire,tevi si diverse profiluri.Recoacerea-dupa fasonare,produsele din sticla
se incalzesc in cuptoare tunel cu transportoare tip banda rulanta,la
temperaturi intre 425-575o,operatie urmata de o racire lenta in vederea
reducerii tensiunilor interne(remanente si temporare).Finisarea articolelor din
sticla cuprinde operatii variate care au drept scop imbunatatirea aspectului
produselor.Acestea se pot grupa in:Operatiuni mecanice:slefuire,lustruire,gravare
artisticarodare,decorare care se poate realiza:-la rece(slefuirea cu polizoare,matisarea
cu jet de nisip);la cald(cu culori fuzibile prin pictare,pulverizare sau sprituire);pe
cale chimica prin corodarea desenului de pe suprafata articolului din sticla acoperit
cu parafina,cu ajutorul acidului fluorhidric;in masa sticloasa,prin topirea
de sticle colorate obtinandu-se sticla marmorata si filigranata;suprapunerea
de sticla colorata pe forma de baza a sticlei albe;imprimarea decorului cu ajutorul
unor cilindri gravati de Cu sau Al ce trec peste articolele de sticla usor incalzite;difuzarea
ionilor de Ag sau Au pe suprafata sticlei obtinandu-se o cimentare a acestora.Operatiunile
de prelucrare ulterioara cuprind:taierea partilor suplimentare rezultate prin
suflare,cu ajutorul unor roti abrazive sau termic la flacara;slefuirea realizata
cu ajutorul discurilor abrazive din electrocorindon si carbura de siliciu cu diferite
profile,cu muchii ovale,liniare,circulare;rodarea,utili-zata la articolele din
sticla prevazute cu dop de sticla,in vederea asigurarii etanseitatii.Proprietatile
sticlei.Valoarea de intrebuintare a obiectelor din sticla este de-terminata
de proprietatile acesteia.Proprietatile sticlei in stare topita prezinta
importanta deosebita pt. procesul de prelucrare si pt.calitatea produselor finite.Vascozitatea
este influentata de temperatura ridicata(1200-1500oC)si pe masura ce sticla se
raceste vascozitatea creste treptat,pana la solidificare,ea fiind
influentata si de compozitia chimica a sticlei(oxidul de bariu si de plumb reduc
vascozitatea,iar anhidrida borica sau fosfatica contrbuie la cresterea acesteia.)Tensiunea
superficiala a sticlei reprezinta forta de contractie ce actioneaza pe suprafata
fluidului prezentand importanta in procesul de fasonare a sticlei.Capacitatea
de cristalizare reprezinta procesul de separare a unor cristale in masa
sticloasa in cazul racirii lente a topiturii,fenomen negativ care influenteaza
prelucrarea produselor finite.Proprietatile sticlei in stare rigida prezinta
importanta practica deoarece determina domeniul de utilizare a sticlei.Principalele
proprietati sunt:-6-Proprietatile fizice se refera la :aspectul suprafetei sticlei(neted,lucios,mat,transparent,etc.);masa
specifica 2,2-,3g/cm3;temperatura de topire 700-1570oC;conductibilitatea termica
si electrica foarte scazuta;indici de refractie(1,45-1,75),de reflexie 4%,de transmisie
a luminii 70-87%Proprietatile mecanice si tehnologice se refera la:rezistenta
la soc mecanic care este redusa(fragilitate);rezistenta la compresi-une intre
60-160kgf/cm2;duritate ridicata 4,5-7,5 pe scara Mohs;se taie numai cu diamantul;se
prelucreaza prin turnare(la geamuri pt.constructie),presare,suflare,laminare,tragere,gaurire,slefuire,lustruire.Proprietatile
chimice stabilitate ridicata fata de apa,alcali si acizi.Singurul acid care o
ataca este acidul fluorhidric,formand fluorura de siliciu solubila in
apa,iar cu bazele formeaza silicati.Actiunea prelungita a apei si a bazelor determina
o pierdere a luciului,transparentei si patarea sticlei datorita dizolvarii oxizilor
alcalini din straturile superficiale.Proprietatile igienico-sanitare nu este mediu
prielnic pt.dezvoltarea microorganismelor,permitaand astfel fabricarea de
articole pt.menaj,sanitare,de ambalaj pt.medicamente si laboratoare.Clasificarea
sticlei.Dupa compozitia chimica,procedeul de fabricatie si domeniul de utilizare
sticla se clasifica in urmatoarele grupe:-sticla comuna si cristalul pt.articole
de menaj si ambalaje;-sticla pt.constructii:tip obisnuit pt.geamuri(transparenta,difuza,peliculizata);tip
speciala(termofonoizolanta si absorbanta);tip elemente de zidarie(placi,caramizi,profile
din sticla)./-sticla pt.laborator:tip chimic si termic-rezistenta,folosita la
obtinerea de eprubete,biurete,pipete,palnii,exsicatoare,vase de cultura,fiole,etc.
si tip sintetizata-cu un grad de porozitate folosita pt.filtrare/-sticla optica:tip
crown cu dispersie scazuta;tip flint cu dispersie ridicata si sticla rezistenta
la radiatii ionizante folosita la microscoape,telescoape./-sticla pt.corpuri de
iluminat:pt.uz casnic-incolora,mata,opaca,colorata si pt.scopuri tehnico-industriale(de
protectie,dispersoare,filtre pt.infrarosii si ultraviolete)./-sticla pt.articole
electrotehnice folosita la obtinerea lampilor electrice,izolatoare electrice de
joasa si inalta tensiune;pt.sudura./-sticla de protectie contra radiatiilor
nucleare./-sticla de siguranta;calita tip securit,armata,stratificata(triplex
auto)/-sticla fotosen-sibila tip obisnuit;cristalizabila(fotoceram) si fotocromica
sau fototropa,sensibila la lumina excitanta./-sticla pt.fibre si fire tip A,C,E,O,S./-sticla
pt.acoperiri:pt.metal(smalt),pt.ceramica(glazura);pt.sticla(email-sticla pt.industria
electronica:ca element pasiv(dielectric),activ(semiconductori)-sticla solubila.O
deosebita importanta prezinta sticla pt.ambalaje si articole de menaj din sticla.In
cadrul acestei grupe se cuprind urmatoarele varietati.Sticla comuna este folosita
la confectionarea ambalajelor sau a diferitelor articole de uz casnic astfel:-sticla
incolora,cu factor de transmisie a luminii de min.73%./-sticla alba,cu factor
de transmisie a luminii de min.87%/-sticla semialba,cu factor de transmisie a
luminii de 75-87%./-sticla cu stabilitate chimica superioara,care are in
compozitie anumiti oxizi metalici./-sticla rezistenta la foc,care prezinta un
coeficient de dilatare mic si se utilizeaza la confectio-narea articolelor de
menaj rezistente la incalziri directe la foc./-sticla calita(incasabila),suprafata
careia printr-un proces de racire rapid a capatat o rezistenta termica si mecanica
superioara./-sticla colorata,sticla comuna cu un continut variat de diversi oxizi,coloranti
sau opacizanti prezentandu-se sub 2 forme:sticla transparenta(colorata,dar
cu factor de transmisie a luminii in domeniul vizibil,corelat cu oxidul
colorant introdus in compozitie);sticla netransparenta(este colorata,cu
adaosuri de substante opacizante si colorante oprind partial-translucida sau total-opaca
trecerea luminii).Sticla cristal este o sticla incolora,foarte transparenta si
foarte omogena. -7-Are un continut redus de Fe2O3(max.0,02),dar cu un continut
variat si diferit de oxizi de plumb,de potasiu,de bariu sau de zinc care-i asigura
valori sporite ale indice-lui de refractie.Se foloseste la confectiona-rea articolelor
de menaj de calitate supe-rioara si a obiectelor de arta si podoaba.Se fabrica
in urmatoarele varietati:-sticla grea,sticla cristal cu un continut de PbO
demin.30% si cu un indice de refractie peste 1,545./-sticla semigrea,sticla cristal,cu
un continut de PbO de 18-30% si cu un indice de refractie cuprins intre
1,540 si1,545/-sticla semigrea,sticla cristal,cu un continut de BaO,PbO si K2O
de 9-18% sicu un indice de refractie cuprins intre 1,530si 1,540/-sticla
semicristal,sticla cristal cuBaO,K2O sau ZnO si cu un indice de Refractie cuprins
intre 1,525 si 1,530.Defectele sticlei.Defecte de topitura ce pot sa apara
sub forma de Incluziuni de sticlain sticla datorita neomogenitatii masei
sticloase d.p.d.v.al compozitiei chimice:-ate,sub aspectul unor dungi serpuite-vine,incluziuni
sub forma de unde,mai pronuntate la suprafata,impiedicand vizibi-litatea/-perle
sau picaturi,incluziuni cu aspect de nod,terminate cu o coada datoritavascozitatii
diferite a acestora fata de masa sticloasa care le inconjoara.Incluziuni
de gaze in sticla sub forma de musculite sau basicute de diferite marimi(0,3-08
mm.);gale(spuma alcalina)sub forma de basicuteopalescente alb-galbui,continand
dioxid de sulf.Incluziuni de corpuri straine sub forma de noduri,pietre,cu contur
precis,provenite din partile netopite ale materieiprime.Defecte de culoare(verde
sau roz) datorita folosirii unei cantitati necorespun-zatoare de decoloranti.Defecte
de fasonareDefecte de forma ca:abateri de la verticali-tatea produsului;abateri
de la planul gurii;conicitatea care apare sub forma ingustariisau largirii
conice a produselor de la forma cilindrica;abateri de la planul suprafetei desprijin,acesta
aparand inclinat,concav sauconvex.Defecte de integritate care apar
sub forma de lipituri,mustati,zgarieturi,fisuri,nervuri,bavuri,rizuri,caneluri
si crestaturi.Defecte de recoacere care apar sub forma modificarii nuantei culorii
sticlei sau de-formarea produsului de la forma initiala.Defecte care apar la finisarea
produsului sub forma de:slif intrerupt,zgariat,peretestrapuns,polizare
neuniforma,coeziunea slaba a manerelor in locul lipiturii,iar ca defecte
de decorare pot aparea:scurgeri decolorant,decor manjit sau asimetric,datori-ta
utilizarii unor coloranti cu vascozitate diferita sau necorespunzatoare.Defecte
careapar in timpul manipularii,transportului si depozitarii:zgarieturi,stirbuiri,spargeri,voalarea
suprafetei datorita umezirii ce influenteaza negativ luciul,transparenta siindicele
de refractie.Proprietati.Stabilitatea suprafetei de sprijinse verifica asezand
produsul pe o suprafataplana si se apasa cu degetul in partea supe-rioara.Acesta
nu trebuie sa se balanseze.Ovalitatea se masoara 2 diametre perpendi-culare si
se stabileste diferenta dintre ele,stiind ca corpurile cilindrice nu trebuie sadepaseasca
1-1,5 mm.Verificarea dimensi-unilor,capacitatii si masei se efectueaza cu aparate
de masura corespunzatoare iar datele obtinute se confrunta cu cerintele STAS sau
N.T.Rezistenta la soc termic.Ca-Pacitatea articolelor din sticla de a rezista
la variatii bruste de temperatura se verificaastfel:se incalzeste articolul
din sticla la 90oC si apoi se introduce intr-o baie cu aparece cu temperatura
de 15-20oC,dupa carese examineaza aspectul suprafetei sticlei care nu trebuie
sa prezinte fisuri sau crapaturi.Determinarea tensiunilor interneale sticlei.Tensiunile
interne sunt forte intermoleculare,raspandite neuniform in masa sticlei,din
cauza neomogenitatii chi-mice sau a nerespectarii curbei de recoa-cere.Oglinzi.Se
obtin din foi de sticla obisnuita sau cristal,perfect plane,binedegresate si lustruite,peste
care se aplica osolutie de azotat de argint,glucoza si apadistilata,realizandu-se
un strat de argintmetalic.Dupa uscare se acopera stratul de argint metalic cu
vopsea,pt.a mari rezis-tenta la umezeala,evitandu-se aparitia petelor si
exfolierea stratului de argint.-8-Sortimentul comercial este foarte variat caforma
si marime:de buzunar si poseta,simple sau duble;de masa,simple sau mari-toare;de
toaleta si sifonier;tip fantezi cuornament slif pe margine sau floral la colturi;tip
paleta in 4 marimi,realizate din sticla obisnuita si tip “venetiene”
din cristal.MARFURI CERAMICE.Ceramica se uti-lizeaza pe scara larga atat
in constructii cat si in obtinerea articolelor de menaj si decorative.Produsele
ceramice sunt articole fasonate din argila plastica in amestec cu alte substante
ajutatoare(nisip,calcar,feldspat),arse la temperaturi ridicate 900-1600oC,cu o
structura policristalizata,cu-prinzand particule ce au diametrele de la
cativa miconi la cativa milimetri,unite intre ele ca urmare
a fenomenelor ce au loc in timpul arderii,cum sunt sintetizarea si vitrificarea.Sintetizarea
este operatiunea de transformare in conglomerat a unui amestec de materiale
prin tratament termic la o temperatura inferioara temperaturii de topire.Vitrificarea
este trecerea prin incalzire la temperaturi inalte a structurii cristaline
a unor amestecuri de materiale,in structura compacta,amorfa si sticloasa.Materii
prime ceramice si influenta lor asupra calitatii.In fabricarea produselor
ceramice se folosesc materii prime utilizate pt.obtinerea ciobului ceramic si
materii prime utilizate pt.finisaj.Materii prime utilizate pt.obtinerea ciobului
ceramicPt.obtinerea produsellor ceramice sunt folosite 2 categorii de materii
prime:1.Materii prime plastice,substante naturale(argile,caolinuri,gresii) care
framantate cuapa pot fi fasonate in diverse forme:Argilele,roci sedimentare
de culoare alb-cenusiu pana la vanat,care cu apa formeaza o masa plastica
ce se poate modela menti-nandu-si forma dupa uscare.In functie de
caracteristici si destinatie sunt 6 sorturi notate de la A1-A6.Caolinurile,materiale
argiloase cu structura cristalina,de culoare alba,dar cu plasticitate redusa.In
functie de destinatie sunt clasificate in 6 sorturi de la C1-C6.Materiile
prime plastice trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:-plasticitate,insusirea
de a forma in amestec cu apa paste consistente care pot fi modelate,pastrandu-si
forma prin uscare si ardere.Plasticitatea depinde de natura materiilor prime,de
dimensiunile granulelor,de compozitia chimica,ea putand fi marita prin adaos
de oxid de alumina,dextrina,acid tanic,etc.,sau micsorata prin adaos de degresanti
ca rumegus,praf de carbune,argila,argila arsa,nisip./-putere lianta,insusirea
acestor materii prime de a forma cu apa paste,a caror rezistenta mecanica variaza
in functie de continutul in apa./-higroscopicitatea,insusirea
materialelor argiloase de a absorbi apa formand pelicule apoase in
jurul particulelor argiloase./-contractie(comportarea la uscare si la ardere),capa-citatea
materialelor argiloase de a-si micso-ra dimensiunile ca urmare a eliminarii apei,prin
uscare si ardere,fara a influenta negativ forma si integritatea produsului fasonat.2.Materii
prime neplastice,care dupa rolul si natura lor sunt:-materii fondante,cu rol de
a scadea tempe-ratura de ardere:calcarul,dolomita,cenusa de oase,aminosilicati,anhidri
de sodiu.-materii refractare cu rol de a degresa pasta ceramica inainte
de ardere,iar in timpul arderii sa participe la formarea structurii ciobului
ceramic:nisipul cuartos,alumina,samota./-materiale aglutinante,cum sunt varul,clorura
de calciu si de magneziu pt.marirea plasticitatii.Pe langamateriile prime
plastice si neplastice,indus-tria ceramica mai foloseste si materii primeauxiliare
cu rol de lianti(bentonita,parafi-na),lubrifianti(motorina,oleina,stearat de bariu),fluidifianti(carbonatul
si silicatul desodiu,lignina)care stabilizeaza barbotineleceramice si usureaza
fasonarea.Materiiprime utilizate pt.finisaj.-pt.décor suntutilizati oxizi
metalici in scopul obtineriidiferitelor culori:oxidul de cobalt pt.alba-stru,oxidul
de crom pt.verde./-pt.angoba(strat mai gros decat glazura,aplicat prin barbotarea
produselor din argila interioara pt.imbunatatirea calitatii.):caolinul,aluminacuartul
si unii oxizi metalici.
