s8m13mm
I.1 Definitie
Managementul este o functie profesionala care inseamana a conduce, intr-un
context dat, un grup de persoane care au de atins un obiectiv comun, in
conformitate cu finalitatile organizatiei din care fac parte.
Sa explicitam, pe rand, elementele cheie ale acestei definitii generale.
Functie profesionala
= o activitate profesionala practica pentru exercitarea careia sunt necesare
cunostinte si abilitati specifice, tehnice si relationale.
In raport cu alte functii si profesii, functia manageriala are doua caracteristici
proprii:
Se exercita cu si asupra altor persoane (colegi, colaboratori, superiori ierarhic),
deci nu este o meserie solitara;
Se invata nu numai in scoala, fie ea universitate de management,
ci mai ales in contact cu terenul, cu practica
De aceea, obiectivele unei formari manageriale -; fapt valabil si pentru
acest curs de formare la distanta -;sunt: a-l ajuta pe cursant sa dobandeasca si sa-si imbunatateasca cunostintele,
tehnicile de lucru si competentele relationale;
a-l determina pe cursant sa constientizeze si sa valorizeze propria experienta
practica.
A conduce
= termen generic care desemneaza diferitele stiluri de management, dar care
inseamna, indiferent de stil, a avea responsabilitatea unei echipe care
trebuie sa atinga obiective comune.
Intr-un context dat -;se refera la doua aspecte:
conditiile economice, sociale, politice specifice, cu constrangeri si
oportunitati caracteristicile culturale, mentalitatile, traditiile, specificul institutiei
sau al serviciului public din care face parte
Acest context este dat.
Chiar daca dorim sa-l schimbam, sa-l facem sa evolueze (dorinta absolut necesara
in conditiile reformei protectiei copilului in Romania), acest fapt nu
este posibil dintr-o data.
Trebuie sa tinem cont si sa adaptam practica manageriala la realitatea in
care suntem obligati sa actionam.
A conduce un grup de persoane
Sa nu confundam managementul cu a avea persoane in subordine.
Nu pot fi conduse direct (in conditii de eficienta) grupuri mai mari de
8-10 persoane; acesti colaboratori directi pot conduce, la randul lor,
alte grupuri de colaboratori.
Rezultatele obtinute de serviciul public judetean depind, in mare masura,
de capacitatea directorului de a conduce primul cerc de colaboratori directi.
Obiectiv comun, in conformitate cu finalitatile organizatiei
Toata dificultatea functiei manageriale se poate sintetiza in urmatoarea propozitie:
"Pentru a atinge un obiectiv, trebuie mai intai sa il
ai".
Daca intr-o organizatie obiectivele nu sunt intotdeauna clar definite,
sau daca sunt definite doar la nivelul ansamblului organizatiei, si nu si la
nivelul fiecarui subansamblu in parte, este absolut necesar ca obiectivele
sa fie explicitate intr-o maniera operationala.
Astfel, toate serviciile componente ale DJPC trebuie sa aiba obiective clare,
suficient de bine explicate pentru a fi operationale. Directorul DJPC, impreuna
cu cei mai apropiati colaboratori (directori adjuncti si sefi de servicii) vor
lucra la stabilirea obiectivelor, pe care ulterior toti membrii echipei vor
trebui sa le cunosca si sa le asimileze, astfel incat energiile
sa fie mobilizate in acelasi sens.
De aceea managementul este comparat adesea cu un lant, a carui calitate pe ansamblu
nu depinde de calitatea zalei celei mai puternice, ci de cea a zalei celei mai
slabe…
I. 2 Managementul -;stinta si arta
Rezultatele obtinute de o organizatie depind de manager.
Managementul ca activitate de conducere a unui grup de persoane pentru atingerea
unui obiectiv comun presupune si se bazeaza pe experienta si talentul managerului.
Multa vreme s-a considerat ca eficienta in activitatea manageriala este determinata
in mod exclusiv de calitatile personale ale acestuia, experienta combinata cu
perspicacitatea, originalitatea, energia, puterea de a convinge pe ceilalti
cu usurinta, increderea in sine De aici ideea ca managementul este
o arta deoarece nu exista retete prestabilite pentru rezolvarea unor situatii
dificile intr-o organizatie, de luare a celor mai potrivite decizii intr-un
context caracterizat de multe ori de ambiguitate.
Practica ne arata ca reusita manageriala este sensibil imbunatatita atunci cand
pe calitatile personale se grefeaza si cunostinte specifice de management. Evolutia
cunostintelor privitoare la management ne arata ca acest domeniu a dobandit
atributele unei stiinte, deoarece ne aflam in fata unui corp sistematizat
de cunostinte, metode si tehnici care utilizate in activitatea practica
contribuie la crestera eficientei activitatii unei organizatii.
Managementul eficient nu este o arta sau o stiinta ci arta si stiinta, deoarece
presupune utilizarea calitatilor personale pentru a adapta cunostintele, metodele,
tehnicile specifice la un context determinat. In practica de fiecare zi a unui
manager se intalnesc atat aspectele artistice (mai evidente la stilul de management)
cat si cele stiintifice (in domeniul interpersonal, informational,
decizional).
Specialistii admit ca trasaturi definitorii pentru manageri: dubla profesionalizare (cunostinte din domeniul protectiei copilului in cazul
nostru si cunostinte specifice de management) creativitatea activitatilor manageriale, deoarece in aprox. 80% din cazuri managerul
se confrunta cu situatii noi.
Acest lucru este inca un argument in sprijinul ideii ca managementul
este arta si stiinta , in care cele doua aspecte nu se exclud.
Atunci cand se completeaza in mod armonios determina evolutii pozitive la nivelul
unei organizatii.
Surse documentare:
"Guide du management dans le service public"/ Serge Alecian, Dominique
Foucher
"Management" /Henry Mintzberg
"Nursing management" / Dee Ann Gillies
I. 3Continutul managementului
Din perspectiva "orizonturilor" pe care le abordeaza, managementul
contine doua domenii:
MANAGEMENTUL STRATEGIC: domeniul de activitate care proiecteaza si pregateste
evolutia organizatiei (actiune pe termen mediu si lung)
MANAGEMENTUL OPERATIONAL: domeniul de activitate care asigura functionarea cotidiana
a organizatiei (actiune pe termen scurt)
Adresandu-se oamenilor, dar in aceeasi masura preocupandu-se
de resursele, metodele si instrumentele de lucru care pot fi antrenate pentru
atingerea obiectivelor organizatiei, managementul are doua componente disctincte,
dar nedisociabile:
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
MANAGEMENTUL MIJLOACELOR
Intersectand domeniile si componentele, rezulta cele patru zone ale managementului:
Managementul strategic al resurselor umane, care inseamna stimularea eficientei
profesionale a membrilor echipei prin conducerea procesului de schimbare a serviciului,
dezvoltarea unei politici de comunicare interna, gestiunea strategica a competentelor
Managementul strategic al mijloacelor, respectiv definirea optiunilor strategice
legate de structura organizatiei, parteneri, instrumente strategice de analiza
a contextului si de planificare, etc.
Managementul operational al resurselor umane, care reprezinta managementul relational
(animarea echipelor, conducerea reuniunilor de lucru, negociere, gestiunea timpului,
comunicarea cotidiana)
Managementul operational al mijloacelor, care poate fi denumit managementul
instrumental si care se refera la decizie, delegare, descrierea functiilor pentru
fiecare componenta a serviciului public, coordonarea proiectelor etc.
In concluzie, orice manager trebuie sa isi asume sarcini operationale
si strategice.
In cazul managerilor de nivel 1 (ex: sefi de centre de plasament, sefi de servicii
etc -;care conduc o echipa in care nu mai exista si alte nivele interne
de conducere) sarcinile acestora sunt preponderent operationale, pe cand
in cazul managerilor de nivel 2 (acei manageri care au in subordine
manageri de nivelul 1 -;este cazul directorilor directiilor judetene pentru
protectia copilului) dimensiunea strategica este necesar sa fie mult mai dezvoltata.