Institutia bursei reprezinta cadrul organizatoric creat in vederea functionarii 
  pietei bursiere intrinseci, dupa principii care sa-i asigure functionarea conform 
  strategiei adoptate. s6d4dg
  Institutia bursei a aparut ca urmare a crearii premiselor functionarii pietei 
  bursiere. Aceasta institutie este reglementata prin acte normative care definesc:
  · categoriile care participa la activitatea pietei bursiere;
  · mecanismele care stau la baza tranzactiilor bursiere;
  · modalitatile de organizare si functionare a institutieie bursiere si
  · formele de cotrol si emitere a informatiilor bursiere.
  Institutia bursiera are la baza o Asociatie a Membrilor Bursei, fapt pentru 
  care, atat legislatia tarilor avansate in reglementarea sa, cat 
  si in tarile unde piata bursiera functioneaza de mai recent, apare reglementat 
  acest principiu.
  Spre exemplificare, prin “Security Exchange Act” (1931) -; 
  S.U.A. bursa este definita ca “orice organizatie, asociatie sau grup de 
  persoane, inregistrate sau nu in calitate de corporatie, ce constituie, 
  mentine si pune la dispozitie un spatiu plus conditiile necesare confruntarii 
  cererii si ofertei de marfuri sau titluri financiare, pentru indeplinirea, 
  in mod curent, a functiilor bursei concretizate in desfasurarea 
  corecta a tranzactiilor bursiere”.
  Exista regelementari similare si in Japonia, unde bursa este definita 
  ca “o persoana inregistrata in calitate de corporatie, care 
  pune la dispozitie o piata, in vederea desfasurarii tranzactiilor de valori 
  sau marfuri”.
  In Romania, prin Legea nr. 52/1994, bursa de valori este reglementata 
  ca fiind “o institutie cu personalitate juridica, care asigura publicului, 
  prin activitatea intermediarilor autorizati, sisteme, mecanisme si proceduri 
  adecvate pentru efectuarea continua, coordonata, transparenta si echitabila 
  a tranzactiilor cu valori mobiliare admise la cota, oferind economiilor investite 
  garantie morala si securitate financiara” si care, de fapt, constituie 
  piata oficiala si organizata pentru negocierea valorilor mobiliare.
  Legea nr. 129/2000 privind bursele de marfuri, reglementeaza bursa de marfuri 
  ca fiind “o institutie publica, cu personalitate juridica, reglementata 
  si controlata de CNVM, care autorizeaza functionarea acestei piete si asigura 
  conditiile necesare societatilor de brokeraj pentru efectuarea tranzactiilor 
  pe pietele organizate si autorizate de organul de supraveghere”.
  Bursa este reglementata si autorizata de un organ autorizat, ce supravegheaza 
  piata respectiva. In Romania acest organ este Comisia Nationala 
  a Valorilor Mobiliare - CNVM cu:
  · piata valorilor mobiliare;
  · piata marfurilor.
  CNVM are anumite atributiuni privind reglementarile in domeniile respective, 
  si anume elaboreaza regulamente de autorizare, functionare si control a acestor 
  piete de capital si a pietei burselor de marfuri.
  Bursa este creatoarea cadrului pietei bursiere, a spatiului respectiv unde are 
  loc tranzactia bursiera, dupa anumite sisteme si proceduri autorizate de organul 
  de supraveghere, dar si autoreglementate.
  Institutia bursiera asigura acele sisteme de tranzactionare ce confera transparenta, 
  garantie si eficienta investitorilor.
  Instituta bursiera poate fi grupata, din punct de vedere al participarii la 
  capitalul de constituire, in:
  1. institutii constituite cu capitalul membrilor bursei, fara a fi aport al 
  capitalului de stat;
  2. burse la care statul asigura fondurile necesare functionarii institutiei 
  bursiere, urmand ca membrii bursei, intr-un interval de timp, sa 
  ramburseze acest credit si sa devina institutie privata;
  3. institutii bursiere hibride (capitalul de stat ramane in organizarea 
  si functionarea acestei institutii).
  Pentru functionarea unei institutii bursiere si pentru crearea pietei bursiere 
  propriu-zise, pe langa cadrul legislativ, trebuie sa existe un cadru economic 
  care sa asigure functionarea bursei respective. Astfel, trebuie indeplinite 
  urmatoarele principii:
  · principiul atomicitatii - bursa ia fiinta, in general, pe structura 
  unei piete dezvoltate, unde exista deja subiectii cererii si ofertei, nefacand 
  altceva decat sa dezvolte aceasta piata;
  · principiul omogenitatii -; piata din zona sa asigure un climat 
  economic, sa coexiste un numar cat mai mare de purtatori ai cererii si 
  ofertei;
  · princpiul fluiditatii -; sa existe un volum minim de tranzactii 
  care sa asigure existenta acestei institutii;
  · princpiul adaptabilitatii -; atat prin regulamentele proprii, 
  cat si prin cele avizate de organul de supraveghere, bursa trebuie sa 
  se adapteze noilor conditii de evolutie a factorilor care au impus-o. 
  Astfel, de multe ori, viata economica a luat-o inaintea reglementarilor 
  teoretice; au aparut permanent piete noi, mecanisme si instrumente noi de tranzactii, 
  etc;
  · principiul corectitudinii - prin regulamentele emise, bursa trebuie 
  sa impuna anumite sisteme de garantare, astfel incat sa nu apara 
  litigii intre partile care tranzactioneaza. De asemenea, bursa trebuie 
  sa asigure si conditiile pentru realizarea eficienta a ordinelor pe care purtatorii 
  cererii si ofertei le transmit in piata;
  · princpiul neutralitatii -; activitatea nu trebuie viciata de factori 
  perturbatori (zvonuri, concurenta neloiala, informatii confidentiale s.a.m.d).
  Institutia bursiera este constituita prin asocierea membrilor bursei, numita 
  Asociatia Membrilor Bursei (AMB), similara cu AGA. Prin actul constitutiv AMB 
  reglementeaza aspecte legate de: contributia fiecarui membru la constituirea 
  institutiei, se stabilesc sediul social, durata de functionare, conducerea bursei. 
  De asemenea, AMB adopta strategia bursei, stabileste modalitatile de decontari 
  si compensatii, modul de depozitare a obiectelor ce fac obiectul tranzactiilor.
  AMB se constituie dintr-un anumit numar de membrii, care trebuie sa indeplineasca 
  anumite conditii de eligibilitate, si anume:
  · orice membru al bursei, care este, de fapt, o societate, trebuie sa 
  fie autorizat de organul care supravegheaza bursa;
  · trebuie sa dispuna de un capital minim;
  · trebuie sa participe cu fonduri la constituirea institutiei bursiere;
  · trebuie sa respecte regulamentele elaborate de aceasta.
  Drepturile membrilor bursei sunt:
  · sa poata efectua tranzactii in piata bursiera respectiva;
  · sa poata participa la aprobarea regulamentelor si
  · sa fie alesi in organele de conducere a bursei (Comitetul Director).
  Din punct de vedere al numarului de membrii exista:
  1. burse inchise -; numarul de locuri poate fi majorat pentru a accede 
  la un loc in bursa, ce poate fi cumparat sau inchiriat. Ex.: NY 
  Stock Exchange - 1036 locuri;
  2. burse deschise -; actul constituitiv este creat si autorizat prin particparea 
  unor membrii fondatori, dar se pot atrage si noi membrii, ce devin membrii asociati.
 
CONDUCEREA INSTITUTIEI BURSIERE
 Organul care conduce si decide asupra institutiei bursiere este Adunarea Asociatilor 
  Membrilor Bursei, ce are urmatoarele atributii:
  · adopta regulamentul de functionare al asociatiei (Regulament de practica 
  onesta);
  · adopta regulamentul de functionare al institutiei bursiere;
  · alege organele de decizie permanente (Comitetul Director, Presedintele 
  bursei, expertii independenti si cei care controleaza activitatea bursei);
  · aproba strategia si obiectivele pe care bursa si le propune;
  · aproba Bugetul de venituri si cheltueili al institutiei bursiere;
  · aproba obiectivele de investitii;
  · poate dispune dizolvarea, lichidarea sau asocierea in cadrul 
  bursei;
  · aproba, de principiu, regulamentele de functionare a pietelor din cadrul 
  institutiei bursiere (pietele la termen, la vedere).
Comitetul Director si Presedintele bursei sunt organe avizate de catre organul 
  ce supravegheaza piata bursei si trebuie sa indeplineasca anumite conditii 
  privind:
  - capitalul social;
  - persoanele care le reprezinta (acestea sa fie, in general, reprezentantii 
  unor firme de prestigiu si care nu influenteaza piata bursiera respectiva in 
  sens negativ).
Comitetul Director:
  · are intre 5-9 membrii (dintre societatile de prestigiu din cadrul 
  institutiei bursiere);
  · conduce institutia bursiera in AMB;
  · are atributiuni reglementate prin Actul constitutiv si avizate de organul 
  ce coordoneaza piata bursiera respectiva;
  · urmareste gestionarea activitatii institutiei bursiere;
  · elaboreaza si propune catre AMB regulamente pentru buna functionare 
  a institutiei bursiere;
  · propune, spre autorizare si avizare, structura organizatorica a bursei 
  pe componente, cum sunt Comisiile (departamentele): de cotare, de inregistrare 
  a membrilor bursei, de supraveghere a decontarilor, de organizare si functionare 
  informatica a institutiei bursiere.
Organele ce asigura controlul functionarii institutiei bursiere sunt:
  1. Comisia de cenzori -; verifica activitatea de gestiune a institutiei 
  bursiere si concordanta acesteia cu prevederile legale;
  2. Corpul Expertilor Independenti -; este cel care face analiza periodica 
  a societatilor cotate in bursa, pentru a asigura lichiditatea si garantia 
  investitiilor in titlurile financiare ce sunt negociate pe piata bursiera.
Comitetele consultative au rolul de a asista si influenta, prin consultanta 
  data, organele de decizie (Comitetul pentru membrii, Comitetul de supraveghere 
  a tranzactiilor, Comitetul pentru etica bursiera, Comitetul de arbitraj etc.).
  INTERMEDIARII BURSIERI
Pentru ca institutia bursiera sa existe si sa-i asigure fluiditatea necesara, 
  pe aceasta piata functioneaza intermediarii bursieri, ce pot fi:
  I societati de intermediere;
  II persoane fizice: a. angajate ale firmelor de intermediere; b. autorizate sa functioneze independent.
 I Forma tipica de functionare a unui agent de intermediere este agentia / 
  societatea / firma de brokeraj / intermediere, care este, in general, 
  o societate financiara, cu personalitate juridica, autorizata de organul de 
  supraveghere pentru a realiza institutia bursiera.
  Prin Regulamentul nr. 3/1998, CNVM a stabilit ca intermediar de valori mobiliare 
  o “persoana juridica legal autorizata de catre CNVM sa exercite intermediere 
  de valori mobiliare, cu titlu profesional, ca fapta de comert, fie in 
  cont propriu (dealer), fie in contul unor terti (broker), denumita societate 
  de valori mobiliare”.
  Legea nr. 129/2000 defineste societatea de brokeraj ca “societatea comerciala 
  constituita in baza Legii nr. 31/1990, autorizata de autoritatea de reglementare 
  si supraveghere ca intermediar in bursa de marfuri si care are ca obiect 
  de activitate negocierea ofertelor si perfectarea contractelor la bursa de marfuri 
  in cont propriu sau in contul unor terti, aceasta avand si 
  posibilitatea de a fi autorizata ca formator de piata, daca indeplineste 
  cerintele de capital stabilite prin regulamentele emise de CNVM si daca se angajeaza 
  ferm sa cumpere sau sa vanda ordine aflate in exces”.
  Aceste societati de valori mobiliare/firme de brokeraj sunt reglementate prin 
  Regulamentul CNVM si sunt diferentiate in functie de capitalul social, 
  iar legat de capitalul social li se atuorizeaza desfasurarea unei anumite activitati. 
  Astfel, se deosebesc:
1. societati cu un capital de 300 milioane lei - care au ca obiect de activitate: a. vanzarea si cumpararea de valori mobiliare pe contul clinetilor; b. transmiterea ordinelor clientilor in scopul efectuarii lor de catre 
  alti intermediari autorizati; c. asistenta si evaluare economica a societatilor comerciale; d. elaborarea documentatiei in vederea majorarii capitalului social prin 
  plasamente in piata bursiera.
 
2. societati cu un capital de 600 milioane lei -; acestea, pe langa 
  activitatile de mai sus, mai efectueaza: a. vanzarea si cumpararea de valori mobiliare si pe cont propriu; b. pot detine fonduri de valori mobiliare ale clientilor, in scopul executarii 
  ordinelor privind respectivele valori mobiliare; c. pot administra conturile de portofoliu individuale de valori mobiliare ale 
  clientilor; d. pot fi membrii ai unei case de compensatii, devenind agent de cumparare si 
  depozitare cu exceptia eliberarii si primirii de fonduri banesti.
3. societati cu un capital de 900 milioane lei -; in cazul carora, 
  la activitatile de mai sus se adauga si aceea de formator de piata.
4. societati cu un capital de 1.800 milioane lei -; pot desfasura, pe 
  langa activitatile de la categoria 3, si: a. garantarea plasamentelor valorilor mobiliare cu ocazia ofertelor primare 
  sau secundare; b. acordarea de credite pentru finantarea tranzactiilor clientilor, in 
  limita unui plafon stabilit de BNR si CNVM.
Societatile de intermediere realizeaza tranzactii:
  - pe cont propriu si
  - in contul clientului.
Pentru o buna organizare, fiecare trebuie sa asigure servicii complexe si complete 
  clientilor, ceea ce impune formarea unei anumite structuri organizatorice, care 
  sa-i permita sa efectueze tranzactii in piata bursiera si care sa contina:
  - un departament de analiza si cercetare a pietei in care actioneaza, 
  de obicei, specialisti ce au o bogata experienta in domeniu si pot previziona 
  activitatea;
  - un departament de tranzactii cu componenta de procesare a ordinelor in 
  ringul bursei;
  - departamente ce se ocupa de lichidarea tranzactiilor si gestionarea portofoliilor;
  - alte departamente care sa asigure buna functionare a bursei.
  Cel mai important este departamentul de tranzactii prin care societatile de 
  brokeraj isi asigura realizarea obiectivelor propuse.
II Persoanele fizice ce acced la functia de intermediari la bursa trebuie sa 
  indeplineasca anumite conditii privitoare la:
  - pregatirea profesionala;
  - nationalitate;
  - varsta;
  - pregatirea de specialitate;
  - atestatul dat de organul ce supravegheaza piata bursiera respectiva.
  In practica activitatii bursiere exista mai multe categorii de intermediari 
  persoane fizice, si anume:
  · brokerii -; angajati si autorizati de institutia bursiera, cu 
  avizul CNVM, care lucreaza in contul unei societati bursiere, primind 
  de la aceasta ordine spre tranzactionare in ringul bursei;
· brokerii independenti -; autorizati de piata bursiera respectiva 
  sa functioneze pe o anumita piata si sa execute anumite tranzactii. Acestia 
  primesc ordine de la societatile de intermediere ai caror brokeri nu mai fac 
  fata ordinelor primite;
· dealerii -; acei brokeri autorizati de piata bursiera care lucreaza 
  in bursa pe cont propriu. Tot aici apar si comerciantii de bursa ce sunt 
  persoane autorizate sa execute tranzactii pe o piata bursiera in cont 
  propriu si in nume propriu, avand si calitatea de formatori de piata 
  (market makeri);
  · specialistii -; tranzactioneaza un segment foarte mic de valori 
  mobiliare, in special cele cu o extindere mare in randul investitorilor. 
  De asemenea, au calitatea de formatori de piata si efectueaza tranzactii la 
  ghiseu. Acestia primesc ordinele de la brokeri, le centralizeaza si stabilesc 
  cotatia de deschidere a bursei (a sedintei de tranzactionare).
Aspecte legate de statutul persoanelor care lucreaza in piata bursiera 
  :
  Este vorba de o profesie aparte, ce necesita: o pregatire deosebita in 
  domeniu, rezistenta la stress, o memorie foarte buna, rapiditate in reactii, 
  stapanire de sine si un spirit de disciplina deosebit. 
  Imaginea pe care trebuie sa o ofere un broker este una conservatoare, acesta 
  fiind conectat la viata tumultoasa a institutiei bursiere in toate zilele 
  saptamanii pana la 14-20 h/zi. 
  Durata de lucru a unui broker nu poate depasi 10 ani.
  Institutia bursiera, in vederea asigurarii unui anumit prestigiu, impune 
  reguli de conduita personalului privind: securitatea informatiilor, deplasarea 
  in timpul sedintelor, pana la elemente de detaliu privind tinuta 
  broker-ilor.