Dupa anul 1945, multi politicieni au considerat ca este nevoie de o colaborare est-europeana mai stransa. Principalul lor obiectiv era aceala de a crea o Uniune Europeana, capabila de a preveni un nou razboi. In anul 1951 s-a format Comunitatea Europeana, devenita ulterior Uniunea Europeana, avand ca membre doar 6 tari: Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda. In prezent, sin aceasta uniune fac parte 15 tari. y2k21ki
Celelalte state au ca scop aderarea la UE, aceasta insemnand prosperitate, cresterea nivelului de trai, circulatie libera in afara granitelor etc. Avantajul economic imediat al acestora ar fi accesul la programele comunitare de tip Phare si la fondurile de asistenta disponibile.
Programele de tip Phare au un tel clar si simplu in tarile candidate: sa le pregateasca pentru aderarea la U.E. directionarea acestora de bazeaza pe parteneriatele de Aderare, luand in considerare actiunile fiecarei tari in legatura cu pregatirile sale de aderare la U.E.
Aproximativ 30% din fondurile Phare sunt alocate stabilirii de institutii si punerea unei baze institutionale pentru aderare. Ajutorul se concentreaza asupra cladirii structurilor, resurselor umane si capacitatii manageriale necesare in fiecare tara candidata pentra u asigur adoptarea si aplicarea legislatiei U.E, asigurand existenta unei societati democratice cuprinzatoare.
Constructia institutionala este sprijinita in patr domenii prioritare: finante, justitie si afaceri, agricultura si mediu. La acestea se adauga inca una sau doua prioritati, in functie de nevoile specifice ale fiecarei tari. Atentia se concentreaza asupra intaririi elementelor administrative raspunzatoar de controlul legislatiei europene.
Pentru aceste proiecte sunt alese domnii precum modernizarea administratiei si a sistemului juridic, in unele cazuri fiind necesare noi structuri administrative si o instruire specializata.
Phare supravegheaza activitatea expertilor U.E. de sfatuire a tarilor candidate in probleme de justitie si afaceri interne, asigurand echipamentul esential acestora.
Fondurile Phare sunt folosite pentru a incuraja cetatenii din statele candidate sa participe la programele existente ale Uniunii europene, contribuind cu fonduri ce nu pot insa depasi 10% din alocatia nationala Phare pentru fiecare tara. Majoritatea acestora sunt folosite pentru restabilirea echilibrului sectorial, regional si structural, fiind destinate in special tarilor care sufera de pe urma restructurarii industriale. In 1998, de exemplu, au fost lansate unele facilitati de recuperare pentru Bulgaria, Lituania, Romania, Slovacia si un program de fonduri prestructurale. Astfel prin finantare se vizeaza ajutorarea institutiilor ca sa atinga standardele si normele U.E.
Alaturi de Phare, la acest proiect participa si institutii financiare internationale: Banca Europeana de Investitii, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare si Banca Mondiala.
Cooperarea dintre Phare, intitutiile financiare internationale si comisie este schitata intr-un memorandum ce acorda o atentie speciala cadrului juridic si proiectelor viabile din punct de vedere financiar si economic.
Acordarea de subventii Phare poate da tarilor candidate capacitatea de a initia proiecte majore, cum ar fi instalatii de epurare a apelor uzate, contribuind si la reducerea datoriilor statelor.
Pentru a asigura o cooperare lina si o aplicare consecventa a procedurilor, au loc, in mod regulat intruniri bilaterale si mixte.
Aceste institutii ai identificat o serie de proiectein valoare de 3.5 mld ECU, care se refera la : protectia mediului, telecomunicatii, transport, energie, intreprinderi agricole. Se urmareste de asemenea si restructurarea marilor ramuri industriale cat si dezvoltarea rurala. Se spera ca prin intermediul programuli Phare sa se ofere mai multe fonduri Intreprinderilor Mici si mijlocii din statele candidate.
Chiar si cu fondurile Phare combinate cu cele a celorlaltor institutii financiare, este necsara si o finantare suplimentara din sectorul privat.
Prin urmare, toate aceste finantari au ca obiectiv extinderea U.E. spre est. Aceasta ar aduce avantaje atat Uniunii, cat si statelor care doresc integrarea. Prin extinderea ei Uniunea ar capata o pondere mai mare economica si politica in contextul mondial.