INTRODUCERE y9b10bn
Cele trei probleme fundamentale ale oricarui sistem economic de organizare a societatii (ce, cum si pentru cine?) sunt solutionate in mod diferit, cu mijloace si metode specifice, asa cum rezulta din analiza evolutiei economiei moderne. In managementul de baza si la nivel mijclociu se opereaza cu doua notiuni: oferta si cererea. Noi “oferim” si piata “cere” sau viceversa depinde in care parte a firmei ne aflam. In cadrul acestei lucrari se va examina rolul pietei, al cererii si ofertei in solutionarea acestei triade.
Oferta cuprinde:
1. conceptii, cu privire la organizarea si desfasurarea activitatilor economice potrivit careia productia trebuie adaptata la cerintele prezente si viitoare ale consumatorilor pentru obtinerea eficientei economice, cum ar fi:
· in loc de a se vinde ce s-a produs trebuie sa se produca ce se vinde;
· o noua relatie intre unitatea economica si mediu, incadrarea intreprinderii in structura existenta a mediului, sincronizarea intre activitatea intreprinderii si cerintele mediului. Diferenta necesitatilor mediului:
Necesitatea: -; cererea pietei
-; nevoilor de consum
· conceptia moderna de oferta stipuleaza ca finalizarea procesului de vanzare sa nu fie vanzarea produsului ci urmarirea comportarilor caracteristicilor sale in consum si modul in care satisfac nevoile pentru care au fot create.
2. adaptarea intreprinderii la mediu si piata presupune o activitate activa a intreprinderii fata de piata prin:
· educarea consumatorilor (TV, reclame, filme, spoturi, muzica etc.);
· influenta optiunii consumatorilor pentru cumpararea produselor si cresterea vanzarilor (publicitate, reclame etc.);
· modelarea gusturilor si preferintelor (industria modei, bunurilor de larg consum sezoniere etc.).
3. modificarea organizarii si conducerea activitatii economice a intreprinderii:
· raporturi noi intre compartimentele intreprinderii si procesele economice (ponderea intre cele cu caracter extern si intern);
· se sporeste rolul si importanta distribuirii, comercializarii si serviciilor post-vanzare. Compartimentul Management balanseaza pe cel de productie care primeste ordine de la piata si nu de la manager.
4. noi activitati de intreprindere:
· studiul pietei si accesibilitatii serviciilor noi, formelor de comercializare;
· urmarirea comportarii in consum a produselor/serviciilor.
Rezulta ca o oferta nu inseamna doar trei cuvinte “iti dau asta si costa atat”, ci un intreg bagaj de informatii conexe vanzarii necesare atat productiei cat si satisfacerii pietei si cresterii profitului.
Daca oferta o facem ca sa le transmitem celorlalti ce le putem da, “cererea” se adreseaza pietei pentru a spune ce avem nevoie.
Ca exemplu, in activitatea de constructii intervin cateva oferte pe an dar foarte multe “cereri” si “cereri de oferta” pentru orice, incepand de la hartie pana la utilaje, materiale, personal.
Trebuie sa ne invatam sa cerem complet, clar, direct. Dar hai sa vedem ce cuprinde notiunea de cerere si ce o “diferentiaza de oferta”.
Cererea: ansamblul activitatilor, metodelor si tehnicilor care au ca obiect studiul cererii consumatorilor si modul de satisfacere a acesteia cu produse si servicii in conditii bune.
Cererea presupune:
· prospectarea consumatorilor pentru a identifica cerintele si preferintele lor dar si a cauzelor lor;
· producerea si proiectarea produselor pe baza cererii si satisfacerii ei;
· stabilirea preturilor, modificarea lor in diferite cicluri ale vanzarii in functie de cerere;
· pregatirea pietei pentru acceptarea, lansarea si mentinerea atentiei cumparatorilor asupra produselor;
· gasirea posibilitatilor ca produsele sa se afle in cantitatile si la preturile cerute de consumatori;
· asocierea vanzarilor cu organizarea prestarilor de servicii in avantajul consumatorilor inclusiv in procesul de utilizare;
· studiul gradului de satisfacere a nevoilor, a atitudinii consumatorilor fata de produse si servicii;
· stabilirea posibilitatilor de imbunatatire a pietei produsului sau inlocuirea lui.
Se observa ca ne referim la cerere mai ales ca la tot ce cuprinde partea post-produs, intampinarea dorintelor consumatorilor, dar totodata si ce ne este necesar noua din oferta unui furnizor pentru care noi suntem clienti. Pe aceasta linie as vrea sa se inteleaga ca orice oferta poate deveni o cerere depinde cui ii este adresata, clientului sau furnizorului.
As vrea sa specific, de pilda, ca pentru activitatea inginereasca exista totusi diferentieri clare, in special in constructii si instalatii. Astfel, oferim servicii si cerem materiale si pentru a cere ceva in ziua de azi din multitudinea de oferte de pe piata inseamna:
· sa stii sa le “citesti”;
· sa stii sa le compari;
· sa stii sa le alegi pe cele mai convenabile;
· sa stii sa le ceri exact pe cele alese -; sa intocmesti o cerere clara, sigura si precisa.
Un bun inginer de marketing stie ca abia dupa o cerere corecta, urmeaza o negociere cinstita si rezultatele convenabile ambelor parti.
Fara o cerere:
· clara -; ce ceri;
· precisa -; caracteristicile a ceea ce ceri;
· sigura -; termene, calitati, clauze negocierea si activitatea de marketing nu-si au rostul.
In timp ce la oferta ne intereseaza “cutia” prin care iese produsul pe piata, la cerere ne intereseaza exact ce este in “cutie”, iar de aici mai departe succes.

1. CEREREA
Intr-o economie de piata cumparatorii sunt cei care decid “ce” se produce si in “ce” cantitate. Fiecare cumparator isi exprima zilnic preferinta fata de bunurile si serviciile de care are nevoie cu ocazia procurarii lor, cu alte cuvinte isi da votul in bani pentru ele. Producatorul va produce acele bunuri si servicii care sunt cerute si va renunta la producerea acelora care nu mai sunt cautate de consumator. Intr-o economie de piata cererea joaca un rol de maxima importanta in organizarea productiei. Experienta a demonstrat ca pe piata se stabilesc legaturi reciproce intre pretul unui bun si cantitatea din bunul respectiv aflata pe piata. Cu cat pretul unui bun creste cu atat se va restrange numarul de indivizi care vor dori sa-l cumpere. Cu cat pretul unui bun oarecare va scadea cu atat va spori numarul cumparatorilor care ii vor agrea.
Studiind cererea de grau pe piata se impune sa examinam corelatia pret-cantitate in cazul acestui produs pe baza datelor din tabelul 1.
Se poate observa ca la un pret de 5$ pe bushel se pot vinde doar 9 mil. busheli grau. Probabil, in acest caz, graul este folosit numai pentru fabricarea painii. Daca are loc ieftinirea graului, atunci acest fapt va atrage dupa sine sporirea cererii. Oamenii vor procura o cantitate mai mare de grau si vor largi aria utilizarii graului (vor hrani si animalele domestice).
Tabelul 1
Cererea de grau
Cazuri Pretul (P)($/bushel) Cantitatea ceruta (Q)(mil. busheli)
A 5 9
B 4 10
C 3 12
D 2 15
E 1 20

Relatia ce se stabileste intre cantitatea ceruta de consumatori si pretul pe care acestia sunt dispusi sa-l plateasca poarta numele de curba cererii. Constructia modelului pleaca de la ipoteza ca alti parametri care intervin in viata reala, procese de substituire, plafonare a consumului s.a. raman neglijabili ca importanta. Pe baza datelor din tabelul 1 se poate construi curba cererii de grau ca in figura 1.

Cantitatea si pretul se gasesc intr-o relatie de inversa proportionalitate. Acest raport se explica, in ultima instanta, cu ajutorul teoriei utilitatii marginale descrescatoare. Deci, nu intamplator daca Q va creste, atunci P va scadea.
Curba de cerere se simbolizeaza cu DD (D este initiala cuvantului englez “demand” = cerere). Curba se misca de sus in jos si de la stanga spre dreapta.
Configuratia descrescatoare a curbei reflecta o legitate care a fost sesizata in mod empiric inca de grecii antici. Este vorba de faptul ca volumul, cantitatea ceruta dintr-un produs tinde sa creasca o data cu scaderea preturilor. Explicatia mai profunda a acestei conexiuni poate fi usor ilustrata cu ajutorul exemplului calculatoarelor personale. Cand preturile la acestea erau foarte ridicate, numai oamenii bogati isi puteau permite sa le cumpere. Toata lumea facea calcule cu mana, folosea stiloul pentru a scrie lucrari, sitiuatie intalnita si astazi in tarile sarace unde doar bancile si cercurile celor bogati poseda calculatoare personale. Pe masura ce preturile lor au inceput sa scada cumpararea lor a devenit accesibila pentru tot mai multi oameni care au inceput sa le utilizeze la locul de munca, in scoli, pentru hobby, etc. Deci preturile mai mici atrag noi cumparatori si drept urmare curba cererii are o panta descrescatoare.
Pe pietele bunurilor si serviciilor are loc nu numai scaderea preturilor, dar si procesul invers adica cresterea lor, cand cantitatea ceruta dintr-un produs tinde sa scada. In mod firesc apare intrebarea: “de ce cantitatea ceruta scade o data cu cresterea pretului?”. Doua sunt motivele principale care explica acest fenomen: efectul de substitutie si efectul miscarii veniturilor disponibile.
-; Efectul de substitutie al produselor cu utilitate apropiata se manifesta prin aceea ca daca pretul unui produs creste atunci acel produs va fi substituit cu un altul (pui in loc de carne de vita, camasi din fire sintetice in loc de camasi din bumbac, etc.);
-; Efectul miscarii veniturilor disponibile (VD) se manifesta prin faptul ca in urma cresterii preturilor produselor cumparatorii constata ca desi marimea venitului este aceeasi ei devin mai saraci decat inainte.
Pentru a avea insa o imagine mai completa asupra cererii, este necesar sa examinam crererea tuturor bunurilor, adica sa trecem de la cererea individuala la cea de piata. Cererea de piata este influentata de mai multi factori dintre care am examinat doar pretul. Ceilalti factori sunt: venitul mediu disponibil al consumatorului, marimea pietei, pretul produselor interschimbabile, factorii subiectivi.
-; Venitul mediu disponibil al consumatorilor este o determinanta esentiala a cererii. Pe masura ce veniturile oamenilor cresc acestia tind de regula sa cumpere mai mult din aproape orice: mere, barci, masini, etc.;
-; Marimea pietei, apreciata prin numarul cumparatorilor, determina cantitatea de produse ce se poate vinde. Un oras cu 8 milioane de locuitori va cumpara, de regula, de trei ori mai mult din aproape orice produs comparativ cu un alt oras cu numai 1 milion de locuitori;
-; Pretul produselor interschimbabile si complementare trebuie luat in considerare aparte. Avand doua produse A si B, daca produsul B poate substitui produsul A, atunci scaderea pretului la produsul B va determina scaderea cererii pentru produsul A. In cazul produselor complementare, cum sunt de exemplu automobilul si carburantii, o crestere de pret la carburanti duce la scaderea cererii de automobile;
-; Factorii subiectivi influenteaza de asemenea cererea unui produs. Gusturile sau preferintele consumatorului pot reflecta nevoi psihologice, fiziologice sau putem avea de a face cu o cerere creata artificial (tigari, droguri, masini pentru sporturi fanteziste). Acesti factori pot sa contina elementul traditie (biftecul este popular in SUA, dar este interzis in India).
Elasticitatea cererii este categoria economica care arata in ce masura modificarea pretului influenteaza cantitatea de bunuri ceruta. Se pot intalni urmatoarele 3 situatii:
1) cand scaderea preturilor provoaca cresterea cantitatii vandute dintr-un bun, astfel ca incasarile totale cresc fata de perioada precedenta, vorbim de cerere elastica;
2) cand scaderea preturilor provoaca cresterea cantitatii vandute dar incasarile totale vor ramane neschimbate, vorbim de elasticitate unitara;
3) cand micsorarea preturilor provoaca cresterea lenta a vanzarilor totale, astfel ca incasarile realizate vor fi mai mici fata de cele anterioare reducerii preturilor, vorbim de elasticitate rigida.
Grafic, cele trei tipuri de elasticitate se prezinta ca in figura 2.
Consideram trei cazuri concrete de elasticitate. In toate cele trei cazuri se reduce pretul de vanzare la jumatate, adica pretul initial se gaseste in punctul A, iar dupa reducerea lui in punctul B. Incasarile totale cu ajutorul noilor preturi sunt diferite. In cazul “b” volumul total al incasarilor a ramas acelasi, adica 1000 milioane lei (1,0 × 1000 = 1000; 0,5 × 2000 = 1000). In cazul “a” in loc de 1000 milioane lei se obtin 1500 milioane lei (1000 × 1 = 1000; 500 × 3 = 1500). In cazul “c” se obtin in loc de 40 doar 30 milioane lei (4 × 10 = 40; 2 × 15 = 30). Cererea bunurilor de folosinta indelungata (frigidere, autoturisme, televizoare color, etc.) este de regula elastica. Cererea bunurilor de consum necesare traiului zilnic (paine, ulei, zahar, etc.) este de regula rigida.

2. OFERTA
La prima vedere, prin oferta intelegem cantitatea de bunuri pe care oamenii de afaceri doresc sa o produca si sa o vanda. Economic gandind, insa, producatorului nu-i este indiferent pretul la care poate desface o cantitate sau alta dintr-un produs. De aceea relatia cantitate (oferita de producator) - pret este cea care ne da imaginea corecta a ofertei pe piata unui bun.
Cu ajutorul datelor din tabelul 2 putem exemplifica oferta in cazul produsului “grau” (in busheli).

Tabelul 2
Cazuri Pretul (P)($/bushel) Cantitatea oferita (Q)(mil. busheli)
A 5 18
B 4 16
C 3 12
D 2 7
E 1 0
In conditiile cand pretul graului este de 5 dolari pe bushel, cantitatea de grau oferita spre vanzare este de 18 mil. busheli. Desigur, la acest nivel ridicat al pretului graului toate loturile de pamant (fertile si mai putin fertile) sunt folosite pentru producerea graului deoarece fiecare gospodarie obtine un profit in urma acestei culturi. Odata cu scaderea pretului la grau gospodariile renunta la folosirea pamanturilor foarte slabe si slabe din cauza cheltuielilor ridicate.
Graficul din figura 3 prezinta curba de oferta pentru produsul “grau” (in busheli).
Curba de oferta se simbolizeaza prin SS ( S este initiala cuvantului englez “supply” = oferta). Ea face legatura intre cantitatea dintr-un bun si pretul de piata al acestuia. Ea se misca de la stanga spre dreapta si de jos in sus, ceea ce arata ca pentru a produce o cantitate tot mai mare de bunuri este nevoie sa aiba loc cresterea preturilor. Deci curba de oferta are o panta crescatoare ce se explica prin legea randamentului descrescator, respectiv cresterea costului de fabricatie pe masura atragerii de resurse sarace in substanta utila (in exemplul considerat, pamant nefertil).

Alaturi de pret factorii care influenteaza oferta sunt urmatorii: costul de productie, pretul bunurilor interschimbabile, organizarea pietei, factorii subiectivi.
-; In general, la baza curbei ofertei unui produs se gaseste curba costului sau de productie. Nivelul costurilor influenteaza oferta pentru ca micsorarea lor poate stimula productia daca preturile de vanzare raman constante. Cresterea costurilor poate frana productia. Daca in urma inovatiilor tehnologice are loc reducerea costurilor la productia de grau (daca celelalte conditii raman neschimbate) acest lucru va duce si la reducerea pretului graului. Reducerea acestuia va impinge curba de oferta a graului in jos spre dreapta ca in figura 4.

Curba ofertei SISI se deosebeste de curba SS prin preturi si costuri mai mici. Cresterea costurilor si a preturilor va determina deplasarea curbei de oferta spre stanga, in sus.
-; Al doilea factor important care influenteaza oferta este pretul bunurilor interschimbabile. Daca creste oferta la produsul A din motive diferite, conducand la reducerea pretului sau, atunci acest lucru va atrage dupa sine, in timp, reducerea ofertei la produsul B (produsul A poate substitui produsul B).
-; Organizarea pietei afecteaza oferta unui produs deoarece dominatia monopolurilor pe piata duce la cresterea preturilor bunurilor monopolizate.
-; Factori particulari, precum evolutia timpului probabil exercita o influenta importanta asupra agriculturii, turismului, etc.

3. ECHILIBRUL DINTRE CERERE SI OFERTA
Cererea si oferta examinate separat se intalnesc si se confrunta in realitate pe piata rezultand un echilibru al pretului si al cantitatii. Echilibrul de piata se va stabili la acel pret si la acea cantitate la care volumul cererii si al ofertei devin egale.
Combinand datele pentru cererea si oferta de grau se obtine tabelul 3.
Tabelul 3
Oferta si cererea de grau
Cazuri Preturi posibile($/bushel) Cantitatea ceruta (mil. busheli) Cantitatea oferita(mil. busheli) Presiunea asupra pretului
A 5 9 18 in jos
B 4 10 16 in jos
C 3 12 12 neutru
D 2 15 7 in sus
E 1 20 0 in sus

Graficul corespunzator apare in figura 5.
Echilibrarea ofertei si cererii pe o piata competitiva are loc la pretul la care fortele cererii si ofertei sunt in balanta. Acesta este pretul la care cantitatea ceruta este exact egala cu cantitatea oferita, sau grafic la intersectia curbei cererii si ofertei in punctul E. La un pret de-asupra punctului de echilibru cantitatea pe care producatorii doresc sa o vanda, sa o ofere va excede cantitatea pe care consumatorii vor dori sa o cumpere, producand un surplus de bunuri si exercitand o presiune in bloc asupra preturilor. Similar, un pret mai mic decat pretul de echilibru va genera o stare de insuficienta si cumparatorii vor fi dispusi sa cumpere la preturi mai mari, pretul urcand astfel catre pretul de echilibru. Deplasarea pe curbele de oferta si cerere, desigur va modifica si echilibrul de piata aparand un nou pret de echilibru si vanzandu-se o alta cantitate de bunuri.

In cazul in care intr-un an productia de grau este afectata, curba ofertei se va deplasa spre stanga deoarece se va obtine o cantitate mai mica de grau. In conditiile pretului vechi va apare lipsa de produse ceea ce determina cresterea preturilor. Preturile la grau vor cunoaste o majorare pana cand se va stabili un nou echilibru de piata. Graficul din figura 6 reflecta aceasta situatie.
Se poate observa ca in locul curbei SS a aparut o noua curba a ofertei, SISI, care este rezultatul reducerii cantitatii de grau vandute si al cresterii pretului. Curba SS se va deplasa de-a lungul curbei DD in sus, nu numai cand productia de cereale va fi compromisa, ci si atunci cand guvernul ia masuri de limitare a productiei cu ajutorul diferitelor parghii (guvernul acorda premii in bani pentru pamantul necultivat s.a.). In consecinta, daca se produce o cantitate mai mica de grau sau porumb, atunci pretul acestor produse va fi mai mare si consumatorul va asigura prin pretul platit un venit suplimentar producatorului. Curba de oferta se poate deplasa si spre dreapta atunci cand cantitatea de grau vanduta creste, iar pretul scade.

Cunoaste o deplasare si curba de cerere. In cazul in care gospodariile casnice vor intra in posesia unui venit suplimentar si vor cheltui in plus pentru procurarea graului, va avea loc deplasarea curbei de cerere spre dreapta. Se constata la inceput o intensificare a vanzarilor de grau ceea ce va duce la penuria de grau. Lipsa temporara de grau va determina pe termen scurt majorarea preturilor pana cand se va stabili un nou punct de echilibru. Graficul din figura 7 reflecta deplasarea cererii. Noua curba a cererii DIDI a dus la cresterea cantitatii de grau vandute la un nou pret, majorat, si in consecinta la un nou punct de echilibru.
Este foarte important sa nu confundam miscarile de-a lungul curbei cu deplasarea curbelor. In figura 7 are loc deplasarea curbei de cerere din DD in DIDI de-a lungul curbei de oferta SS. Deci curba SS nu s-a deplasat. Se poate imagina insa si situatia stabilirii unui nou echilibru in conditiile deplasarii curbei de oferta, provocata de fluctuatia factorilor care determina oferta.

In concluzie, se poate spune ca mecanismul pietei reflectat cu ajutorul curbelor de oferta si cerere determina preturile si cantitatile bunurilor produse si, in consecinta, in conditiile liberei concurente rezolva simultan cele trei mari probleme ale economiei: ce, cum si pentru cine se produce.

4. MODALITATI DE FOLOSIRE A CURBELOR
DE CERERE SI OFERTA
Analiza economica intreprinsa cu ajutorul curbelor de cerere si oferta este unul dintre cele mai utile instrumente de care dispune economia generala. Vom exemplifica acest lucru cu ajutorul unor cazuri concrete.

Oferta rigida, neschimbata
Exista bunuri, obiecte care cantitativ nu pot fi multiplicate, marite si nici inlocuite cu alte exemplare. Un astfel de bun poate fi tabloul unui mare pictor care se gaseste intr-un singur exemplar, suprafetele de pamant care sunt date, limitate, s.a. In astfel de cazuri oferta este o linie dreapta verticala ridicata dintr-un punct al axei “cantitate”, nefiind sensibila la miscarea pretului, ci numai la cererea care se misca de-a lungul liniei de oferta in sus sau in jos ca in figura 8.

Cresterea cererii in conditiile ofertei toatle rigide duce la majorarea proportionala a preturilor in raport cu factori cum sunt: posibilitatile de substituire, caracterul cererii pe care o satisface, etc.

Oferta in conditiile costurilor constante
Exista cazuri cand putem mari cantitatea dintr-un bun oarecare fara nici o dificultate, pretul bunului respectiv ramanand constant. Aceasta se explica prin rigiditatea costului unitar in raport cu cresterea sau descresterea productiei. Un astfel de bun ar putea fi o resursa naturala abundenta (apa de mare in statiile de desalinizare) cand cantitatea produsa din aceasta nu modifica pretul de vanzare. Oferta in acest caz este o linie dreapta orizontala, de-a lungul careia se deplaseaza cererea ca in figura 9.

Curba de oferta cu intoarcere
Pentru exemplificare s-a recurs la un caz din domeniul ofertei de munca. Graficul din figura 10 ilusteaza acest lucru.
S-a observat ca odata cu cresterea salariului oamenii doresc, de regula, sa munceasca mai mult. Dupa ce ating insa un anumit nivel al salariului prefera perspectivei cresterii venitului mai mult timp liber si-si reduc oferta de munca.

Se observa ca la inceput salariile orare cresc, ceea ce atrage dupa sine si cresterea cantitatii de munca. Dupa ce s-a depasit punctul T cresterea salariilor are deja un efect invers: va stimula marirea timpului liber in dauna cantitatii de munca depusa.

Cazul costurilor descrescatoare
Cu ocazia examinarii curbei de oferta s-a vazut ca ea se misca de la stanga spre dreapta si de jos in sus. Deci, odata cu marirea cantitatii dintr-un bun oferit spre vanzare cresc si preturile, determinate de sporul costului unitar conform legii randamentului descrescator. In practica intalnim insa si exemple cand pretul nu creste in urma deplasarii ofertei, ci scade. Trecerea de la productia de unicate sau serie mica la cea de serie mare sau de masa ofera un astfel de exemplu.
La reducerea costului conduce si progresul tehnologic. In aceste cazuri se produce ca in figura 11 o transalre a curbei si nu o deplasare in lungul ei.

La inceput a avut loc deplasarea ofertei SISI de-a lungul curbei cererii DD provocata de trecerea la productia de masa sau la o noua tehnologie. In locul lui E a aparut un nou punct de echilibru, EI. Se realizeaza insa, in acelasi timp, si deplasarea curbei cererii de-a lungul curbei de oferta. Din aceasta cauza pretul nu va scadea prea mult, ci se va stabili la pII, pret care, ca si pI, este de asemenea mai mic decat cel corespunzator punctului de echilibru E, dar mai aproape de acesta.

5. INTERVENTIA GUVERNULUI IN ECONOMIE UTILIZAND CORELAREA DINTRE CERERE SI OFERTA
In lumea contemporana statul intervine in viata economica cu mijloace variate. Cazurile prezentate in continuare sunt mostre ale interventiei guvernelor in economie.

Cine va suporta impozitul aplicat la pretul benzinei?
Cu ajutorul ecuatiilor de cerere si oferta se poate calcula exact impartirea impozitului (introdus in pretul benzinei) intre consumatori si producatori. Astfel, guvernul american a stabilit un impozit de 1 dolar pentru fiecare gallon de benzina vandut (1 gallon SUA = 3,785 l). In conditiile noilor preturi curba de cerere nu va cunoaste nici o modificare. Consumatorii sunt dispusi in continuare sa procure o cantitate apropiata de acea pe care au cumparat-o inaintea majorarii pretului la benzina. Deci, curba ofertei va transla de-a lungul curbei de cerere ca in figura 12.

Noua curba de oferta SISI este paralela cu curba SS. Noul pret va fi 1,90 dolari si la acest pret se va vinde o cantitate de 77 miliarde galloane benzina in loc de 100 miliarde galloane inaintea introducerii impozitului. Din impozitul de 1 dolar, 0,90 dolari va fi suportat de consumator, deoarece benzina este un produs cu rigiditate accentuata in raport cu pretul, si numai 0,10 dolari va fi suportat de producator.
Guvernul poate interveni in functionarea pietei nu numai prin impozite, ci prin stabilirea nivelului maxim sau minim al unor preturi.

Stabilirea unui plafon al pretului la benzina
Stabilirea plafonului maximal al preturilor are efecte economice numai daca acesta se situeaza sub nivelul pretului de echilibru. In alte situatii plafonul maximal nu este operant deoarece cererea si oferta vor determina oricum un nivel maximal al pretului.
Vom examina efectele economice ale stabilirii plafonului maxim al pretului la benzina cu ajutorul graficului din figura 13.

In conditiile existentei unui plafon al preturilor nu are loc echilibrarea ofertei cu cererea. Consumatorii doresc o cantitate de benzina mult mai mare decat cantitatea ce li se ofera. Din cantitatea oferita lipseste acea care este cuprinsa intre punctele J si K. Aceasta diferenta este atat de mare, incat un timp indelungat cererea de benzina nu va fi satisfacuta. Vor fi consumatori care vor ramane fara benzina si care ar fi fost dispusi sa plateasca 2 dolari si chiar mai mult pentru un gallon.
In conditiile cand starea economica nu permite cresterea pretului, incepe perioada lipsurilor. Se va institui un sistem de distribuire a benzinei pe baza de bonuri, stat la coada, piata neagra, specula, etc.

Stabilirea nivelului minim admis al salariilor
Nivelul minim admis prin lege al salariului orar este operant numai daca se afla peste nivelul de echilibru al cererii si ofertei de munca. In conditiile cand guvernul fixeaza prin lege nivelul minim admis al salariilor patronii nu vor angaja noi muncitori deoarece salariul stabilit este prea ridicat in raport cu nivelul general al preturilor si va genera o scadere a rentabilitatii ramurilor care folosesc munca de calificare redusa si necalificata. Astfel multe persoane, in special tineri, vor ramane fara slujbe, vor deveni someri. Aceasta situatie este prezentata in graficul din figura 14.

Salariul minim, RR, este stabilit la un nivel care depaseste cu mult nivelul de echilibru al pietei libere. Noul punct de echilibru, fortat, este punctul J. Din aceasta cauza numarul muncitorilor figurat prin segmentul JK intra in categoria somerilor. Desigur, renuntarea la plafonarea salariului ar permite miscarea de-a lungul curbei SS a ofertei de munca si atragerea in productie de noi muncitori. Deseori masurile de protectie sociala au si efecte contrare intentiilor guvernantilor.

INCHEIERE
Piata reprezinta spatiul economico-geografic unde se confrunta, la un moment dat, ofertele si cererile unui bun economic, impreuna cu ansamblul agentilor economici si factorilor care influienteaza starea si evolutia lor. Ea include, deci, un anumit obiect, un cadru spatial si temporal de referinta, o stare de confruntare dintre cererea si oferta bunului care face obiectul sau si un anumit “public” care influienteaza transformarea acestei confruntari in acte de vinzare-cumparare. Rezulta ca o piata se particularizeaza prin:
1. Un bun economic dat. Prin bun economic intelegem un obiect tangibil sau un serviciu netangibil, localizat in timp si spatiu, care prin proprietatile sale functionale (fizice, performante, servicii etc.) si imagine (marca, design, mesaje etc.) poate sa satisfaca o anumita nevoie. Acest bun trebuie definit precis. Uneori definitia lui nu ridica probleme, asa cum se intampla, de exemplu, in cazul zaharului sau altor produse care nu au substituienti apropiati. Alteori, putem alege intre mai multe difinitii date unui bun economic, mai mult sau mai putin largi. De exemplu, pentru definirea pietii transporturilor de calatori intre doua localitati trebuie sa precizam despre ce transporturi este vorba: cu trenul, cu avionul, auto, ori impreuna. De regula, intreprinderile au interesul de a defini bunurile intr-o maniera larga, incluzand nu numai cele direct concurente intre ele, ci si cele care sint susceptibile de a se substitui, pentru ca raspund aceleiasi nevoi. De pilda, pentru o firma cu comenzi hidraulice, piata va fi definita prin instrumentele de comanda in general, inclusiv pneumatice, mecanice, electrice etc.
Din acest unghi se vorbeste de piata produsului (serviciului), de exemplu, a otelului, a transporturilor de calatori etc. Ea arata gradul de patrundere a acestuia in consum si se exprima prin volumul total de vanzari, efective sau potentiale, intr-un spatiu si interval de timp date. Piata poate fi privita insa si global, prin totalitatea bunurilor de un anumit fel.
2. Un spatiu economico-geografic, care desemneaza limitele teritoriului de unde provin ofertantii si solicitantii si unde se intalnesc dorintele lor exprimate sub forma de oferta si cerere. Nu este necesar ca vanzatorii si cumparatorii sa se intalneasca fizic, ci doar numai ofertele si cererile lor. Materializarea acestor intalniri se poate face direct sau prin comenzi scrise, prin telefon, telex, fax, minitel etc. Cadrul spatial depinde de posibilitatile de deplasare teritoriale a ofertei si cererii, care, la randul lor, depind de factori tehnici, politici, psihologici etc.
3. Un timp “dat”, caci cererea si oferta se schimba de la o perioada la alta, evolueaza continuu. Ca urmare, piata trebuie neaparat datata.
4. O confruntare dintr-o anumita oferta si anumita cerere, adica dintr-o anumita cantitate dintr-un bun specificat pe care unii agenti economici sunt dispusi sa o cedeze la un pret dat, contra plata, cumparatorilor si o anumita cantitate din acelasi bun, pe care altii agenti sunt dispusi sa o cumpere la pretul respectiv, in momentul considerat. Pentru ca aceasta confruntare sa aiba loc trebuie sa existe autonomia de decizie a agentilor economici care apar pe piata. Numai asa apare concurenta, ca element important al pietei. Aceasta confruntare se materializeaza in realizarea efectiva a actelor de vanzare-cumparare, adica intr-un anumit volum si structura de vanzari.
5. Un ansamblu de “populatii” capabile sa exercite o influenta asupra vanzarilor bunului considerat. Aceste “populatii” sunt formate din agenti economici si factori generali, care in interdependenta lor, formeaza conditiile ce determina starea si evolutia ofertei si cererii si a raportului dintre ele.
In concluzie a-si putea spune, ca orice intreprindere intervine pe piata atat in calitate de ofertant, cat si in calitate de solicitant. Dar, dupa cum s-a vazut, intr-o prima aproximare restransa, intreprinderile prin intermediul unor atitudini de spirit, ansamblu de metode si mijloace folosite, in vederea vinderii produsele sale clientilor finali, au scopul obtinerii unei rentabilitati. De aceea, piata intreprinderii se raporteaza numai la calitatea sa de ofertant.
Piata intreprinderii se refera la spatiul unde ea este prezenta cu produsele sale, cu prestigiul si influenta sa. Prin piata, intreprinderea, pe de o parte, depisteaza nevoile sociale si-si fixeaza obiectivele, strategiile si tacticile, isi procura obiectele de consum intermediar, echipamentele, capitalul, serviciile si forta de munca, iar pe de alta parte, isi exprima nevoile sale, isi desface marfurile si serviciile si primeste sanctiunea obiectivelor, strategiilor si metodelor folosite. Practic, piata, sub toate formele sale, constitue mediul de interactiune dintre intreprindere si mediul sau extern.