1. Regimul fiscal de impunere a veniturilor persoanelor fizice

Impozitul pe venit a fost introdus pentru prima data in Marea Britanie, spre sfarsitul secolului al XVIII-lea. In preajma primului razboi mondial au mai introdus acest impozit si alte tari cum ar fi: SUA, Japonia, Germania, Franta, Olanda, Belgia. n5i5if
Introducerea impozitului pe venit a nascut numeroase discutii referitoare la diferentele dintre impozitul pe venit care globalizeaza toate sursele de venit si impozitul cedular care impoziteaza veniturile pe fiecare sursa de venit.
S-ar putea spune ca existenta unui impozit pe venit ideal ar necesita o baza cat mai larga de impozitare, deduceri personale de baza suficient de mari astfel incat sa se excluda contribuabilii cu venituri mici de la impunere, asigurandu-se astfel o impunere progresiva in functie de marimea venitului.

1.1.Impozitul pe venitul global pe plan international.

In toate tarile Uniunii Europene, statul percepe un impozit pe venitul persoanelor fizice. Structura fundamentala a sistemului de impunere a veniturilor persoanelor fizice este practic asemanatoare in toate tarile Uniunii Europene. Diferentele apar in cazul cotelor de impunere. Cotele de impunere reprezinta procentajele aplicate la sumele impozabile. Sumele obtinute de contribuabili se incadreaza in transele de venit stabilite prin lege. In functie de transa in care se incadreaza, veniturile respective se impoziteaza cu o anumita cota de impunere.
Veniturile impozabile se obtin prin deducerea unei sume fixe numita "deducere de baza", din venitul net obtinut de contribuabil. Deducerea poate lua diferite forme. Astfel, in unele tari, aceasta deducere se poate prezenta sub forma impozitarii primei transe de venit cu cota 0%, iar in altele se acorda o reducere a obligatiei fiscale prin "credit al impozitului de baza", adica din impozitul calculat si datorat se deduce o suma fixa, egala pentru toti contribuabilii. Totusi, in cele mai multe tari, se practica deducerea personala de baza, care reprezinta o suma fixa care reduce baza de impozitare a fiecarui contribuabil.
Cu exceptia Germaniei care aplica formule fiscale diferite, veniturile care depasesc pragul deducerilor sau care nu sunt impozitate cu cota 0%, sunt repartizate pe transe de venit. Numarul transelor de venit variaza de la tara la tara: in Suedia venitul se impoziteaza intr-o singura transa, in Islanda si Irlanda in doua transe, in timp ce in Luxemburg, Mexic, Spania si Elvetia venitul se impoziteaza in opt transe. In cadrul unei transe, veniturile sunt impozitate la aceeasi cota de impunere, cota care creste de la o transa la alta. Se obtine astfel un impozit progresiv.
In unele tari, valoarea deducerilor personale sau marimea transei care se impoziteaza cu cota 0%, creste pe masura ce se trece la o transa de impunere mai ridicata. Acesta este cazul Marii Britanii, in care, impunerea se desfasoara pe patru categorii de venituri:

Transe de venit lunar Cote de impunere Venit in $
CATEGORIA I
Pana la 4.300£ 20% 6.278$
4.301-27.100£ 23% 6.278-39.566$
Peste 27.100£ 40% Peste 39.566$
Deducerea personala este de 4195£. 6.125$
CATEGORIA II
Pana la 1.500£ 10% 2.190$
1501-28.000£ 22% 2.190-40.880$
Peste 28.000£ 40% Peste 40.880$
Deducerea personala este de 4.335£. 6.329$
CATEGORIA III
Pana la 1.520£ 10% 2.219$
1.521-28.400£ 22% 2.219-41.464$
Peste 28.400£ 40% Peste 41.464$
Deducerea personala este de 4.385£. 6.402$
CATEGORIA IV
Pana la 1.880£ 10% 2.744$
1.880-29.400£ 22% 2.744-42.924$
Peste 29.400£ 40% Peste 42.924
Deducerea personala este de 4.535£. 6.621$

(S-a calculat la un curs de schimb 1£=1,46$).
Deducerile personale in Marea Britanie cresc si pe categorii de varsta a contribuabililor, respectiv pentru persoanele cuprinse intre 65- 74 de ani si apoi pentru persoanele ce depasesc 75 de ani. Diferentieri la nivelul deducerilor personale se fac si pentru persoanele nevazatoare sau pentru vaduve.
Spre deosebire de sistemul deducerilor personale, sistemul bazat pe credite pentru impozit nu tine seama de nivelul venitului contribuabilului. Un astfel de sistem este utilizat in tari ca: Austria, Canada, Ungaria, Islanda, Italia, Mexic, Noua Zeelanda, Polonia, Portugalia.
Gradul de progresivitate al unui barem de cote creeaza dependenta fata de dimensiunile transelor de impunere si a cotelor marginale aplicate pe venitul fiecarei transe. Atat nivelul transelor de impunere, cat si al cotelor marginale variaza de la o tara la alta, reflectand diferite moduri in care statele realizeaza o repartitie echitabila a obligatiei fiscale. Cotele maxime de impunere a veniturilor prelevate de stat sunt de 25% in Suedia, 33% in Noua Zeelanda si de 60% in Tarile de Jos.
In Irlanda si Noua Zeelanda, contribuabilii al caror nivel de venit corespunde venitului mediu pe economie, sunt asimilati la cote maxime, respectiv de 48% si 33%. In Germania, Austria, Belgia, Canada, Finlanda, Franta, Tarile de Jos si Marea Britanie salariatii pot castiga cam de doua ori venitul mediu pe economie inainte ca sa plateasca impozitul la cota maxima. In schimb, contribuabilii elvetieni si americani nu sunt asimilati la cota maxima atata timp cat veniturile lor nu ating de zece ori venitul mediu pe economie. Pentru contribuabilii turci, venitul lor poate depasi de 29 de ori venitul mediu pe economie inainte ca sa fie impozitati cu cota maxima.
In Turcia sistemul fiscal permite o deducere persoanla de 225 milioane de lire turcesti sau 135$ (suma ce creste la 315 milioane lire turcesti sau 189$, in anumite orase). Transele de venit anual si cotele de impunere sunt prezentate mai jos:

Venit anual impozabil(mil TRL) In $ Cota impunere
Pana la 2.500 1.500$ 15%
2.500 -; 6.250 1.500-3.750$ 20%
6.250 -;12.500 3.750-7.500$ 30%
12.500 -; 31.250 7.500-18.750$ 30%
31.250 -;62.500 18.750-37.500$ 35%
Peste 62.500 Peste 37.500$ 40%

(S-a calculat pentru un curs valutar 1.000.000TRL=0,6$.)
Specific sistemului fiscal turcesc este ca anumite venituri care in Romania se globalizeaza, in Turcia se impoziteaza cu impozit final, ca de exemplu:
- pentru veniturile din profesii liberale cota este de 22%, exceptie facand artistii si scriitorii care sunt impozitati cu cota de 16,5%
Dintre tarile care au un sistem fiscal bazat pe credite pentru impozit amintim Italia, al carei credit pentru fiecare copil sau persoana in intretinere a evoluat de la 336.000 lire italiene (ITL) in 1999 la 408.000 ITL in 2000, la 516.000 ITL in 2001 si la 552.000 ITL in 2002. Se mai acorda un credit suplimentar pentru fiecare copil cu varsta sub trei ani, in suma de 240.000 ITL.
Sistemul fiscal din Germania este asemanator cu cel din Romania in cazul catorva elemente. De exemplu, angajatorii au obligatia sa retina un impozit anticipat din salariu, in contul impozitului pe venitul global. Contribuabilii care obtin altfel de venituri trebuie sa efectueze 4 plati anticipate in contul impozitului pe venitul global. Plata impozitului, care trebuie efectuata pana la 31 mai a anului urmator, atrage dupa sine, daca nu este efectuata la termen, majorari de intarziere si penalitati.
In Germania, contribuabilii casatoriti pot opta pentru un venit pe familie, ceea ce reduce obligatia de plata a fiecarui contribuabil membru al familiei (se totalizeaza veniturile obtinute si se imparte la doi, suma ce revine fiecarui contribuabil fiind mai mica, deci impozitata cu o cota progresiva mai mica). Ratele progresive variaza de la 22,9% la 51%.
Printre tarile cu sisteme fiscale mai deosebite sunt si Norvegia si Belgia.
Sistemul norvegian de impunere a veniturilor foloseste doua categorii de venituri: venitul global si venitul individual. Venitul global este venitul net baza de calcul si se calculeaza pentru toti contribuabilii, atat pentru persoane fizice cat si pentru persoane juridice. Include toate veniturile impozabile din munca, afaceri si capital. Din aceste venituri se scad deducerile si scutirile cum ar fi: dobanzi, deduceri personale ale angajatului si veniturile din pensii. Venitul individual este venitul brut baza de calcul si reprezinta totalitatea veniturilor din salarii, pensii pentru care se calculeaza contributiile sociale.
Specificitatea acestui sistem consta in divizarea in doua categorii: clasa 1 si clasa 2. Principala deosebire dintre cele doua clase este ca deducerile din clasa 2 sunt duble fata de sumele acceptate pentru clasa 1. Contribuabilii necasatoriti sunt cuprinsi in totalitate in clasa 1. Cuplurile de contribuabili casatoriti pot alege clasa de impozit in vederea celui mai mic impozit total pe familie. Familiile in care doar un singur partener obtine venituri sunt trecute la clasa 2 de obicei, iar familiile in care amandoi partenerii obtin venituri sunt, de obicei, cuprinsi in clasa 1. Parintii singuri sunt asimilati in totalitate la clasa 2.
Cota de impunere maxima pentru veniturile din salarii si activitati independente este, de obicei, de 55,3%, exceptie facand persoanele din Nordul Norvegiei care au taxe mai reduse si deduceri speciale.
Pentru persoanele peste 34 de ani care economisesc pentru a isi cumpara o casa se fac reduceri de impozit. Limita anuala a economiilor este de 15.000 NOK (sau 1.800$) cu reduceri la impozit de 20% din suma anuala economisita. Limita maxima este de 100.000 NOK (sau12.000$). Deducerea personala de baza este de 120.000 NOK (sau 14.400$).
Impozitul pe venitul net:
- pentru persoane fizice 28%
- pentru persoanele din
Nordul Norvegiei 24,5%
Deducerile personale pentru clasa 1 de venituri sunt de 28.800 NOK (sau 3.456$), iar pentru clasa 2 sunt de 57.600 NOK (sau 6.912$).
(S-a calculat la un curs valutar 1NOK=0,12$.)
Sistemul belgian de impunere a veniturilor percepe pentru veniturile din dobanzi, de capital sau din transferul drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare un impozit retinut la sursa de 25%, 20%, 15%. Pentru veniturile care se globalizeaza se aplica cote progresive de la 25% la 55% asupra venitului global, din care s-au scazut in prealabil deducerile (donatii, pensii alimentare) si reducerile (pentru copii in intretinere).
Specificitatea sistemului belgian consta in tratamentul special acordat contribuabililor casatoriti care sustin financiar singuri familia. Pentru acestia, 30% din veniturile lor, dar nu mai mult de 270.000 franci belgieni (BEF), este alocat partenerului sau si se impoziteaza separat pe numele acestuia. De asemenea, contribuabilii cu activitati independente pot aloca partenerilor (sotilor/sotiilor) lor, 270.000 BEF, daca acestia au participat la afacere.
In SUA, impozitul pe venitul final se departajeaza atat pe transe de venit, cat, mai ales, pe categorii de contribuabili: necasatoriti, vaduve si contribuabili care au optat pentru impozitarea pe familie, contribuabili casatoriti dar ale caror venituri se percep separat, contribuabili casatoriti care sunt singurii sustinatori financiari ai familiei:

Necasatoriti($) Familii/vaduve($) Casatoriti,dar impozitati separat($) Singurii sustinatori fin($) Cote de impunere
Pana la 27.050 Pana la 45.200 Pana la 22.600 Pana la 36.250 15%
27.051-65.550 45.201-109.250 22.601-54.625 36.251-93.650 27,5%
65.551-136.750 109.251-166.500 54.626-83.250 93.651-151.650 30,5%
136.751-297.350 166.501-297.350 83.251-148.675 151.651-297.350 35,5%
Peste 297.351 Peste 297.350 Peste 148.675 Peste 297.350 39,1%

Desi majoritatea tarilor europene si-a propus o scadere a cotelor de impunere (Germania si-a propus un program pana in 2005), se poate remarca ca, totusi, contribuabilii tarilor europene ating transele de impunere maxima la nivele de venit mult mai mici decat contribuabilii americani.

1.2. Impozitul pe venitul global in tarile din estul Europei

Este interesant de vazut ce se intampla in estul Europei, intrucat tara noastra este si va fi intotdeauna comparata cu tarile din jurul sau, de la nivelul PIB-ului in dolari pe locuitor chiar pana a compara nivelul cotelor maxime de impunere a veniturilor persoanelor fizice.
In Polonia, de exemplu, exista trei transe de venit, cu cota maxima de impunere tot de 40%.

Transe de venit anual(zloti) In $ Cota procentuala
Pana la 32.736 7.857$ 19%
32.736 -; 65.472 7.857-15.713$ 30%
Peste 65.472 Peste 15.713$ 40%

(S-a calculat la un curs valutar 1PLN=0,24$.)
Contribuabilii persoane fizice din Bulgaria sunt supusi unui impozit pe venit global a carui cota maxima de impunere este tot de 40%. Sistemul fiscal din Bulgaria are la baza acordarea unei deduceri sub forma impozitarii primei transe de venit cu cota 0%. Grila de impozitare a veniturilor este urmatoarea:

Transe de venit anual( leva) Cota procentuala
Pana la 960 0(%)
960-1.380 20%
1.380-4.560 26%
4.560-16.800 32%
Peste 16.800 40%

In Slovacia cota maxima de impunere este de 42% depasind-o pe cea din Romania. Deducerile personale au crescut de la 21.000 coroane (630$) la 38.760 coroane (1.163$), iar noua grila de impozitare este urmatoarea:

Transe de venit impozabil (coroane) In $ Cota procentuala
Pana la 90.000 2.700$ 12%
90.000-150.000 2.700-4.500$ 20%
150.000-240.000 4.500-7.200$ 25%
240.000-396.000 7.200-11.880$ 30%
396.000-564.000 11.880-16.920$ 35%
564.000-1.128.000 16.920-33.840$ 40%
Peste 1.128.000 Peste 33.840$ 42%

(S-a calculat la un curs valutar 1SLK=0,03$.)
In concluzie, Romania nu are cote excesive de impunere, dar cei care le platesc le percep in acest fel datorita veniturilor mici in comparatie cu ale altor tari, sarcina fiscala ingreunandu-se si din cauza celor care nu platesc impozitele si alte obligatii catre stat. In acest sens, Theodor Stolojan, sustine in "Ziua economica", ca in Romania, cota de impunere maxima de 40% devine valabila dupa un prag anual de 3.200$, pe cand, in tari ca Polonia, aceeasi cota se aplica dupa un prag anual de 17.000$, iar in Bulgaria dupa un prag anual de 8.000$. D-l Stolojan argumenteaza aceasta consideratie aratand ca: "raportul dintre pragul de venit de la care se aplica cota maxima de impunere si produsul brut pe cap de locuitor este in Romania de 1,9, in timp ce in Polonia este de 4,2 si in Bulgaria de 5,3. De aceea avem impresia ca suntem jecmaniti"

2. Impozitul pe venitul global in Romania. Reglementari actuale si posibilitati de perfectionare.

Prima incercare pentru introducerea impozitului pe venit in Romania a fost realizata in 1909 prin proiectul de lege al lui Costinescu. Acest proiect de lege a fost concretizat insa mai tarziu in legea din 1923 prin care se stabileau veniturile impozabile, cotele impozabile pentru fiecare venit.
La inceput, aceste cote de venit erau foarte reduse si se percepeau de la un numar redus de persoane. Conform legii din 1923 veniturile impozabile erau:
· veniturile din proprietati agricole impozitate cu 12%; in caz de arendare erau impozitate cu 14%, iar daca contribuabilul locuia in strainatate pe o perioada mai mare de 6 luni atunci erau impozitate cu 24%;
· veniturile din proprietati cladite impozitate cu 12%, iar pentru cei ce locuiau in strainatate cu 20%;
· veniturile din investitii financiare impozitate intre 8-15%;
· veniturile din activitati industriale si comerciale impozitate cu 10%;
· veniturile din salarii impozitate intre 4-8%;
· veniturile din profesii liberale impozitate cu 8%.
Aceasta lege stabilea impozitul progresiv pe venitul global.
Se prevedea globalizarea acestor venituri in vederea impozitarii, precum si unele deduceri:
· pentru situatia familiala;
· veniturile mici nu se impozitau;
· pentru credite ipotecare.
Dupa 1945 aceasta lege a fost abrogata, trecandu-se la impozitarea din beneficiul obtinut de intreprinderi pentru alimentarea bugetului de stat.
Dupa 1989 s-a trecut la impozitarea persoanelor fizice pe categorii de venituri: venituri din salarii, venituri din dividende si dobanzi, venituri din activitati bazate pe libera initiativa, venituri din chirii. Impunerea acestor venituri era realizata pe baza mai multor acte normative:
· Legea nr.32/1991 privind impozitul pe salarii, cu modificarile ulterioare(cota de21-45%);
· Ordonanta Guvernului nr.26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobata prin legea nr.101/1995(cota de10%);
· Legea nr.34/1994 privind impozitul pe venitul agricol, cu modificarile ulterioare- suspendata pana la 1 ianuarie 2001 prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 218/1999(cota de 15%);
· Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.85/1997 pentru impunerea altor venituri ale persoanelor fizice, modificata si aprobata prin Legea nr.246/1998:
-venituri din inchirieri(cota 15%);
-venituri din activitati independente(cota 15-35%);
-venituri din colaborari(cota10-40%);
-venituri din jocuri de noroc(cota 10%).
Pe langa aceste legi, existau si foarte multe acte normative care acordau facilitati fiscale in legatura cu aceste impozite, creand un sistem complicat atat in aplicare, cat si in administrare, lasand posibilitati de evaziune fiscala licita si ilicita.

2.1.Impozitul pe venitul global in contextul reformei fiscale din Romania. Scurta prezentare.

Modernizarea sistemului fiscal inceputa in 1993 prin introducerea taxei pe valoarea adaugata, a fost continuata cu introducerea impozitarii prin globalizarea veniturilor persoanelor fizice
Aceasta impozitare (promulgata de Ordonanta nr.73/august1999 publicata in Monitorul Oficial nr.419/31 august 1999 modificata si abrogata de Ordonanta nr.7/august 2001 publicata in Monitorul Oficial 435/3 august 2001), a fost dictata de imprejurarile in care Romania trebuie sa se alinieze la legislatia comunitara, sa revizuiasca si sa armonizeze legislatia fiscala conform Acordului European de Asociere intre Romania si Comunitatile Europene, intrat in vigoare la 1 februarie 1995.
Impozitul pe venit a aparut o data cu necesitatea de a stabili o legatura directa intre sursa de venituri si obligatia fiscala, astfel realizandu-se atat o largire a bazei de impozitare, cat si o crestere a numarului contribuabililor.
Reforma fiscala, care urmareste inlocuirea vechiului sistem greoi si inechitabil, a dus la transformarea impozitarii cedulare in impozitarea persoanelor fizice. Impozitarea cedulara presupune impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice pe mai multe acte normative, un tratament fiscal diferentiat al veniturilor, fapt ce favorizeaza persoanele care realizeaza venituri din mai multe surse.
Impunerea globala presupune cumularea veniturilor realizate de o persoana fizica, intr-o perioada de un an, atat in tara, cat si in strainatate, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului anual unui singur impozit, potrivit unui barem progresiv unic (definitie Expert Consult).
Sistemul presupune ca o parte din venituri sa fie globalizate, iar restul se impun separat, pe categorii de venituri.
Platile din cursul anului capata caracter de plati anticipate in contul impozitului pe venitul global, care se realizeaza prin stopaj la sursa in cazul salariilor, dobanzilor, dividendelor sau sunt stabilite de catre organul fiscal pe baza de declaratii provizorii si platite de catre contribuabil.
Noutatea consta in personalizarea impozitului in functie de situatia proprie fiecarui contribuabil, adica acordarea fiecarui contribuabil a unei deduceri personale de baza (de 800.000 lei incepand din anul 2000 si ajungand in semestrul I 2002 la 1.600.000), indiferent de natura venitului realizat si a unor deduceri suplimentare in functie de situatia familiala specifica.
Metoda globala prezinta avantajul ca stabileste un impozit personal determinat in functie de forta contributiva a fiecarei persoane fizice, asigurandu-se astfel reglarea veniturilor populatiei si participarea la formarea resurselor generale necesare dezvoltarii societatii.

2.2. Platitorii impozitului pe venitul global

Legislatia care instituie impozitul pe venitul global considera subiect al impunerii acea persoana fizica rezidenta, denumita in continuare contribuabil. Contribuabilii pot fi: a) persoana fizica romana cu domiciliul in Romania, pentru veniturile obtinute atat din Romania, cat si din strainatate; b) persoana fizica romana fara domiciliu in Romania, pentru veniturile obtinute din Romania :
- prin intermediul unei baze fixe situata pe teritoriul Romaniei.
Baza fixa reprezinta un centru de activitate care se desfasoara in totalitate sau numai partial in scopul obtinerii de venituri, avand caracter fix sau permanent.
Baza fixa poate fi reprezentata de:
Ø spatiul pentru acordarea de consultanta pe diverse domenii, detinut in proprietate sau inchiriat;
Ø sediul unitatii beneficiare a serviciului prestat;
Ø biroul pentru exercitarea unei profesii independente.
-intr-o perioada ce depaseste in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni, incepand sau sfarsind in anul calendaristic vizat; c) persoana fizica straina pentru veniturile obtinute din Romania:
- prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romaniei;
- intr-o perioada ce depaseste in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni, incepand sau sfarsind in anul calendaristic vizat. d) persoana fizica romana fara domiciliu in Romania, precum si persoanele fizice straine, care realizeaza venituri din Romania in urmatoarele conditii (avand in considerare conventiile de evitare a dublei impuneri intre Romania si statele carora le apartin persoanele fizice straine) :
- veniturile sunt obtinute din activitati care nu se realizeaza prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul Romaniei(ex.: dreptul de autor, venituri din chirii);
- veniturile sunt obtinute intr-o perioada ce nu depaseste in total 183 de zile, in orice perioada de 12 luni, incepand sau sfarsind in anul calendaristic vizat.
Legiuitorul considera necesar sa specifice acceptiunea pe care o da termenului de Romania.
Romania inseamna teritoriul de stat al Romaniei, inclusiv marea sa teritoriala si spatiul aerian de deasupra teritoriului si marii teritoriale, asupra carora Romania isi exercita suveranitatea, precum si zona contigua, platoul continental si zona economica exclusiva, asupra carora Romania isi exercita, in conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor de drept international, drepturi suverane si jurisdictia.

2.3.Sfera de aplicare

A. Venituri care se supun impozitarii
In categoria veniturilor care se supun impozitarii se includ atat veniturile in bani, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura obtinute de persoanele fizice, precum si avantajele in bani sau in natura primite gratuit sau cu plata partiala.
Veniturile in natura reprezinta contravaloarea prestatiei, plata muncii efectuate (muncile agricole platite in produse, platile salariilor in produsele fabricate de societatea respectiva).
Avantajele in bani si in natura reprezinta orice fel de foloase primite de contribuabil, ca urmare a unei relatii contractuale intre parti sau de la terti si care nu reprezinta contravaloarea muncii prestate.
Avantajele in bani si echivalentul in lei a avantajelor in natura sunt impozabile numai daca au fost considerate cheltuieli deductibile aferente activitatii desfasurate de persoana sau entitatea care le-a acordat.
Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt: a) veniturile din activitati independente; b) veniturile din salarii; c) veniturile din cedarea folosintei bunurilor; d) veniturile din dobanzi si dividende; e) veniturile din pensii pentru sume ce depasesc 5.000.000 lei pe luna; f) veniturile din activitati agricole, definite conform legii; g) alte venituri.
Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 a fost modificata printr-o alta ordonanta, nr.87/2000, in ceea ce priveste pensiile care a extins categoriile de venituri impozabile si asupra veniturilor din pensii ce depasesc 2.000.000 de lei. Aceasta modificare s-a actualizat prin Ordonanta Guvernului 7/2001 care majoreaza limita veniturilor neimpozabile obtinute din pensii la 5.000.000 de lei. O imbunatatire pe care o aduce prezenta ordonanta in domeniul veniturilor impozabile este si introducerea impozitului asupra anumitor venituri din activitati agricole.
In functie de metoda de impozitare veniturile impozabile se pot clasifica astfel:
I. Veniturile la care impozitarea se face prin globalizare;
1.Venituri din salarii si asimilate salariilor;
2.Venituri din activitati independente
Ø Venituri comerciale:- din fapte de comert;
- din prestari servicii;
- din prestarea unei meserii;
Ø Venituri din exercitarea unei profesii liberale:
- medic;
- avocat;
- notar;
- expert contabil;
- contabil autorizat;
- arhitect;
- consultant de plasament in valori mobiliare;
-alte profesii asemanatoare.
Ø Venituri din valorificarea dreptului de proprietate intelectuala:
-brevete de inventii;
-desene, modele;
-mostre;
-marci de fabrica si comert;
-procedee tehnice;
-know-how;
-drepturi de autor si drepturi conexe acestora.
Ø Venituri din drepturi conexe dreptului de autor: sportivi profesionisti
3.Venituri din cedarea folosintei bunurilor:
-inchirieri;
-arendari.
II. Veniturile care nu se globalizeaza, impozitarea facandu-se la sursa:
1.Venituri din dividende;
2.Venituri din dobanzi;
3.Venituri din jocuri de noroc;
4.Venituri din tranzactii mobiliare;
5.Venituri din pensii;
6.Alte venituri.
O categorie de venituri aparte, care nu se impoziteaza prin retinere la sursa, dar impozitul este final este cea a veniturilor din activitati agricole, definite conform legii.
In categoria avantajelor acordate se includ: a) folosinta in scop personal a locuintelor si vehiculelor de orice tip (chiar si cele in natura); b) hrana; c) cazarea; d) personalul pentru munci casnice; e) diferenta dintre dobanda practicata de aceeasi banca la imprumuturi si dobanda preferentiala; f) reduceri de preturi sau tarife in cazul cumpararii unor bunuri sau prestari de servicii pentru salariatii proprii; g) gratuitati de bunuri si sevicii, inclusiv sume acordate pentru distractii si recreare; h) alte asemenea.
Ordonanta Guvernului nr.7/2001 revine asupra avantajelor si adauga, fata de legislatia anterioara, ca nu sunt considerate avantaje:
-contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie suportate de persoana fizica conform legilor speciale;
-contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei.
Avantajele primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul de piata, la locul acordarii avantajului. Avantajele primite cu plata partiala sunt evaluate ca diferenta intre pretul pietei si suma reprezentand plata partiala.
Evaluarea avantajelor in bani si/sau in natura acordate angajatilor se face in momentul acordarii si se impoziteaza in luna in care au fost primite. Evaluarea avantajelor in natura sub forma folosirii numai in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
- evaluarea folosintei cu titlu gratuit a autovehiculului se face aplicand un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare acestora. In cazul in care vehiculul e inchiriat, avantajul e evaluat la nivelul chiriei;
- evaluarea folosintei cu titlu gratuit a locuintei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafete locative detinute de stat. Avantajele conexe (apa, electricitate, gaz, cheltuieli de intretinere, s.a.) sunt evaluate la valoarea lor efectiva;
- evaluarea folosintei cu titlu gratuit a altor bunuri decat vehiculul si locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecarui bun pe unitatea de masura specificata sau la nivelul practicat de terti.
Evaluarea utilizarii in scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinta mixta se face astfel:
- pentru vehicule, evaluarea se face conform prezentarii de mai sus si avantajul se determina proportional cu numarul de kilometri parcursi in interes personal, justificat cu foaia de parcurs;
- pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor de mai sus si avantajul se determina proportional cu numarul de metri patrati folositi in interes personal sau cu numarul de ore de utilizare in scop personal.
Evaluarea utilizarii bunurilor din patrimoniul personal cu folosinta mixta, in vederea determinarii cheltuielilor deductibile, se face conform prevederilor de mai sus, iar cheltuielile deductibile se determina dupa caz, proportional cu:
- numarul de kilometri parcursi in interes de afacere;
- numarul de metri patrati folositi in interes de afacere;
- numarul de unitati de masura specifice in alte cazuri.
Evaluarea produselor acordate cu plata in natura se face astfel:
- la pretul de vanzare practicat de unitate, care poate cuprinde accize si TVA;
- la pretul de achizitie la care se adauga accizele si TVA-ul, daca produsele sunt achizitionate de la producatorii individuali si acordate persoanelor fizice;
- la pretul de aprovizionare care poate cuprinde accize si TVA, pentru alte produse aprovizionate de la diversi agenti economici;
- la nivelul tarifelor practicate pe piata, inclusiv TVA, pentru lucrari si servicii;
- la nivelul chiriei stabilite pentru folosinta gratuita a locuintei.

B. Venituri neimpozabile
Din aceasta categorie fac parte: a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala acordate din:- bugetul de stat;
- bugetul asigurarilor sociale de stat;
- bugetul fondurilor speciale;
- bugetele locale si alte fonduri publice;
- de la terte persoane (sindicate).
Exceptie fac indemnizatiile si alte forme de sprijin pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani, care sunt venituri de natura salariala.
In cadrul acestor ajutoare si indemnizatii se cuprind:
- alocatia de stat pentru copii;
- alocatia de stat pentru copiii cu handicap;
- alocatia de stat pentru copiii cu handicap, aflati in plasament familial sau incredintati, potrivit legii, unei familii, unei persoane sau unui organism autorizat;
- ajutor special lunar acordat pe toata durata handicapului pentru cei inapti de munca din cauza handicapului;
- alocatiile suplimentare pentru familiile cu copii;
- indemnizatia acordata incepand cu cea de-a doua nastere;
- ajutoarele ce se acorda sotiilor celor ce satisfac serviciul militar obligatoriu;
- ajutorul social acordat potrivit legii;
- ajutorul de urgenta acordat de guvern si primarii in situatii de necesitate, in limita fondurilor existente;
- ajutoare pentru procurarea de dispozitive medicale;
- ajutor de somaj;
- alocatia de sprijin;
- ajutorul de integrare profesionala;
- indemnizatia lunara acordata persoanelor persecutate din motive politice;
- indemnizatia lunara acordata magistratilor inlaturati din justitie din motive politice;
- indemnizatia de veteran de razboi, inclusiv sporul;
- renta lunara acordata, potrivit legii, veteranilor de razboi;
- ajutorul anual acordat penrtu acoperirea unei parti din costul chiriei, iluminatului si energiei termice;
- ajutorul de inmormantare;
- ajutorul pentru refugiati;
- ajutoare umanitare, sociale si medicale;
- ajutoare sociale acordate in baza legislatiei de pensii;
- si altele asemanatoare. b) veniturile sub forma darurilor acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor de sfarsit de an, precum si angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoana si eveniment; c) ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru pierderi insemnate in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, precum si in cazul unor boli grave sau incurabile ale angajatului; d) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati; e) sumele primite drept despagubiri pentru pagubele suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, produse ca urmare a unor actiuni militare conform legii; f) pensiile I.O.V.R., sumele fixe de ingrijire pentru pensionarii care au fost incadrati in gradul I de invaliditate; g) contravalorea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare ce se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in materie; h) contravaloarea echipamentelor tehnice (primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii), echipamentului individual de protectie si lucru (cu care este dotat fiecare participant in procesul muncii pentru a fi protejat fata de factorii de risc, pentru a-si proteja imbracamintea si incaltamintea), alimentatiei de protectie (primite in mod gratuit de persoanele care lucreaza in conditii de munca grele si vatamatoare), medicamentelor (primite de cadrele militare in activitate) si materialelor igienico-sanitare (primite gratuit de persoanele fizice care isi desfasoara activitatea in locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita), precum si alte drepturi de protectie a muncii, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare; i) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari sau mecenat; j) alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral de angajator, si hrana acordata potrivit dispozitiilor legale. In aceasta categorie se cuprind:

- alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa;
- alocatia zilnica de hrana pentru activitatea sportiva de performanta;
- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentatiei de efort necesare pe perioada de pregatire;
- drepturile de hrana in timp de pace primite de personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala;
- alte drepturi potrivit dispozitiilor legale; k) veniturile obtinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, exclusiv cele obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale; l) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interes de serviciu; m) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, diurnei acordate pe perioada detasarii si delegarii in alta localitate, in tara si strainatate, precum si in cazul deplasarii in localitate in interesul serviciului, cu exceptia celor acordate persoanelor juridice fara scop lucrativ, peste limitele legale stabilite de institutiile publice; n) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare; o) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatamant militare si civile; p) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare profesionala in cadru institutionalizat; r) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie; s) veniturile din agricultura si silvicultura. Exceptia la aceste venituri neimpozabile o constituie veniturile obtinute din cultivarea si valorificarea florilor, fructelor si zarzavaturilor, in sere si in solarii, precum si arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si alte asemenea. Aceste venituri agricole vor fi tratate individual la subcapitolul 2.11.
In comparatie cu Ordonanta Guvernului nr73/1999, Ordonanta Guvernului nr.7/2001 in vigoare, imbunatateste sistemul de impunere in favoarea persoanelor fizice, prin largirea sferei de cuprindere a veniturilor neimpozabile. Astfel, aceasta ordonanta cuprinde in plus veniturile mentionate la literele b), c), l), si n), respectiv: b) veniturile sub forma darurilor acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor de sfarsit de an, precum si angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoana si eveniment; c) ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru pierderi insemnate in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, precum si in cazul unor boli grave sau incurabile ale angajatului; l) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interes de serviciu; n) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare.
Aceste adaugiri au drept scop sa imbunatateasca atat starea sociala cat si conditiile de munca si sa impulsioneze tinerii angajati.

C. Venituri scutite
Veniturile scutite sunt veniturile cuprinse in sfera de aplicare a inpozitului pe venit, dar sunt scutite pe anumite categorii de contribuabili.
Ordonanta 7/2001 considera venituri scutite de la impozitul pe venit urmatoarele: a) veniturile membrilor misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare, cu conditia reciprocitatii, in virtutea regulilor generale ale dreptului international si a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte, precum si veniturile nete in valuta acordate personalului trimis in misiune diplomatica permanenta in strainatate, potrivit legii; b) veniturile oficialilor organismelor internationale realizate in cadrul acestor organisme ca urmare a activitatii desfasurate in Romania; calitatea de oficial este confirmata de Ministerul Afacerilor Externe; c) veniturile persoanelor fizice straine ce desfasoara in Romania activitate de consultanta in cadrul unor acorduri de finantare gratuita incheiate de Guvernul Romaniei cu alte guverne sau organizatii internationale guvernamentale ori neguvernamen- tale; d) veniturile obtinute de corespondentii de presa straini, cu conditia reciprocitatii; e) premiile si orice avantaje in bani si/sau in natura obtinute de elevi si studenti la concursuri interne si internationale. In aceasta categorie se cuprind:
- premii obtinute la concursuri pe obiecte de invatamant, pe meserii, cultural-stiintifice, tehnico-stiintifice, la campionate sportive, scolare nationale si internationale;
- contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare si transport;
- alte drepturi materiale primite de participanti cu ocazia acestor manifestari; f) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si jocurile olimpice. Si la aceste categorii se iau in considerare atat premiile in sine, cat si contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare si transport sau orice alte drepturi materiale primite cu astfel de ocazii; g) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, acordate potrivit legii. Aceasta prevedere se refera la sumele primite in baza legii 98/1999 privind concedierile colective si platile compensatorii; h) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate cadrelor militare trecute in rezerva ca urmare a nevoilor de reducere si restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie; i) sumele reprezentand diferente de dobanda subventionata la creditele acordate, subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, precum si uniformele obligatorii si drepturile de echipament; j) veniturile reprezentand avantajele in bani si/sau in natura acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de razboi, invalizilor si vaduvelor de razboi accidentatilor de razboi in afara serviciului ordonat, persoanelor persecutate pe motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasilor eroilor martiri, ranitilor luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989; k) alte venituri prevazute cum ar fi :
- dobanzile aferente titlurilor de stat;
- dobanzile aferente depozitelor la vedere la care sunt asimilate dobanzile aferente depunerilor la casa de ajutor reciporc;
- dobanzile aferente obligatiunilor municipale emise de Agentia Nationala pentru Locuinte si de alte entitati emitatoare de obligatiuni care vizeaza constructia de locuinte;
- veniturile obtinute la jocurile de noroc si din premii, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile 6.000.000 pentru fiecare castig realizat, de la acelasi organizator sau platitor, intr-o singura zi.; l) veniturile din salarii ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice.
In comparatie cu legislatia precedenta, prezenta ordonanta foloseste scutirea de la impunere a anumitor venituri ca parghie in stimularea unor categorii de contribuabili cum ar fi: creatorii de programe pe calculator, sportivii medaliati la campionatele mondiale europene si la jocurile olimpice. De asemenea se scutesc de la impunere veniturile oficialilor organismelor internationale realizate in cadrul acestor organisme ca urmare a activitatii desfasurate in Romania.

2.4.Perioada impozabila si cotele de impunere

Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. Exceptia se intalneste atunci cand intervine decesul contribuabilului in cursul anului, perioada impozabila devenind inferioara anului calendaristic.
Venitul impozabil realizat pe o fractiune de an se considera venit anual impozabil din care se vor scadea pierderile fiscale reportate si deducerile personale. Pentru calculul impozitului lunar asupra veniturilor din salarii si pensii pe anul 2001 s-a folosit urmatorul barem lunar de impunere:

- valabil pentru primul semestru al anului 2001(in lei)

Transe de venit lunar impozabil(lei) Impozit lunar(lei)
Pana la 1 259 000 18%
1 259 001 -; 3 090 000 226.620+23% pentru ce depaseste 1 259 000
3 090 001 -; 4 921 000 647.750+28% pentru ce depaseste 3 090 000
4 21 001 -; 6 867 000 1.160.430+34% pentru ce depaseste 4 921 000
Peste 6 867 000 1.822.070+40% pentru ce depaseste 6 867 000

Hotararea Guvernului privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii pentru primul semestru al anului 2001, publicata in Monitorul Oficial din 30 decembrie 2000 mai prevede si majorarea deducerilor personale de la 926.000 lei la 1.099.000 pentru aceasta perioada, precum si majorarea sumei fixe neimpozabile in ceea ce priveste pensiile la 2.374.000 lei.
- valabil pentru semestrul II al anului 2001(in lei)

Transe de venit lunar impozabil(lei) Impozit lunar(lei)
Pana la 1 458 000 18%
1 458 001 -; 3 578 000 262.440+23% pentru ce depaseste 1 458 000
3 578 001 -; 5 699 000 750.040+28% pentru ce depaseste 3 578 000
5 699 001 -; 7 952 000 1.343.920+34% pentru ce depaseste 5 699 000
Peste 7 952 000 2.109.940+40% pentru ce depaseste 7 952 000

Aceeasi Hotarare a Guvernului a stabilit o majorare a deducerii personale de la 1.099.000 la 1.273.000 lei pe luna, suma fixa neimpozabila a pensiilor majorandu-se la 2.749.000 lei pe luna.
Acest barem s-a actualizat prin ordinul ministrului finantelor publice pentru trimestrul IV al anului fiscal 2001. Actualizarea se bazeaza pe aplicarea ratei inflatiei realizate pe perioada iunie-august 2001, comunicata de Institutul National de Statistica.
Pentru calculul impozitului anual pentru anul fiscal 2001 s-a folosit urmatorul barem anual de impunere(in lei):

Transe de venit anual impozabil(lei) Impozit anual(lei)
Pana la 19 700 000 18%
19 700 001 -; 49 900 000 3 546 000 + 23% pentru ce depaseste 19 700 000
49 900 001 -; 78 800 000 10 492 000 + 28% pentru ce depaseste 49 900 000
78 800 001 -; 110 400 000 18 584 000 + 34% pentru ce depaseste 78 800 000
Peste 110 400 000 29 328 000 + 40% pentru ce depaseste 110 400 000
Totodata, suma fixa neimpozabila pentru pensii s-a majorat la 5.000.000 lei pe luna.
Acest barem s-a stabilit prin ordinul ministrului finantelor publice si s-a obtinut prin corectarea baremului lunar de impunere cu rata inflatiei realizate pe prioada septembrie - decembrie 2001, rata comunicata de Institutul National de Statistica.
In ceea ce priveste anul fiscal 2002, prevederile in vigoare (Ordonanta Guvernului 7/2001 modificata), stabilesc baremul lunar de impunere pentru veniturile obtinute din salarii si pensii astfel:

Transe de venit lunar impozabil(lei) Impozit lunar(lei)
Pana la 1 800 000 18%
1 800 001 - 4 600 000 324.000+23% pentru ceea ce depaseste 1.800.000 lei
4 600 001 -; 7 300 000 968.000+28% pentru ceea ce depaseste 4.600.000 lei
7 300 001 -; 10 200 000 1.724.000+34% pentru ceea ce depaseste 7.300.000
Peste 10 200 000 2.710.000+40% pentru ceea ce depaseste 10 200 000

, iar baremul anual pentru calculul platilor anticipate:

Transe de venit anual impozabil(lei) Impozit anual(lei)
Pana la 21 600 000 18%
21 600 001 -; 55 200 000 3.888.000+23% pentru ceea ce depaseste 21.600.000 lei
55 200 001 -; 87 600 000 11.616.000+28% pentru ceea ce depaseste 55.200.000 lei
87 600 001 -; 122 400 000 20.688.000+34% pentru ceea ce depaseste 87.600.000 lei
Peste 122 400 000 32.520.000+40% pentru ceea ce depaseste 122.400.000 lei

Aceste bareme s-au stabilit luandu-se in calcul jumatate din rata inflatiei prognozate pentru anul 2002, aplicata la baremul de impunere al anului precedent, 2001, stabilit in modul prezentat anterior.
Atat aceste bareme de stabilire a platilor anticipate in contul impozitului pe venitul global, cat si baremul anual pentru calculul impozitului venitului anual global impozabil se aproba de catre ministrul finantelor publice. Baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileste prin corectarea baremului anual de stabilire a platilor anticipate cu variatia ratei inflatiei realizate fata de cea prognozata pe perioada impozabila.

2.5.Reguli comune pentru categoriile de venituri

2.5.1. Venitul net se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente deductibile cu respectarea unor reguli prevazute de lege. Aceste reguli pentru cheltuielile deductibile sunt: a) cheltuielile aferente venitului, adica acele cheltuieli efectuate in cadrul activitatilor desfasurate cu scopul realizarii acestuia, justificate prin documente; b) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale nu sunt cheltuieli aferente venitului; c) cheltuielile recunoscute ca deductibile sunt cele aferente venitului, in limitele prevazute de legislatia in vigoare, dupa caz. Cheltuielile de reclama si publicitate sunt deductibile in conditiile si in limitele stabilite de legislatia in vigoare pentru persoanele juridice. Cheltuielile privind amortizarea sunt deductibile in conditiile in care calculul se efectueaza conform legislatiei in materie; d) cheltuielile corespunzatoare veniturilor ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate, care sunt neimpozabile sau sunt scutite de impozit pe venit, nu sunt cheltuieli deductibile; e) impozitul pe venit datorat, cat si impozitul pe venitul realizat in strainatate nu sunt cheltuieli deductibile; f) cheltuielile cu bunurile din patrimoniul afacerii, utilizate si in scop personal, precum si cu bunurile din patrimoniul personal al contribuabilului sau asociatilor, utilizate pentru afacere, sunt deductibile in limitele stabilite prin hotarare a Guvernului.

Venitul net obtinut din bunuri si drepturi de orice fel, detinute in comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari, uzufructari sau detinatori legali, inscrisi intr-un document oficial si se distribuie proportional cu cotele parti pe care acestia le detin in proprietate sau in mod egal, in situatia in care acestea nu se cunosc.
In articolul 12 al Ordonantei Guvernului 7/2001 se prevede in mod distinct ca toti contribuabilii persoane fizice romane cu domiciliul in Romania, pentru veniturile obtinute din Romania, cat si din strainatate au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personala de baza si deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile.

2.5.2. Deducerea personala de baza pe parcursul anului 2001 a evoluat de la 926.000 la 1.099.000 pe semestrul I al anului, respectiv la 1.273.000 pe semestrul II al anului. Din 2002 deducerea personala de baza este de 1.600.000.
Deducerile personale nu se acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, conform legii.
Persoanele care cumuleaza mai multe functii sunt obligate sa-si aleaga o unitate unde vor avea functia de baza, unde ii vor fi achitate si celelalte drepturi de personal (contributia la asigurarile sociale de stat, contributia la ajutorul de somaj). Unitatea respectiva completeaza carnetul de munca al salariatului si ii va acorda acestuia drepturile, respectiv deducerile personale si cheltuielile profesionale. Ea este obligata sa intocmeasca Fisa Fiscala1 si sa o transmita organului fiscal teritorial. Daca contribuabilul mai are si un alt loc de munca, unitatea respectiva va trebui sa intocmeasca Fisa Fiscala2 fara a-i acorda deduceri.
Deducerea personala suplimentara se calculeaza in functie de deducerea personala de baza astfel:
- 0,5 din deducerea personala de baza pentru sotia/sotul, copii sau alti membri ai familiei aflati in intretinere.
In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala suplimentara se imparte in parti egale intre acestia, exceptand cazul in care contribuabilii se inteleg altfel.
Copiii minori ai contribuabililor sunt considerati intotdeauna intretinuti, iar suma reprezentand deducerea personala suplimentara pentru fiecare copil se acorda integral unuia dintre parinti/tutori, conform intelegerii acetora. Parintii pot opta pentru primirea deducerilor si pot imparti copiii functie de interesul lor de a plati mai putin impozit. In acest sens parintele care are venituri mai mari trebuie sa opteze pentru preluarea copiilor la deducere pentru ca sarcina fiscala ce ii revine sa scada.
Nu se va fractiona intre parinti deducerea personala suplimentara pentru fiecare copil aflat in intretinere.
Pentru a se efectua aceste deduceri, parintele care beneficiaza de deduceri trebuie sa prezinte intelegerea intre soti privind repartizarea deducerilor si o adeverinta din care sa rezulte ca celalalt sot nu beneficiaza de deduceri.
Aceasta deducere suplimentara de 0,5 din deducerea personala de baza, reprezinta o modificare fata de legislatia anterioara. Concret, Ordonanta Guvernului nr.73/1999, prevedea modul de calcul al deducerii personale suplimentare astfel:
Ø 0,6 inmultit cu deducerea personala de baza pentru sotia/sotul aflata/aflat in intretinere;
Ø 0,35 inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare din primii doi copii si 0,2 inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare din urmatorii copii aflati in intretinere;
Ø 0,2 inmultit cu deducerea personala de baza pentru fiecare alt membru al familiei aflat in intretinere.
Simplificarea modului de calcul al deducerii personale suplimentare reprezinta o cale de perfectionare a sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice. Aceasta perfectionare consta pe de o parte in cresterea operativitatii organelor fiscale, iar pe de alta parte, in eliminarea confuziilor la nivelul contribuabililor si al platitorilor de venit.
In functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate in intretinere, contribuabilii mai pot beneficia de deduceri personale suplimentare, determinate astfel (se pastreaza modul de calcul prezentat in Ordonanta Guvernului nr.73/1999):
- 1,0 din deducerea personala de baza pentru invalizii de grad I si persoanele cu handicap grav aflate in intretinere;
- 0,5 din deducerea personala de baza pentru invalizii de grad II si persoanele cu handicap accentuat aflate in intretinere.
Atestarea persoanelor cu handicap se face conform criteriilor de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca, criterii care stabilesc gradul de handicap: grav, accentuat, mediu, usor. Aceasta este atestata printr-un certificat emis de comisiile de expertiza medicala.
Deducerile personale de baza se insumeaza cu cele suplimentare. Suma deducerilor admisa pentru calculul impozitului nu poate depasi de 3 ori deducerea personala de baza si se acorda in limita venitului realizat. Aceasta limita maxima a sumei deducerii personale este valabila numai de la 1 ianuarie 2002, pana la aceasta data respectandu-se prevederile Ordonantei Guvernului nr.73/1999 in care se prevedea o limita maxima de 2,5.
Sunt considerati membrii ai familiei, rudele sotului/sotiei pana la gradul al doilea de rudenie inclusiv.
Suma reprezentand deducerile personale suplimentare se acorda pentru perioada in care contribuabilul intretine acea persoana careia ii revine deducerea, aceasta perioada rotunjindu-se in favoarea contribuabilului.
Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 prevedea ca nu sunt considerate persoane aflate in intretinere persoanele fizice care obtin un venit ce depaseste suma reprezentand deducerea personala. La aceasta, legislatia in vigoare, adauga ca nu se considera persoane aflate in intretinere nici:
- persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10 000 m2 in zonele colinare si de ses si de peste 20 000 m2 in zonele montane;
- persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si valorificarea florilor, fructelor si a zarzavaturilor in sere, in solarii amenajate in acest scop si in sistem irigat, a arbustilor si plantelor decorative, a ciupercilor si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata;
Nu se acorda deducere personala suplimentara pentru:
- copiii dati in plasament sau incredintati unei familii sau persoane;
- copiii incredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, in cazul in care parintii sunt pusi sub interdictie sau sunt decazuti din drepturile parintesti;
- copiilor minori, cu varsta intre 16-18 ani incadrati in munca conform Codului Muncii, intrucat acestia devin la randul lor contribuabili si beneficiaza de deducerea personala de baza;
- persoanele condamnate care executa pedepse privative de libertate;
- persoanele care obtin venituri impozabile peste plafonul rezultat din aplicarea coeficientului aferent de deducere personala suplimentara la deducerea personala de baza. In categoria veniturilor impozabile se includ: veniturile din pensii, veniturile agricole, veniturile din dobanzi, dividende, tranzactii mobiliare.
In cazul persoanelor fizice aflate in intretinere care realizeaza venituri din pensii, se va lua in considerare pensia din care s-a scazut contributia la sigurarile sociale de sanatate.
Deducerile personale suplimentare se acorda contribuabililor pe baza declaratiei pe care au depus-o, insotita in mod obligatoriu de declaratia pe proprie raspundere a persoanei aflate in intretinere. Acestea trebuie insotite de documente justificative in vederea sustinerii celor declarate: certificat de casatorie, certificat de nastere al copiilor, acte de stare civila, adeverinta de venit a persoanelor intretinute, talon de pensie, documente care atesta gradul de invaliditate, etc.
Situatia definitiva a deducerilor suplimentare se va stabili o data cu definitivarea impunerii, caz in care se face si regularizarea.

2.5.3. Sumele exprimate in valuta se transforma in lei, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
Sumele si transele de venit lunare impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, adica fractiunile sub 50.000 se neglijeaza, iar ce depaseste 50.000 se majoreaza la 100.000.

2.5.4. Contribuabilii care obtin venituri din activitati indepedente sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla respectand normele contabile in vigoare, cu exceptia contribuabililor care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit.
Contribuabilii care obtin venituri din valorificarea sub orice forma a dreptului de proprietate intelectuala, la care venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli, au obligatia sa completeze Registrul- jurnal de incasari si plati, pentru activitatea respectiva.

2.6. Determinarea si impozitarea veniturilor din activitati independente

Executarea unei activitati independente presupune desfasurarea acesteia in mod obisnuit pe cont propriu si urmarind un scop lucrativ sau prin asociere de mai multe persoane fara a da nastere unei persoane juridice. Astfel de activitati pot fi desfasurate atat de persoanele fizice romane, cat si de persoanele fizice straine.
Modul de impunere este individual, indiferent de modul de organizare a activitatii supuse impozitarii.
O activitate independenta este definita de:
- libera alegere a desfasurarii activitatii, a unui program de lucru si a locului desfasurarii activitatii;
- riscul pe care si-l asuma intreprinzatorul;
- activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti;
- activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de intreprinzator.
Veniturile din activitati independente cuprind:
- venituri comerciale;
- venituri din profesii liberale;
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
- venituri din activitati adiacente.
Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente. Acesta constituie baza de calcul la care se aplica limitele de cheltuieli de sponsorizare, mecenat si protocol.
Venitul brut cuprinde sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura, inclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul afacerii, ramase dupa incetarea activitatii.
In venitul brut obtinut din activitati independente se includ toate veniturile in bani si natura cum sunt:
- veniturile din vanzari de produse si marfuri;
- veniturile din prestare de servicii si executii de lucrari;
- veniturile din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii;
- orice alte venituri rezultate din exercitarea activitatii;
- veniturile din dobanzi primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii;
- veniturile din alte activitati adiacente;
- sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii inscrise in registrul inventar (mijloace fixe, obiecte de inventar);
- veniturile obtinute din trecerea bunurilor din patrimoniul afacerii in patrimoniul personal, din punct de vedere fiscal, se considera o instrainare, evaluarea urmand a se face la preturile practicate pe piata.
De mentionat ca venitul brut nu asimileaza si sumele primite sub forma de credite, ca aport al asociatilor sau ca sponsorizare sau mecenat, ca despagubire pentru o paguba suportata.
Cheltuielile deductibile sunt acele cheltuieli aferente activitatii, realizate in scopul obtinerii de venit, justificate prin documente si cuprinse in cheltuielile exercitiului anului in cursul caruia au fost platite.
In categoria cheltuielilor deductibile se includ:
- cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;
- cheltuielile cu lucrari executate si servicii prestate de terti;
- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea si prestarea de servicii pentru clienti;
- chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii in baza unui contract de inchiriere;
- dobanzile aferente creditelor bancare;
- dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in